![]() |
![]() |
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#1
|
|||
|
|||
|
Sunt multe lucruri care indeparteaza oamenii de Ortodoxie si despre care as vrea sa discutam cu sinceritate:
- Comparatia cu alte denominatiuni unde exista o comunitate puternica, oamenii se cunosc ,se viziteaza. La noi doar se participa la slujbe impreuna fara sa te cunosti,si fara ca sa fie actiuni comune de genul catehizarii sau altele. -Multe persoane inteleg credinta ca si traire si iubire,bucuria primita de la Dumnezeu in suflet , si nu prea vad legatura intre ce isi doresc ei , si dogmele si slujbele Ortodoxiei - Monotonia si reptarea acelorasi slujbe ,care sunt privite ca si cerinte esentiale ale mantruirii, - Accentul mare pus pe constructia de Biserici, care ar vrea sa inlocuiasca goliciunea spirituala a unora ce ar trebui sa fie propovaduitori ai vestii celei noi - Pretentia de suprematie fata de alte culturi, de singura care detine adevarul, e interpretata ca superioritate , ca rerspingere a celorlalti, mai ales ca nu se bazeaza pe ceva artata prin fapte ci doar pe o mostenire a inaintasilor. As fi bucuros sa stiu si opinia ta sincera despre aceasta credinta, nemultumiri sau contrargumente pozitive la nemultumiri |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Citat:
In SUA, Canada, TOATE bisericile ortodoxe, in mare parte cele convertite in ortodoxe din catolice si protestante au sali uriase de servit pranzul dupa Liturghie, pranz asigurat de belsugul de bucate oferite, negresit, in fiecare Duminica prin generoasele PARASTASE, unde o multitudine de ofertanti, pun la dispozitie comunitatii de mireni, felul 1,2 si chiar si 3, deserturi delicioase. Dupa Liturghie, tot poporul participant stau la mese, cu scaune, bancute cu orele si socializeaza in mod fratesc, prietenos, cu mancare, bautura pe alese si vorbe frumoase, depanari de amintiri, suferinte si bucurii de familie. Barbatii de regula se strang intr-un colt si pregatesc petreceri ulterioare la unii si la altii, Craciunuri si Revelioane impreuna. Deci nu confunda! Saracia asta verbala , DIN NEFERICIRE inlocuita cu barfe soptite pe sub barba plus tristetea mentalitatii hilare de club select sunt CONSECINTELE interdictiei si lipsa socializarii firesti, in spatii adecvate, nu pe scari sau pe pajistea de langa Biserica, in POALA, sau pe genunchi. Iar daca intrebi ti se argumenteaza din scurt ca asta-i TRADITIA. Ba, ma lasi? Copiii in SUA, Canada au coltul lor, cu carticele ortodoxe si basme populare cu femei profesoare din Romania care cu dragoste ii indruma si glumesc cu ei, Se simt relaxati, intr-un mediu placut la care vor sa revina saptamanal. Intrebare! Dincolo de SICHIURITI si toate camerele video si Punctele de plata digi, Ditamai Catedrala neamului are vre-o sala de socializare si apropiere sufleteasca, de inima, pentru mirenii si credinciosii care vor sa faca Parastase doritori sa stea la o masa linistiti fara uniforme in jurul lor, sa-si impartaseasca viata cu cele bune si rele cu semenii lor asa cum o fac cu orele diasporenii?
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·» Last edited by cozia; 07.11.2025 at 19:50:08. |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Caci daca poti socializa si acasa sau la servici, cu atat mai mult ai vrea sa vorbesti cu cei care au aceiasi credinta ca si tine si nu se feresc sas o ascunda, si nu trebuie sa faci fata indoielioi lor sau ironiilor asa cum le primesti cu ceialalti in lume Dar nu trebuie dispretuita nici Traditia. Daca asa e traditia ca oamenii sa nu prea vorbeasca, sa nu prea intre in contact, decat prin intermediul rugaciunii comune, inseamna ca asa a considerat Biserica de-a lungul timpului , si asa s-a aratat prin Duhul. Comunicarea intre oameni ,spatiul rezervat pentru comunicare , si initiativele de a aduce oamenii impreuna ,nu fac decat sa fie cireasa de pe tort, un bonus material al comuniunii nspirituale care se infiripa la rugaciunea comuna , si la impartasirea comuna cu Trupul Domnului. Dar comunicarea privita ca obiectiv in sine poate duce si la flecareala si la ratacire,si la blocarea in banalitati. Deci cine vrea comuniune cu ceilalti are datoria ca el insusi sa fie ca un soare care lumineaza celorlalti, plin de spirit si vorbe mangaietoare, ca sa indrepte grupul catre experimentarea legaturii dragostei atat prin fapte catr si prin subiecte. | Daca stai tacut in coltul tau, de teama de a nu gresi si vorbesti banalitati, atunci mai bine stai acasa. De aceea Biserica a daruit mereu excat ce trebuie , fie perioade de comunciare concreta , cand oamenii erau mai simpli si modesti ,prin cinstrainarii omunitatile lor restranse.fie lipsa comunicasrtii directe sio pastrarea celei spirituale, prin rugaciu8ne, pentru cei din ziua de azi, ca un medicament al sufletelor instrainate, epntru a isi vedea saracia, si neputinta generozitatii. Orice cale e buna, si noi trebuie nu sa dorim o anumita cale ,ci sa dorim sa nu dispretuim nici una, cautand in toate lucrarea Duhului |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Ce flecareala, ce datorie, ratacire, soare si spirit?? Tu nu inelegi ca iar nu raspunzi la intrebare? Aici este vorba de masa de pranz de dupa Liturghie, despre masa de Parastas, ce ai? Cum adica flecareala? Tu nu stii cum se vorbeste la o masa de parastas, comunitara? Cred ca nu mai are rost sa-ti raspund ca ma simt ca nuca de perete... ....mare-i Gradina Ta!
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal. «τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·» |
|
#5
|
||||||
|
||||||
|
Citat:
Citat:
Nu cumva proiectezi idealist ? Citat:
Citat:
Oricum nicio slujbă nu seamănă cu alta, niciodată nu sunt aceeași oameni în aceeași biserică la aceeași oră și nici rugăciunile lor personale de cerere nu sunt aceleași. Citat:
Citat:
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
|
|