Harul dat prin Duhul Sfant.

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de CristianR

O scriere mult mai accesibilă este Mica dogmatică vorbită. Dialoguri la Cernica, unde M. Costa de Beauregard îl intervievează pe Părintele Stăniloae.

Da ,multumesc,intradevar e mai simpla si mai umana, o sa verific daca pastreaza macar ideile principale ale dogmaticii

Oricum partea care ma interesa, am desciooperit ca se afla si in alte dogmatici/cateheze la caracterizarea a Duhului Sfant, nu neaparat la capitolul de Revelatie Supranaturala.

Hristos e intradevar scopul si tinta noastra princpala, nu Biserica ,nu orotodoxia nu altceva.

Dar la Hristos nu putem ajuntge singuri , datorita neputintei noastre si firii slabite de pacat.

Desi aparent unii au ajuns in situatii limta direct la El, si anume cei care apar in NT, cei vindecati , cei care au aratat creedinta etc

Deci pentru a ajunge la El avem nevoie de a 3-a persoana a Treimii, Duhul Sfant,pentru a lucra acest har al atingerii lui Hristos, in noi,si in colaborare cu noi.

De aceea e necesara Biserica ,rugaciunile si toate celelalte mijloace, pentru ca aceasta e calea de primire harului , si nu doar propria noastra minte.

Nu numai aspectul negativ e adevarat , ca la Hristos nu se ajunge decat prin lucrarea Duhului in noi, ci foarte important, si aspetcul pozitiv, ca ceea ce am inteles deja si credem in Hristos, aparent cu mintea noastra, de fapt daca stam sa analizam este tot lucrarea harului in mintea noastra

Deci nici ceva nou nu descoperim fara har, si nici ce avem nu pierdem caci provine tot din har.

Nu trebuie sa facem nimic in clipa de fata , caci harul e deja in noi, e de ajuns sa nu mai credem ca noi cu mintea noastra avem meritul exclusiv, si el incepe sa vorbeasca in noi.

Si in plus, daca facem raul, sau daca intarziel prea mult sa facem binele, vocea harului care acum o avem prin acumularile de dinainte, poate slabi pana la amara deznadejde.

[CristianR]

În prealabil postat de iustin_dumitru

Hristos e intradevar scopul si tinta noastra princpala, nu Biserica ,nu orotodoxia nu altceva.

Dar Hristos este Biserica. Trupul și Sângele Său, făcut viu în noi, cei care ne împărtășim, prin lucrarea Duhului Sfânt. Îl putem căuta și individual, dar nicăieri nu-L putem găsi mai deplin decât în Biserică, unde ne putem și uni mistic cu El.

Și nici Tradiția nu este altceva decât Cuvântul Său, ci este chiar forma mai deplină a Cuvântului lui Hristos, lăsat moștenire Bisericii de apostoli și ucenici, din care doar o parte a fost transpus în scris, formând ulterior Evangheliile și Epistolele (Noul Testament).

La început toată Vestea cea Bună, tot ce i-a învățat Domnul pe ucenici în trei ani și jumătate, tot ce au văzut și auzit în cele 40 de zile de la Înviere la Înălțare s-a transmis prin viu grai între credincioșii primelor secole ale creștinismului și a fost păstrat de Biserică până în zilele noastre.

Dar la Hristos nu putem ajuntge singuri , datorita neputintei noastre si firii slabite de pacat.

Desi aparent unii au ajuns in situatii limta direct la El, si anume cei care apar in NT, cei vindecati , cei care au aratat creedinta etc

Noi nu-L cunoaștem în trup, ca cei care L-au cunoscut în timpul scurt când S-a arătat ca om; însă cred că suntem mult mai fericiți decât aceia, pentru că acum toți ne putem hrăni cu trupul și sângele lui Hristos înviat. Adică ne facem direct părtași învierii Lui, ceea ce este mai mult decât a fi vindecat de o boală, oricât de grea ar fi fost ea.

Deci pentru a ajunge la El avem nevoie de a 3-a persoana a Treimii, Duhul Sfant,pentru a lucra acest har al atingerii lui Hristos, in noi,si in colaborare cu noi.

Practic, timpul în care suntem noi hărăziți să trăim este al Duhului Sfânt, Cel care lucrează în Biserică, care preface cinstitele daruri în Trup și Sânge, care lucrează și în inimile noastre și care ne unește cu Hristos, atât prin Sfânta Împărtășanie și celelalte taine, cât și prin lucrarea directă pe care o face în sufletele noastre.

Nu numai aspectul negativ e adevarat , ca la Hristos nu se ajunge decat prin lucrarea Duhului in noi, ci foarte important, si aspetcul pozitiv, ca ceea ce am inteles deja si credem in Hristos, aparent cu mintea noastra, de fapt daca stam sa analizam este tot lucrarea harului in mintea noastra

Adevărat.

[CristianR]

Deci dacă lucrarea mântuitoare Hristos a încheiat-o odată cu jertfa Lui pe Cruce, iar la Înălțare Și-a luat rămas bun de la omenire, peste zece zile avea să înceapă lucrarea de desăvârșire, respectiv de unire a omenirii cu Hristos, pe care o face Duhul Sfânt, lucrând înăuntrul și în afara noastră. Pogorârea Duhului Sfânt la Cincizecime este întemeierea Bisericii, iar aceasta nu înseamnă decât Împărăția lui Dumnezeu pe pământ, având în mijloc Jertfa Mielului și fiind ținută vie pentru totdeauna de Duhul Sfânt.

Nu este cazul, prin urmare, să-L căutăm doar pe Iisus și unirea personală cu El (și numai cu El), ci să înțelegem că aceasta se face în Duhul Sfânt, care este prezent aici și acum.

P.S. Nu știu dacă se mai găsesc pe piață, dar eu m-am folosit mult de cărțile de popularizare a teologiei ale Părintelui Stăniloae, ca 7 dimineți cu Părintele Stăniloae (interviuri de Sorin Dumitrescu), ori Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea.

[iustin_dumitru]

Nu cred ca se pune problema de a se exclude unele pe altele: Hristos-Duhul Sfant-Biserica .

Nici macar in afirmatiile mele nu se exclud , Hristos este Capul (si in El trebuie sa credem) Duhul Sfant este Ajutorul nostru, Desavarsitorul care ne duce catre El, si Biserica este Trupul lui Hristos (adica eu ,tu cei din jurul nostru , si multimea sfintilor ) . Noi toti navigam catre Hristos .

Acesta a fost si planul mantuirii : a plecat de la Tatal, s-a infaptuit in Fiul prin preluarea firii noastre umane si indumnezeirea ei , si s-a desavarsit in Duhul prin extinderea operei de indumnezeire catre toti oamenii,prin intermediul Bisericii.

Scriptura, Cuvantul lui Dumnezeu, s-a nascut in Biserica prin conlucrarea Duhului cu omul, dar Hristos nu S-a nascut de catre Biserica, ci doar a fost transmis de catre ea.

Fiecare sta in locul sau randuit de Tatal, iar noua Tatal ne-a randuit pe Hristos ca si unica Cale catre Tatal , si ne -a dat pentru aceasta Duhul Sfant fagaduit din veacuri , pentru ca stia ca simpla vedere a lui Hristos nu ne va fi de ajuns.

Biserica este comuniunea in Duhul Sfant dintre oameni si Hristos , cu rolul nu doar al cunoasterii lui Hristos, ci si al transformarii noastre si integrarii in Treime , prin firea umana radianta a lui Hristos.

[iustin_dumitru]

În prealabil postat de CristianR

P.S. Nu știu dacă se mai găsesc pe piață, dar eu m-am folosit mult de cărțile de popularizare a teologiei ale Părintelui Stăniloae, ca 7 dimineți cu Părintele Stăniloae (interviuri de Sorin Dumitrescu), ori Sfânta Treime sau La început a fost Iubirea.

Sigur se gaseste pe internet archive, scribd etc Am citit ca exista aceste carti de care spui, dar nu stiam de rolul lor, deja m-ai ajutat cu vreo 4-5 informatii importante,multumesc mult

[CristianR]

Ar mai fi și un catehism ortodox scris cu totul altfel, cu întrebări și răspunsuri într-o manieră vie, caldă și lipsită de pedanterie Viu este Dumnezeu.

A apărut inițial prin 1990 la Editura Harisma, alcătuit de teologi ortodocși din Franța și tradus inclusiv de Părintele Galeriu. Centrat pe Hristos așa cum este cunoscut din Evanghelii și din viața Bisericii.

[iustin_dumitru]

Nu este cazul, prin urmare, să-L căutăm doar pe Iisus și unirea personală cu El (și numai cu El), ci să înțelegem că aceasta se face în Duhul Sfânt, care este prezent aici și acum.

As reformula : Nu este cazul sa-L cautam pe Iisus cu puterile noastre doar, dar este inca adevarat ca Il cautam doar pe Hristos Dumnezeu-Omul. El este tinta noastra finala , firea noastra indumnezeita.

Dar aceasta tinta in nici un caz nu o putem atinge prin puterile proprii. Si atunci Duhul Sfant se pune in comuniune cu noi si cu Hristos ,intermediind ajungerea noastra la El.

Prin Duhul descoperim pe Hristos in noi, si tot prin Duhul ne suim la armonia dumnezeiasca dintre Hristos si Duhul Sfant.

Deci Duhul Sfant devine puntea de legatura dintre noi si Hristos, nu se substituie lui Hristos, ci Se uneste si ne uneste cu El

[cozia]

În prealabil postat de iustin_dumitru

Prin Duhul descoperim pe Hristos in noi, si tot prin Duhul ne suim la armonia dumnezeiasca dintre Hristos si Duhul Sfant.

Deci Duhul Sfant devine puntea de legatura dintre noi si Hristos, nu se substituie lui Hristos, ci Se uneste si ne uneste cu El

Interesanta teorie si poate ca ai dreptate dar mie unuia imi scapa pentru ca nu inteleg, nu vad si nu simt nimic palpabil, clar verificabil.

Cum anume vezi tu ca se construieste puntea asta la modul practic, nu doar cognitiv, imaginar, ca un fantesy story, posibil afirmata cu voce grava, groasa sau mieroasa cu o anumita intonatie.

Stiu doar ca Iisus a recomandat ca lupta impotriva satanismelor lumesti pur si simplu SA NE IUBIM.

"Ïubiti-va asa cum v-am iubit Eu" Clar ceva palpabil, gesturi, lacrimi, zambele, sentimente, si mai ales FAPTE!

Omului de rand nu a recomandat punti de legatura prin intermediul Harului, franghii, legaturi, ...