Cum sarbatorim Nasterea Domnului?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Azi ? Copilul ar fi fost avortat aproape sigur. Dacă se năştea, totuşi, nu ar fi scăpat nici cu fuga în Egipt de a fi luat din custodia unor astfel de părinţi denaturaţi. Ce teogamie, domnule, suntem la grădiniţă aici ? Un inspector de la Autoritatea Tutelară trebuie să se deplaseze de urgenţă la Nazaret. Condiţii improprii de igienă, cu W.C. în fundul curţii. Un tată, tâmplar ratat aflat în midlife crisis, care nu a fost în stare să închirieze o cameră ca lumea în Betleem. De altfel, urmează a fi deferit organelor abilitate pentru corupere de minoră. În ceea ce o priveşte pe minora Maria, fiica numiţilor Ioachim şi Ana, este necesar să reintre în proces educaţional, personalitatea ei nefiind formată. Astfel, rapoartele scrise relevă că aude voci şi vede zburători, spunând primului înger pe care îl vede "fie mie după cuvântul tău". Dovada imaturităţii ei behaviorale stă şi în faptul că, în loc să îşi vadă de sarcina ei şi de căsnicia proprie, se duce în vizită la vară-sa şi stă cu lunile acolo, ca să o ajute pe acea bătrână (alt caz !) să nască. Întorcându-se, nici acum, când intră în trimestrul al treilea de sarcină, nu ţine legătura cu medicul de familie, nu se prezintă la control periodic, nu efectuează analizele uzuale, bitest, tritest, morfometrie fetală şi amniocenteză. Consecinţa nu întârzie să apară: naştere prematură, ca urmare a hurducăielilor drumului, în condiţii insalubre, între animale neverificate veterinar şi în staul fără aprobarea SANEPID-ului, neasistată de obstetrician, neonatolog, moaşă. A alimentat copilul la sân, în loc să folosească formulă pentru prematuri. Este analfabetă, se spune că părinţii ei au dus-o la templu în loc să o ducă la şcoală. Fără nicio discuţie, copilul Isus din Nazaret trebuie internat într-unul din aşezămintele noastre, rupt de influenţa nefastă a familiei în care modelul greşit matern şi patern se pot perpetua, astfel încât să beneficieze de educaţie modernă, să îşi însuşească toate cunoştinţele necesare privind cultura civică, democraţia, drepturile omului, protecţia mediului înconjurător. Şi, cu timpul, există speranţă că va ajunge un învăţător, de care societatea noastră are atâta nevoie.

Mie imi este groaza ca exact asa s-ar fi intimplat.Nu ar mai fi fost necesar nici un masacru al Inocentilor.Este groaznic in ce hal am ajuns.Ce ma sperie cel mai tare este ca sunt convins ca eu chiar asa as fi reactionat.Incerc sa inchei cu postarea lui MariS in minte si cu speranta ca fiecare va gasi in sufletul lui si in mijlocul celor din jurul sau un crampei de Lumina si dragoste in acele momente.

[costel]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Azi ? Copilul ar fi fost avortat aproape sigur. Dacă se năştea, totuşi, nu ar fi scăpat nici cu fuga în Egipt de a fi luat din custodia unor astfel de părinţi denaturaţi. Ce teogamie, domnule, suntem la grădiniţă aici ? Un inspector de la Autoritatea Tutelară trebuie să se deplaseze de urgenţă la Nazaret. Condiţii improprii de igienă, cu W.C. în fundul curţii. Un tată, tâmplar ratat aflat în midlife crisis, care nu a fost în stare să închirieze o cameră ca lumea în Betleem. De altfel, urmează a fi deferit organelor abilitate pentru corupere de minoră. În ceea ce o priveşte pe minora Maria, fiica numiţilor Ioachim şi Ana, este necesar să reintre în proces educaţional, personalitatea ei nefiind formată. Astfel, rapoartele scrise relevă că aude voci şi vede zburători, spunând primului înger pe care îl vede "fie mie după cuvântul tău". Dovada imaturităţii ei behaviorale stă şi în faptul că, în loc să îşi vadă de sarcina ei şi de căsnicia proprie, se duce în vizită la vară-sa şi stă cu lunile acolo, ca să o ajute pe acea bătrână (alt caz !) să nască. Întorcându-se, nici acum, când intră în trimestrul al treilea de sarcină, nu ţine legătura cu medicul de familie, nu se prezintă la control periodic, nu efectuează analizele uzuale, bitest, tritest, morfometrie fetală şi amniocenteză. Consecinţa nu întârzie să apară: naştere prematură, ca urmare a hurducăielilor drumului, în condiţii insalubre, între animale neverificate veterinar şi în staul fără aprobarea SANEPID-ului, neasistată de obstetrician, neonatolog, moaşă. A alimentat copilul la sân, în loc să folosească formulă pentru prematuri. Este analfabetă, se spune că părinţii ei au dus-o la templu în loc să o ducă la şcoală. Fără nicio discuţie, copilul Isus din Nazaret trebuie internat într-unul din aşezămintele noastre, rupt de influenţa nefastă a familiei în care modelul greşit matern şi patern se pot perpetua, astfel încât să beneficieze de educaţie modernă, să îşi însuşească toate cunoştinţele necesare privind cultura civică, democraţia, drepturile omului, protecţia mediului înconjurător. Şi, cu timpul, există speranţă că va ajunge un învăţător, de care societatea noastră are atâta nevoie.

Excelenta descriere. Felicitari.

[CelMandru]

În prealabil postat de N.Priceputu

Cum putem să evităm aceasta şi să trăim adevărata bucurie, cea duhovnicească? Care este rânduiala pe care o aveţi sau o recomandaţi în ziua de Ajun şi în zilele Praznicului?

Iertare, fraţilor! Permiteţi-mi şi mie păcătosului să spun două cuvinte. Nadăjduiesc că poate cineva poate trage un mic folos, deşi mă strânge mândria de gât ca o menghină stricată, şi trebuie să fiu cu băgare de seamă să nu vă smintesc.

Cum să trăim adevărata bucurie? Bună întrebare. Grea întrebare... Sau e uşoară? Eu unul evit să spun dacă e uşoară sau grea, dar adevărata bucurie ştiti care este?

După capul meu îngust, şi îngreuiat de fumuri şi mândrie, cred cu o tărie care nu mi-o însuşesc, pentru că nu pot nici măcar raţional, vâzându-mi slăbiciunea şi urâţenia sufletească, că adevărata bucurie este când faci altuia o bucurie. Aţi observat probabil că atunci când îţi satisfaci propriile pofte, plăceri, dorinţe este plăcut pe moment, dar tot acest pseudo sentiment dispare relativ rapid, în funcţie de cât de învârtoşată ne este inima. Cu cât este mai încleiată şi acoperită de smoala drăcească a raţiunii şi mândriei, cu atât ne desfătăm mintea şi trupul în nişte iluzii, amăgiri.

Dar de voim să simţim măcar un gram de bucurie adevărată, un strop dumnezeiesc, trebuie "doar" să dăruim. Doar-ul ăsta ne intrigă pe mulţi. E un bolovan prea mare pe care nu vrem să-l dăm la o parte. Ne striveşte inima, şi nici nu ne dăm seama.

Ce să dăruim? Iubire fraţilor! Iubire. Asta e toata cheia.

Iubire înseamnă să înveseleşti un om trist, să ajuţi unul neputincios, să dai unuia care n-are, să ai grijă de unul singur, să te pui în slujba ceiluilalt... Dacă nu pare ceva care să te satisfacă, e pentru că nu ai încercat, e pentru că eşti ispitit de diavolul lenei şi al indiferenţei, e pentru că nu doreşti să te mântuieşti. Doreşti? Păi, pune mâna şi fă-o, şi o să vezi ce înseamnă bucurie duhovnicească.

Şi dacă tot nu ţi-e la îndemână să faci lucrurile astea, mai ai ceva. Ceva cu care Îl poţi bucura pe Dumnezeu, şi pe Maica Lui. Se numeşte Sfânta Rugăciune. Dar Sfântă. Dumnezeiască. Închipuie-ţi omule, că totul în jurul tău dispare, şi eşti doar tu singur în faţa Judecătorului Hristos, care-şi pleacă dumnezeiasca privire către tine, păcătosul, căci mila Lui este de un neînchipuit infinit de ori mai mare decât mica ta simţire izvorâtă dintr-o inimă învârtoşată, adu-ţi aminte. Şi de vei crede că totul este posibil la El, ai să vezi ce înseamnă bucurie.

Iată ce dumnezeiesc grăieşte Sfântul Ioan de Kronstadt:

"Când te rogi Domnului caută cu ochii cei lăuntrici înăuntrul tău, asupra sufletului tău; Domnul este acolo, în gândurile tale şi în mişcările inimii tale, la fel ca în afara ta şi peste tot locul. Aproape de tine este El, îngura Ta şi în inima Ta, nu doar în ceruri sau în adânc.

Inima noastră moare în fiecare zi de moartea duhovnicească. Rugăciunea fierbinte cu lacrimi este învierea ei, începătură a răsuflării ei. Dacă omul nu se roagă în fiecare zi cu căldură duhovnicească, el moare duhovniceste grabnic.

Când te va acoperi pe tine, ticălosul, întunericul – îndoiala, trândăvia, deznădejdea, tulburarea – cheamă cu toata inima preadulcele nume al lui Iisus Hristos. În el vei afla toate: şi lumină, şi întărire, şi nădejde, şimângâiere, şi linişte; vei afla însăşi bogăţia, milostivirea, îndurarea – toate acestea le vei afla într-un singur nume, cuprinse ca într-o bogată vistierie."

mai usor a da decit a lua,in rest sarbatori cu bucurie la tot niamul romanesc.

[valentin.viliga]

Eu voi petrece Nasterea Domnului mai neobisnuit, incepand cu seara de ajun...LA MUNCA unde voi sta pe net voi asculta si canta colinde, dimineata dupa ce ies de la munca voi merge acasa ma voi pregati de slujba, iar dupa slujba voi mananca din bunatatile pregatite de mama pentru aceasta si din preparatele din carne de porc dupa care ma voi odihni pentru ca seara iar voi intra la munca iar a doua zi o sa-mi colind rudele, pe care nu voi apuca sa le colind telefonic in seara de ajun

[Yasmina]

Eu o sa fiu la lucru in seara de Ajun,o sa fiu in slujba altor oameni insa acesta este un sentiment placut.
In ziua de Craciun vreau sa ma duc la slujba si sa ma bucur inca o data de sansa pe care intreaga umanitate a avut-o prin nasterea lui Iisus.
Apoi ma voi bucura si la nivel gustativ de cateva alimente interzise in post si de un pahar de vin bun de prune.Poate si un film distractiv...
Am pregatit si ceva mici bucurii pt unii,dar este secret :)

Un frumos articol ilustrat despre sărbătorile de iarnă (de la Crăciun la Bobotează) din Bucureştiul de la începutul secolului trecut, aici.

Parcă oamenii de atunci ştiau să împletească, fără disonanţe, sărbătoarea creştinească cu cea laică.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Yasmina

pahar de vin bun de prune.

vin de prune? adica...palinca?

[MariS_]

În prealabil postat de N.Priceputu

Deşi ştim cum trebuie să ne pregătim pentru sărbătoarea ce se apropie, respectiv cu post, rugăciune, pe cât posibil milostenie, fără a lipsi, bineînţeles, spovedania şi împărtăşirea, ajunşi în seara de Ajun şi în ziua Praznicului Naşterii, se poate întâmpla să fim furaţi, tocmai atunci, de cele lumeşti şi să pierdem tocmai părtăşia cu Domnul.

Cum putem să evităm aceasta şi să trăim adevărata bucurie, cea duhovnicească? Care este rânduiala pe care o aveţi sau o recomandaţi în ziua de Ajun şi în zilele Praznicului?

Ce-ar fi sa sarbatorim acest mare Praznic crestin, Nasterea Domnului, facand pace intre noi, cerandu-ne iertare unul de la altul si, pe cat se poate, sa spunem cateva cuvinte din inima pentru Domnul inimilor noastre. Sa vedem ce iese atunci cand lasam logica putin deoparte si punem inima la lucru!
Imi cer iertare de la toti cei pe care i-am suparat si va asigur ca nu e niciunul care sa ma fi suparat. Acum o sa incep eu cu cateva cuvinte venite din inima iar urmatorul sa le preia si sa adauge cuvintele lui si la fel cei de dupa el. Poate iese un colind frumos sau macar o jertfa a inimilor noastre.

O ce veste minunata!
Inimile-n piept tresalta,
.................................

[glykys]

În prealabil postat de MariS_

Ce-ar fi sa sarbatorim acest mare Praznic crestin, Nasterea Domnului, facand pace intre noi, cerandu-ne iertare unul de la altul si, pe cat se poate, sa spunem cateva cuvinte din inima pentru Domnul inimilor noastre. Sa vedem ce iese atunci cand lasam logica putin deoparte si punem inima la lucru!
Imi cer iertare de la toti cei pe care i-am suparat si va asigur ca nu e niciunul care sa ma fi suparat. Acum o sa incep eu cu cateva cuvinte venite din inima iar urmatorul sa le preia si sa adauge cuvintele lui si la fel cei de dupa el. Poate iese un colind frumos sau macar o jertfa a inimilor noastre.

O ce veste minunata!
Inimile-n piept tresalta,
.................................

Buna initiativa.
Adaug si eu niste versuri:

Se naste Pruncul Sfant
Pe acest pamant.
Ingeri Il slavesc,
Oameni Il primesc.

Imi cer iertare de la toti pe care i-am suparat, cu sau fara voia mea si va doresc tuturor si tie, batrane Maris, ca Nasterea Domnului sa va aduca bucurie si belsug in suflete si in casa! Va iubesc pe toti!