Consiliul Național Secuiesc în Parlament
Cei 270 de delegați prezenți la ședința Consiliului Național Secuiesc, organizată în clădirea Parlamentului din Budapesta, și-au reînnoit jurământul depus în anul 2003 și s-au obligat față de susținerea înfăptuirii autodeterminării. Cu această ocazie, guvernului ungar i s-a solicitat să sprijine cu toate mijloacele de care dispune aspirația autonomistă a Pământului Secuiesc și să acorde o atenție aparte menținerii relațiilor cu secuii. Delegații au solicitat ca în perioada în care Ungaria va ocupa președinția Uniunii Europene, să se acorde o atenție sporită ocrotirii comunităților naționale etnice și lingvistice băștinașe din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Cu această ocazie s-a adoptat o hotărâre referitoare la continuitatea istorică a Consiliului Național Secuiesc, respectiv între organizația omonimă fondată la Budapesta în data de 19 noiembrie 1918 și cea înființată prin voința comunităților și orașelor secuiești la data de 26 octombrie 2003.
In jurul orei prânzului apar o serie de persoane cunoscute, mulți dintre aceștia reprezentând Trei Scaune. Profesori, preoți, gospodari, angajați, tineri, pensionari, personalități ale vieții publice, toți cei care au avut un rol, în ultimii ani, în lupta pentru autonomie. Sosește și președintele parlamentului, Kover Laszlo, care este primit cu aplauze. El se așează între președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs și Szasz Jeno, președintele Partidului Civic Ungar. Cei aproximativ 300 de delegați și corul de copii intonează imnul ungar și cel secuiesc. In sala-cupola, în fața – Sfintei Coroane, delegații își formulează angajamentul față de necesitatea luptei pentru autonomie: ……îmi asum voința exprimată față de susținerea autonomiei Pământului Secuiesc, o voi reprezenta și o voi transmite mai departe. Așa să mă ajute Dumnezeu! In sala – Gobelin, Kover Laszlo și Izsak Balazs fac declarații presei.
Reprezentanții bisericilor istorice maghiare rostesc rugăciuni în sala de ședințe. Conducătorul ordinului călugăresc de la Sumuleu Ciuc, preotul Arthur, protopopul unitarian Nagy Laszlo și directorul general al eparhiei reformate din Transilvania, Otvos Jozsef, au accentuat importanța credinței în Dumnezeu.
Izsak Balazs a făcut cunoscute succesele obținute în perioada care a trecut după înființarea în anul 2003 a Consiliului Național Secuiesc: In cadrul vieții publice se poate vorbi deschis despre cerința privind autodeterminarea transilvăneană. In cadrul referendumului intern, 210.000 de oameni și-au putut exprima voința față de înfăptuirea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc. El a evidențiat că nu au dreptate cei care afirmă că cerința legată de autonomie nu mai este de actualitate. Este evident faptul că secuii doresc ca noi să acționăm în interesul acesteia – a declarat Izsak. El a mai adăugat: statul român nu ar trebui să manifeste temeri în privința acordării autonomiei, deoarece aceasta nu este o sursă generatoare de tensiuni, ci o sursă a reconcilierii.
Președintele Parlamentului, Kover Laszlo a fost de acord cu cele spuse de Izsak Balazs și anume faptul că începând cu această zi, Parlamentul (n.t.: Orszaghaza – Casa Tării) ar trebui să se numească Casa Națiunii (n.t.: Nemzethaza). El a numit legea referitoare la solidaritatea națională ca fiind începutul procesului unificării naționale pașnice. In ceea ce privește maghiarii și secuii din Transilvania, aceștia nu doresc nici mai mult și nici mai puțin decât ceea ce li se cuvine europenilor, comunităților naționale europene care trăiesc în minoritate numerică. Ei doresc să atingă acest obiectiv într-un cadru juridic internațional, prin intermediul democrației, al instrumentelor reprezentanței publice și pe calea negocierilor politice pașnice. In privința acestei aspirații, se poate conta oricând pe sprijinul moral și politic al Parlamentului ungar – a declarat el.
In opinia lui Cristoph Pan, profesor din Tirolul de Sus, Pământul Secuiesc ar trebui să beneficieze de un statut economic special și să fructifice potențialul economic cât se poate de eficient. După cum a declarat, România nu trebuie să se teamă de acordarea autonomiei, ținând cont de faptul că exemplul Tirolului de Sud dovedește că interesele statului nu sunt știrbite. Mai mult decât atât, contribuie la reconciliere. Szasz Jeno a declarat că PCM este partenerul cel mai fidel al CNS, care știe nu numai să vorbească, ci să și acționeze. In ceea ce privește sarcinile de viitor, el a amintit de colegiile-diasporă, de asociațiile care îi vor grupa pe producătorii de pe Pământul Secuiesc și care vor avea un rol în privința valorificării produselor lor, o instituție proprie de creditare care să vină în sprijinul amplificării puterii economice a comunității noastre, înființarea unui serviciu secuiesc de caritate și amplificarea vieții sportive din țară.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6143 din 20.11.2010, autor Hecser Laszlo
|