![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
||||
|
||||
|
Citat:
1 - Mesajul are o tenta ironica si dezarmanta, pentru un om deznadajduit. Noi, cei ce am primit mai mult decat destul, fara sa ne deosebim de bietul om prin cine stie ce merite, ne permitem sa vorbim astfel, dar o fi corect? Dumnezeu - care stie si cum am fost si cine suntem si cat de mult am reusit sa ne transformam in timp, dupa voia Lui, etc - este la fel pentru toti, indiferent de judecata celorlalti. 2 - Nu ne este dat noua sa stim "locatia" in care bietul om isi poate gasi consoarta (daca Dumnezeu ingaduie sau oranduieste asta). Intotdeuna am spus ca oamenii (sotii in mod deosebit) sunt alesi sa se ajute intre ei, pe calea mantuirii. E frumos sa o descoperi pe viitoarea sotie la rand la sfinte moaste, dar nu este neaparat o conditie. Eu, la vremea mea, pacatos incurabil si neumblat defel prin biserici, nespovedit si neimpartasit, m-am pomenit rugandu-ma sa o gasesc pe aceea care sa ma scoata ea pe mine din iadul pacatelor in care ma scaldam. Si Dumnezeu m-a auzit mai repede decat am putut eu spera. 2 - Am spus mai sus ca Dumnezeu (Sfanta Fecioara mult ajutatoare) nu pune conditii atat de transante asa cum ii ceri tu acestui om. In fapt, cu cat ne stim mai nevrednici, cu atat ar trebui sa cunoastem smerenia mai profund. Ori tocmai aceasta este moneda de schimb: constientizarea starii interioare in fata lui Dumnezeu, pentru a fi auziti in rugaciunea noastra. Doar omul in egoismul lui, a facut reguli si legi dupa propriul caracter, cerand garantii, depozite, ipoteci si evidentze palpabile, din teama ca "ajutorul" nu va mai putea fi recuperat. Dumnezeu ofera cecuri in alb. Multe! Iar asta in mod absolut sigur. Si tot asteapta rabdator sa ne amintim de bunatatea Lui, de datoriile noastre, si sa ne intoarcem... Uneori ne mai da un necaz, o boala, doar-doar ne dumirim. Dar arareori intelegem si ne insusim lectiile, devenind mai buni, nu doar cu Dumnezeu, ca nu se teme El de noi, ci fata de semenii nostri... Cheia principala pentru a ajunge sa-I cunoastem mila Lui cea mare... Ca degeaba spunem ca-L iubim, daca ne razvratim impotriva aproapelui si dam dovada de egoism si rautate. (Nu e o aluzie la tine, crede-ma! E starea omului in general). 3 - Nu exista decat o singura etapa in ceea ce vrea el: gandul smerit. Nu trebuie sa se faca "membru de partid"! Din moment ce este botezat, este deja in har. Iar harul este comoara cea mai de pret pe care am primit-o fara s-o meritam. Este calitatea de a conversa cu Dumnezeu, prin Ingerul Pazitor. 4 - Revelatia nerepetarii pacatelor, la unii vine mai devreme, la altii mai tarziu, iar la altii niciodata, desi e posibil sa se impartaseasca regulat dar sa nu realizeze ca sunt in pacat. Si aici ca peste tot dealtfel, tot bunul Dumnezeu ne lumineaza, daca reusim sa ne ridicam in timp macar pe prima treapta a smereniei. Daca nu, El se multumeste si cu putin, dar cel ce pierde este sufletul care da zilnic cu piciorul zecilor de sanse care sa-l ajute in viata vesnica ce va sa vina... 5 - Neindoielnic, rugaciunea ESTE de mare folos. Ba chiar indispensabila. Doar frecventa trebuie cautata mai cu bagare de seama. Dar nu numai atat. Daca doresti sa dobori un bustean, oricat te-ai stradui, e cam greu sa reusesti cu briceagul. Din cate cunosc, nu exista un ajutor mai mare in acest sens, decat Paraclisul Maicii Domnului, 40 de nopti in post si smerenie. Si desi Dumnezeu si Mantuitorul prin Sfantul Duh, sunt cei ce dispun savarsirea minuilor, Preasfanta Feciara este de departe cel mai bun mijlocitor, si nu exista milostivire mai mare ca a ei. Nu o spun doar eu, ci si Sfintii Parinti au ajuns la aceasta concluzie. 6 - Gustati si vedeti ca bun este Domnul. Exista aici o situatie extrem de delicata. Toti am dori sa "gustam", dar de primit, primim pe rand, cu lingurita in mod nemijlocit, direct de la Dumnezeu, in conditii cu totul binecuvantate si dincolo de orice vrednicie. Astfel incat, orice inima semeata ai avea, se inmoaie pana la fluid, si se transforma in lacrimi care curg intr-o infinita smerenie. Acesta este "gustul" de care vorbeste Proorocul David! Fie ca bunul Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa-l cunoastem cat mai des!...
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc) |
|
#2
|
||||
|
||||
|
@Mosh Neagu: Concentrati-va pe a da un sfat bun celui in nevoie, mai mult decat a arata cat este de rau sfatul dat de colegii de forum.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
|
#3
|
||||
|
||||
|
Citat:
Noi suntem trecatori prin viata lui si chiar nu contam, oricat de sensibili am fi. Deciziile si concluziile in acest sens, ii apartin. Raportandu-ne la ceva, putem nuanta mai eficient ceea ce poate fi de folos. Supararea noastra?... Cui ii pasa de ea? Din moment ce omul isi rezolva problema, totul e bine cand se sfarseste cu bine!... Iarta-ma daca mi-am permis sa te dau exemplu de "asa nu"! Daca ai ocazia, si fara sa constituie o razbunare, ci o indreptare pentru altii si evident pentru mine, te rog sa nu eziti sa arati celorlalti unde gresesc. Nimeni nu-i perfect si rezist ironiilor tale (uneori dezvoltand alte ironii... ), dar nu tin sa castig razboiul dintre noi, ci razboiul cu propria mea mandrie.PS - In mediul virtual nu merit din partea nimanui sa-mi spuna "dumneavoastra". Nici in viata, dar e... mai greu sa poti convinge... Cu totii suntem niste suflete ratacite care isi cauta intr-un fel sau altul, refugiul spre ceva folositor... In plus, dialogul in care persoana a doua plural se impune, acolo nu exista dragoste, ci... altceva... "Tu, Doamne, vezi cat sunt de mic si prost!" Nu spunem nici "Tatal nostru care Sunteti..." ci "Care Esti!..." ... "Parinte, binecuvanteaza!" nu "binecuvantati!" Asa se intampla cand vorbim cu dragoste... Mantuire sa dea Dumnezeu!
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc) |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
Spune o vorba batraneasca, ca sa uitam de suferinta noastra, sa ne intoarcem spre cei din jur, spre suferinta lor.Eu mi-as umple timpul liber(daca l-as avea) cu munca voluntara la un orfelinat sau ceva de genul asta.As socializa mult cu cei asemeni mie(intr-o forma pozitiva) ,si as trai fiecare zi ca pe ultima(intr-o forma pozitiva).Adica m-as concentra in primul rand pe mine.Si poate, relationandu-te cu persoanele potrivite, va aparea si cineva cu care sa te casatoresti.Iar daca nu va fi sa fie, vei fi atat de prezent in viata ta, incat vei uita de singuratate. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
P.S. Sunt doar gandurie mele, daca nu ajuta sari peste.
|
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Uite ce iti propun: 1) Incearca sa uiti de obsesia de a te casatori cu cineva si de a nu mai fi singur. In primul rand, intai trebuie sa cunosti persoana, nu te poti arunca direct la o casatorie. In al doilea rand, se intelege din postarea ta ca in primul rand tu nu mai vrei singuratate. Nu ca iti doresti sa ai langa tine femeia pe care s-o iubesti toata viata ta. 2) Ce pasiuni ai? Care sunt lucrurile care iti place sa le faci? Poate te pasioneaza drumetiile pe munte. Cititul, gatitul, mersul pe bicicleta, arta, un anumit sport sau iti plac anumite localuri din orasul tau. Gandeste-te la toate lucrurile pe care le faci cu placere. Aici ar fi un punct comun pe care l-ai putea gasi cu o anumita femeie. 3) In functie de pasiunile comune, poti cauta pe internet locuri unde se reunesc grupuri pentru a-si desfasura aceste activitati. Ducandu-te acolo, cu siguranta, vei avea posibilitatea de a discuta cu mai multe femei despre lucrurile pe care le aveti in comun. 4) Unde lucrezi? La serviciu nu ai colege singure pe care sa le consideri potrivite pentru o iesire in oras? Multe relatii se leaga la locul de munca. 5) Prietenii cu care iesi la sah sau la tenis sunt exclusiv barbati? Daca nu, in grup nu este nicio fata singura si pe care ai putea s-o inviti la un film, la un suc? Daca sunteti doar barbati, esti sigur ca niciunul din ei nu cunoaste o domnisoara cu care ai putea interactiona? Poate au o sora, o verisoara singura ca si tine. Sunt multe posibilitati pentru a cunoaste fete/femei cu care te-ai putea potrivi. Insa sfatul cel mai important pe care ti-l ofer este urmatorul: Nicio femeie nu vrea sa fie pentru un barbat un pansament pentru singuratate. Ci isi doreste sa fie o completare a vietii a unui barbat. Incearca sa pastrezi pentru tine aceasta dorinta de a nu mai fi singur. Pentru ca chiar daca vei cunoaste femeia potrivita sa devina sotia ta, s-ar putea ca ea sa nu fie multumita de acest statut in viata ta. Ea va aduce fericirea in viata ta in primul rand. Nu va elimina singuratatea. P.S. Problema nu e ca nu ai incredere in oameni. Ci ca nu ai incredere in tine. Mult succes! |
|
#8
|
|||
|
|||
|
Citat:
organizatia corporatista(pardon, pardon i se spune acum "keynote speaker"), intitulata:"Cum sa-ti refaci feng-shui-ul barbatesc in mai putin de 10 zile" ca sa ai productivitate...la munca. Un fel de Jean-Gheorghiu sentimental feng-shui-ready.(geomantzie in toata regula, ce sa mai...) Citat:
femei vrei tu , chiar si cele corporatiste. Adica bani, bani, bani, baga bani: https://www.youtube.com/watch?v=ZgbJb6ybNe4 Si dupa ce vei avea aur si bani multi si o sa ai orice femeie vrei tu, tot n-o sa fii fericit. Last edited by Copacel; 17.09.2015 at 17:49:01. |
|
#9
|
||||
|
||||
|
Nu toate femeile-s dupa bani, desi vad multe de genul in jurul meu. Asta nu eo solutie de elatie trainica. Relatiile pe interes n-o sa tina...
Problma principala cand ne simtim singuri e chiar la noi; nu ne simtim singuri ca nu avem pe cineva neaparat; avem prieteni, parinti, frati/surori, rude etc. De cele mai multe ori cand esti axat pe ceva (in cazul tau esti axat/fixat pe faptul ca vrei pe cineva), atunci e cel mai greu sa gasesti. Lasa lucrurile sa vina de la sine, nu te fixa pe ele, ca s-ar putea ca, e fixat ce esti pe ceva anume, sa nu vezi acel ceva anume, chiar e e in fata ta, caci, probabil ti-l imaginezi intr-un anumit mod. Eu inainte sa ma casatoresc cu sotul, am fost iubiti cum se zice, 6 ani si ceva; in ianuarie facem 9 ani de cand suntem impreuna. Nici macar in 6 ani nu ajungi sa cunosti un om, nici in 9, nici intr-o viata de om (nu, nu am locuit impreuna inainte de casatorie, dar asta nu mi se pare ca a afectat in vreun mod negativ relatia); depinde si ce asteptari ai, unde poti face conpromisuri, ce poti sa accepti, ce nu poti sa accepti etc. Omul are si defecte; daca (,) cauti femeia perfecta, te nunt de pe-acum: nu o vei gasi; ea nu exista. exact asa cum nici un om nu este perfect. In primul rand ar trebui sa ai incredere in Dumnezeu, apoi in tine, si sa lsi lucrurile sa evolueze de la sine. La mine intotdeauna au mers asa lucrurile, cam in toate: am fost fixata sa ne luam o locuinta, am fost fixata si panicata ca nu raman insarcinata, am fost fixata ca nu ne ajung banii sa ne mobilam apartamentul (astea-s ultimele fixuri ce le-am avut), nici nu s-au intamplat. Cand am renuntat sa imi mai fac griji si sa las lururile a vina cand trebuie sa vina, au venit; si au venit cam toate deodata, atunci cand era nevoie: am ramas insarcinata; la foarte scurt timp am gasit apartament si ni s-a aprobat creditul; am luat apartamentul, apoi ne-au ajutat parintii (si ai lui si ai mei) sa ne mobilam tot apartamenul. Toate s-au intamplat la timpul lor, nu la comanda/dorinta noastra.
__________________
Zambeste, maine poate fi mai rau. Iarta, maine poate ai tu nevoie de iertare. Iubeste si nu astepta nimic in schimb. Daruieste si vei primi la randul tau. Traieste ca si cum ar fi ultima ta zi de viata. |
|
#10
|
|||
|
|||
|
Citat:
Lasa-ma sa ghicesc: Niciuna. Probabil pentru ca n-ai avut noroc in viata de bani, cum au avut altii. Dar lasa ca vine soarele si pe strada ta
|
|
|