Actualitate/Trecut

Buna ziua!Poate suna un pic ciudat titlul topicului nou deschis, dar nu am stiut ce alt nume sa ii dau.Ideea e ca de ceva vreme ma framanta o intrebare la care nu reusesc sa ii gasesc raspuns.
E clar pentru toata lumea, cred ca traim vremuri de mari rataciri, in care crestinismul e pus la grea incercare.Nu imi pot imagina unde vom ajunge, pur si simplu uneori sunt atat de pesimista, cand vad ca in tarile crestine au capatat legalitate casatoriiile intre homosexuali, pedofilia, avortul si multe alte aberatii de genul asta.Mai nou, religia nu mai e obligatorie in scoli, de parca fiii nostri nu erau destul de zapaciti de cap de tot haosul din jur...Crestinismul este dat la o parte-chiar de noi insine- in timp ce alte religii isi castiga din ce in ce mai mult si mai agresiv drepturi, in tarile inaintasilor si copiilor nostri.
Se spune ca "Aschia nu sare departe de trunchi."Atunci...daca inaintasii nostri erau atat de credinciosi, evlaviosi, cum noi, copiii dansilor am devenit atat de instrainati de traditia datatoare de viata?Cum am putut, noi, urmasii lui Constantin Brancoveanu , a lui Stefan cel Mare, si a multor alti crestini exemplari ca dansii, permite stricaciunea sufleteasca si dezastrul spiritual si duhovnicesc care au cuprins tarile crestine?