![]() |
![]() |
|
|
#1
|
||||
|
||||
![]()
To follow the "worldly (human) destiny" mixing the mind with the eight worldly concerns is nothing but a trap, attractively packed for the childish ones.
Compositional actions will finally rip these souls apart. Use the worldly actions to exercise the supreme. This is the narrow path to the unsurpassed glory.
__________________
|
#2
|
||||
|
||||
![]()
In Secret of the Superior Tathagatas Sutra, Buddha says:
If a tree is cut at its root, all its branches, leaves, and twigs dry up. In the same way, if the view of the transitory collection is pacified by wisdom, all the delusions and secondary delusions are pacified. The aggregates of beings changes every moment. They are in a perpetual change. That's why are called "transitory collection". The view or conception about them depends upon the profundity of wisdom.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 15.02.2012 at 21:25:20. |
#3
|
||||
|
||||
![]()
Inherently existent self,
independent self, truly existent self, substantially existent self, self existing from its own side, objectively existing self, naturally existing self, and self existing by way of its own nature are all synonyms. None of them exists, and they are all the negated object of subtle selflessness. We grasp at such a self all the time, even when asleep. All living beings, even tiny ants, have this mind continuously. However, without relying upon qualified instructions it is impossible to recognize this mind, or to identify its conceived object correctly.
__________________
|
#4
|
|||
|
|||
![]()
Suntem in Romania si pe un forum ortodox....
|
#5
|
||||
|
||||
![]()
We grasp at an inherently existent I in everything that we do.
For example, if we go shopping we do not think 'My body wants this', or 'My mind wants this'; we think only 'I want this’. We grasp at an I that is independent of our body, our mind, or any other phenomenon. At that time we are conceiving an inherently existent I within the collection of our own aggregates. The mind that conceives this I is the view of the transitory collection. We have to watch our mind closely over a long period before we can identify clearly how this inherently existent I appears to our mind. We also have to rely upon correct instructions on the view of the transitory collection, and study authentic texts on the middle way.
__________________
|
#6
|
|||
|
|||
![]()
Pentru "Patrie si Credinta"
Despre asta vorbesc. Daca tu stii altceva, lamureste-ne. |
#7
|
||||
|
||||
![]()
Multumesc ca ai intrebat - simt ca intrebarea este constructiva si nu denigratoare.
Uite raspunsul: Lectiile despre modul in care mintea este instruita sa se raporteze la fenomenele exterioare si propriul eu-trup ( lectiile despre natura non-inerenta a fenomenelor sau vacuitatea acestora), sunt invatate de calugarii tibetani in curriculum de profunzime medie si avansata. In curriculum de baza se invata urmatoarele subiecte: - natura tranzitorie a tuturor fenomenelor grosiere si subtile; - suferinta manifesta, subtila si foarte subtila care patrunde toate fapturile fara deosebire; - smerenia; - devotiune - dragoste fierbinte fata Buddha in aspectul Milei Atotcuprinzatoare (Amithaba, Tara...), sfintii budisti (denumiti giuvaeruri - pentru ca radiaza si induc bucurie sufleteasca) si invatatura (Dharma) - curatarea pacatelor prin spovedanie ( procesul este tratat exhaustiv in patru stadii psihologice progresive ) - daruri imaginate si reale catre Buddha, sfinti si fiintele obisnuite - plecaciuni ale mintii, vorbirii si trupului; - studiul iadurilor, taramurilor intunecate si a raiurilor; - cele trei pacate radacina; - cugetarea la moarte in noua abordari; - cat de pretioasa este viata umana; - cum se face corect refugiul in Buddha, Dharma (invatatura) si Sangha (sfinti) - legea Dreptatii - sau legea cauzei si efectului - cele sase "halucinatii" care impiedica progresul duhovnicesc - cele 10 actiuni pacatoase derivate din "halucinatii" - cele 4 nobile adevaruri - studiul cele trei tipuri de dragoste: afectiva, altruista si miloasa - studiul celor trei feluri de credinta si celor trei feluri de necredinta: beneficii si pericole ..... Mai intai inima se inmoaie in smerenie, frica de consecintele propriilor pacate, strigatul de ajutor catre Buddha, Dharma si Sangha - prin practica refugiului, dragoste pentru toata faptura (bodhicitta)....si numai dupa aceea este abordata lectia despre cum lucrurile si fiintele exista de fapt. Mintea iubitoare si respectuoasa este supla si fluida asa ca poate intelege cu usurinta instructiunile despre "nevazut" (sau vacuitate). Niciun budist nu se mantuie prin sine - pentru ca nicio fiinta nu are putere intrinseca. Orice budist tibetan spune ca mantuirea sa (eliberarea) depinde de binecuvantarile Celui Omnipotent (Buddha in vocabularul lor).
__________________
Last edited by florin.oltean75; 21.02.2012 at 19:26:19. |
#8
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#9
|
|||
|
|||
![]()
Tu esti nou pe aici, florin oltean are zeci de topicuri deschise despre budhism de tip New Age incercand sa atraga atentia asupra fenomenului, eventual sa gaseasca ceva fani, i s-a explicat in N feluri ca se afla pe un drum gresit dar nu vrea sa inteleaga.
Cea mai buna solutie este ca lumea sa il ignore. |
#10
|
|||
|
|||
![]()
referitor la iubirea desavirsita si cunoasterea desavirsita nu vad nici o incompatibilitate cu doctrina ortodoxa.
daca intelegem ca a cunoaste pe Dumnezeu nu inseamna doar a=i cunoaste numele mic si de familie ci a cunoaste in mod trait prin propria desavirsire fericirea deplina -adevarata natura a lui Dumnezeu atunci ne vom da seama ca acea cunoastere desavirsita manifestata prin toate darurile de cunoastere si simtire coincide cu punctul lui Dumnezeu de vedere intro forma a deplinatatii ei permisa omului (sfintului arhant). In acest fel noi sintem in Dumnezeu si El manifestat in noi prin tot binele si prin toate darurile de care este capabil un om desavirsit. "Cei care Ma urmeaza vor face fapte si lucrari mai mari chiar decit Mine" In acest fel Iisus care este Dumnezeu este Calea, Adevarul si Viata , o cale interioara, fiind prezent in fiecare faptura prin binele din sinea ei. referitor la Dharma - din cite stiu eu ea reprezinta Legea lui Dumnezeu , a o defini ca si cunoastere (Vidya) poate insemna cunoasterea ei fie teoretica fie traita. tocmai de aceea intelegem de ce un necredincios care implineste Dharma de la sine este mai aproape de Dumnezeu decit un pacatos credincios. in acest fel salvarea pe vremea VT era obtinuta prin Lege (disciplina, conduita) iar apoi s-a adugat si harul in urma botezului sfint. referitor la cunaosterea "in parte" si cea deplina -pot fi mai multe interpretari posibile chiar si simultane . am putea considera ca proorocirile si darurile de cunoastere chiar si ale unui sfint desavirsit ar fi tot o cunoastere "in parte" -o pista partial falsa care urmeaza sa fie indepartata asa cum un copil lasa lucrurile copilariei atunci cind se maturizeaza. am intelege ca el ca sfint preafericit inca este orb si i se vor "deschide ochii" abia cind va veni "ceea ce e desavirsire" -ce anume este aceasta care va veni? -o desavirsire mai mare decit desavirsirea lui arhanta.. in VT Isaia 41 intr-un context eschatologic vedem un dialog antagonic intre Dumnezeu si citi-va pretinsi prooroci a caror falsitate este demonstrata prin incapacitatea lor de a raspunde la o intrebare -ceea ce ne indica faptul ca orice prooroc ar trebui sa poata rapunde la orice intrebare cu un raspuns obtinut prin darurile de cunoastere. putem deduce ca Pavel nu era chiar prooroc , nici desavirsit desi cunoasterea prorocia-revelatia sa fie limitata din mai multe motive. -pentru ca ei nu puteau inca purta , posibil nici noi in buna parte. -pentru ca nu e inca vremea calauzirii in tot adevarul promis din partea Duhului Sfint marturisitor si doveditor de vina. -lucrurile copilarei la care vom renunta sint interpretarile eronate, viziunea limitata si presupunerile facute in lipsa suficientei detalierii. posibil ca acea deplinatate in cunoastere sa fie tocmai desavisrirea arhanta 'la fel de bine ceea care vine si care e desavirsire sa fie o noua intrupare divina destinata a ne calauzi mai departe in tot adevarul promis -contestata in acel moment tocmai de catre astfel de prooroci mincinosi. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Citate preferate, cugetari, vorbe de duh | silverstar | Generalitati | 1175 | 03.08.2016 14:54:36 |
Cugetari ORTODOXE ! | cristiboss56 | Pocainta | 80 | 02.07.2015 21:05:47 |
Cugetari si Citate Ortodoxe | adorcrysti | Generalitati | 90 | 12.11.2014 21:55:18 |
Cugetari despre Hristos | florin.oltean75 | Generalitati | 55 | 07.04.2012 10:13:01 |
Cugetari de Craciun | florin.oltean75 | Generalitati | 5 | 25.12.2011 20:14:10 |
|