Cum fac milostenie?

[clementia]

În prealabil postat de eduardd

Am uitat, parastasele de 40 de zile programate in parohie se duc la un centru de copii ( din Focsani) cu handicap. Parintele a vorbit cu directoarea si toata mancarea merge acolo. Cred ca, trebuie doar sa vrem sa ajutam..ocazii gasim..cu siguranta.

Cum anume faceti asta? Deci masa (la restaurant sau cantina) sau painita care obisnuim sa o dam cunoscutilor o duceti la acel centru de copii ? Iar cei care au participat la parastas nu primesc nimic ?

[mihailt]

Iata aci ce zice Sfantul Grigorie Teologul despre milostenie:
http://www.crestinortodox.ro/Fa_te_D...acie-160-24742

Eu sincer sa fiu nu vad ca ar zice Sfantul Grigorie acolo ceva sa nu dai milostenie la cei de alta rasa.

[cristiboss56]

În prealabil postat de mihailt

Iata aci ce zice Sfantul Grigorie Teologul despre milostenie:
http://www.crestinortodox.ro/Fa_te_D...acie-160-24742

Eu sincer sa fiu nu vad ca ar zice Sfantul Grigorie acolo ceva sa nu dai milostenie la cei de alta rasa.

Groaznic de urat cuvantul rasa, alta rasa ! Poate alt neam . Rasa spunem la caini si alte cele. . , !

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Groaznic de urat cuvantul rasa, alta rasa ! Poate alt neam . Rasa spunem la caini si alte cele. . , !

Da, acum am citit si articolul de pe crestinortodox.rn, al Sf.Grigorie Teologul , si se confirma ca si el foloseste termenul "alt neam". Asa este logic si corect !

[cristiboss56]

Milostenia este principala componenta care sta la baza poruncii de a-ti iubi aproapele. "Porunca noua dau voua : sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul " ( Ioan 13 -34 ) . Poti oare sa zici ca-ti iubesti aproapele, daca nu esti milostiv ? Tigani, romani, unguri si orice neam ar fi , de poti si vrei cu adevarat il ajuti la nevoie. Pana la urma cand faci milostenie, selectia nu-si are rostul . Discriminarea , nu-i iubire ci contrariul ei !
"Nimanui cu nimic sa nu fiti datori, decat cu iubirea unul fata de altul ; ca cel care iubeste pe aproapele, a implinit legea. Pentru ca poruncile , sa nu savarşesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, sa nu poftesti si orice alta porunca ar mai fi se cuprind : Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti " ( Romani 13, 8-9 ) .

[sofiaiuga]

preotul avea dreptate sa spuna sa nu dam bani la copii pt ca noi ii incurajam sa cerseasca in loc sa mearga la scoala si sa invete ;se obisnuiesc asa ...si cind cresc mari vor fi niste paraziti.Daca le spn ca ei ,copii nu au voie si nu e frumos sa cerseasca ,inteleg imediat si nu mai cer.In fond au parinti si tre sa ne gindim ca unii din pacate dintre parinti ii incurajeaza la cersit ,si poate cea ei nici nu vor!Deci sa nu tinem isonulunor astfel de parinti denaturati!!

Milostiv este cel ce miluieste pe aproapele din cele ce le-a primit el de la Dumnezeu, fie bani, fie mancari, fie tarie, fie cuvant spre folos, fie rugaciune, fie putere de a mangaia pe cel ce are lipsa de ea, socotindu-se ca e datornic. Saracul poate trai fara sa-l miluiasca, dupa puterea sa, nu poate el insa sa traiasca si sa se mantuiasca. Milostenia desavarsita este aceea pe care ne-a aratat-o Hristos, care a rabdat moartea pentru noi, punandu-ne tuturor o pilda si un chip ca si noi sa murim pentru altii, nu numai pentru prieteni ci si pentru dusmani cand vremea o cere. De la frica de Dumnezeu trece omul la buna cinstire. De la aceasta vine cunostinta prin care e sfatul si dreapta socoteala.

Imi cer scuze iconita de la poastare este gresita,normal trebuia sa fie iconita text.

Pentru a vieţui frumos, după voia lui Dumnezeu, rugăciunea, adică vorbirea noastră cu Dumnezeu, trebuie să se completeze cu postul şi milostenia. Despre ele şi despre importanţa lor în viaţa noastră ne vorbeşte şi ne învaţă Mântuitorul Hristos, în aceeaşi Predică de pe munte. Prin post şi prin milostenie, noi putem să ne apropiem şi mai mult de Dumnezeu.

Prin post, înţelegem să mâncăm legume, fructe şi paste făinoase şi să renunţăm de bună voie la anumite mâncăruri „de dulce”(carne,ouă,lactate), dar mai ales la fapte şi cuvinte rele, prin care îi putem supăra, atât pe El, cât şi pe semenii noştri. Postim, în timpul săptămânii, miercuri şi vineri şi, în timpul anului, în cele patru posturi mari: al Crăciunului, al Paştilor, al Sfinţilor Apostoli şi al Adormirii Maicii Domnului şi ori de câte ori Sfânta Biserică ne-o cere.

În predica de pe munte, Mântuitorul Hristos ne îndeamnă însă să nu ne lăudăm cu faptul că postim: „să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns şi Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie”(Matei 6, 8).

Dumnezeu ne-a mai dăruit şi milostenia, ca o poruncă a iubirii. Ea arată cât de mult îl iubim pe aproapele nostru şi, prin el, pe Însuşi Dumnezeu. Ca să facem milostenie nu ne trebuie bogăţii, ci numai bunăvoinţă faţă de cei ce au nevoie de ajutorul nostru.

Milostenia este, aşadar, fapta bună pe care o putem face, în multe feluri: să dăm de mâncare celui flămând; să dăm un pahar de apă celui însetat; să îi vizităm pe bolnavi şi pe cei bătrâni; să-l ajutăm pe cel care are nevoie de sprijin; să ne rugăm pentru cei în suferinţe şi pentru toţi semenii noştri.

Pentru toate acestea ne învaţă Mântuitorul, nu trebuie să cerem vreo răsplată sau să ne mândrim, pentru că milostenia foloseşte mai mult celor ce o fac decât celor care o primesc: „Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii… Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta sa fie într-ascuns şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie”.(Matei 6, 2-4)

Milostenia este o virtute foarte scumpa pentru viata crestina si pentru fiecare dintre noi. Pentru ca la judecata din urma Mantuitoral nu aminteste de toate faptele bune, ci mai ales despre milostenie, care este fiica cea mai mare a iubirii crestine.

Mantuitorului ne spune ca, in ziua judecatii de apoi, la trambitele ingerilor, se vor aduna toate neamurile pamantului, de la intemeiere pana la sfarsitul lumii si va alege, prin ingerii Sai, pe cei buni dintre cei rai, si fiecare om va da seama inaintea lui Dumnezeu de toate faptele bune sau rele savarsite in viata, din copilarie pana la moarte. Caci din anii copilariei noastre si pana la batranete, cate cuvinte desarte nu spunem noi ? Toate acestea sunt scrise de ingeri si diavoli si vor fi date pe fata la judecata inaintea tribunalului dumnezeiesc.

Asa incat toate pacatele facute de noi in viata, daca nu sunt marturisite, vor fi date pe fata la judecata inaintea tronului lui Hristos, Care va judeca toata lumea.

La infricosatoarea judecata, Mantuitorul ne subliniaza in chip deosebit darul sau fapta buna a milosteniei crestine, care va avea un mare rol la mantuirea sufletelor noastre. Caci milostenia singura acopera multime de pacate. De aceea suntem datori ca in toata viata noastra sa miluim dupa putere pe aproapele nostru, atat prin milostenie materiala, cat si prin milostenie sufleteasca. Adica, sfatuire, mangaiere, carti sfinte, rugaciune pentru cei neputinciosi etc.

Sunt sase fapte bune ale milosteniei pe care le citeaza Mantuitorul in Sfanta Evanghelie, si anume :

Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui : Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea gatita voua de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc, insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine. Atunci dreptii vor raspunde, zicand : Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit ? Sau insetat si Ti-am dat sa bei ? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit ? Sau gol si Te-am imbracat ? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine ? Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei : Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut. Amin.

Parintele Arhimandrit Sofian