Dumnezeu nu ne lasă când avem credinţă şi nădejde.

[costel]

Dumnezeu nu ne pedepseste pentru pacatele parintilor. Daca nu ai avut pana acum raspuns bun la probleme vietii, nu inseamna ca Dumnezeu doarme sau ca te pedepseste. Tu sa crezi in El, sa-I ceri ajutorul fara indoieli de genul "daca poti" si vei vedea cat de mult te iubeste. Numai crezand in El ai toate sansele sa gasesti un raspuns bun in toate.

În prealabil postat de costel

Dumnezeu nu ne pedepseste pentru pacatele parintilor. Daca nu ai avut pana acum raspuns bun la probleme vietii, nu inseamna ca Dumnezeu doarme sau ca te pedepseste. Tu sa crezi in El, sa-I ceri ajutorul fara indoieli de genul "daca poti" si vei vedea cat de mult te iubeste. Numai crezand in El ai toate sansele sa gasesti un raspuns bun in toate.

Nu exista nici o corelatie intre credinta in vreo divinitate si modul in care viata se desfasoara. Recompensele sau pedepsele au fost transferate deci catre viata de dupa moarte

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de costel

Dumnezeu nu ne pedepseste pentru pacatele parintilor. Daca nu ai avut pana acum raspuns bun la probleme vietii, nu inseamna ca Dumnezeu doarme sau ca te pedepseste. Tu sa crezi in El, sa-I ceri ajutorul fara indoieli de genul "daca poti" si vei vedea cat de mult te iubeste. Numai crezand in El ai toate sansele sa gasesti un raspuns bun in toate.

Acum am descoperit acest thread... N-o sa ma leg de ideea de inceput fiindca m-as lungi prea mult... E inutil sa spun de cate ori Dumnezeu oranduieste in viata fiecaruia si astfel de minuni pe langa toate celelalte!... Acum, aici, mi-a sarit in ochi acest: Dumnezeu nu ne pedepseste pentru pacatele parintilor. E drept, a trecut ceva vreme de cand a fost postat si e posibil ca pana acum sa se mai fi schimbat cate ceva in viata fiecaruia, cum e si firesc. Oricum, indiferent de unde-am lua-o - de la protoparintii nostri: "Si intru pacate m-a nascut maica mea!", ca si moartea tuturor copiilor lui David, dupa savarsirea pacatului, (Solomon a venit ceva mai tarziu, dupa ce s-a pocait) - dar si in viata de zi cu zi (numai la stiri cate exemple vedem zilnic cu nenorociri si suferinte foarte mari ale unor copii nevinovati), sau "transfer de povara", atunci cand cei plecati n-au reusit definitiv sa-si achite "nota de plata", ramanand asupra neamului (daca Dumnezeu ii mai ingaduie totusi sa mai aiba un neam, fiindca uneori la pacate grele, nici macar neamului nu-i mai este ingaduit sa ramana in viata, iar asta tot Parintele David ne-o spune in cativa psalmi), toate deci, duc catre aceiasi concluzie: "Parintii au mancat agurida, iar copiilor li se sterpezesc dintii!" (VT)
Probabil vor spune multi ca prin botez, acest pacat este sters definitiv... E doar o parere. Priviti in jur si convingeti-va singuri. Stiu multe cazuri cand, ca sa scape de povara unor blesteme, si-au dat copii peste geam, "de pomana", desi in fapt, ei au ramas in mijlocul aceleiasi familii, doar "parintii adoptivi" erau altii, care insa nu aveau absolut nici o obligatie in plus fata de copilul acceptat. Si cate multe alte forme de "pedeapsa" de care nu se poate sa fim straini.
Descoperind astfel de lucruri destul de devreme in viata, am multumit intotdeauna parintilor mei pentru viata pe care Dumnezeu imi ingaduie s-o traiesc, si ma simt obligat la randul meu sa fac tot ce-mi sta in putere pentru ca fii mei sa nu duca povara pacatelor noastre in vietile lor. Nu stiu cat de mult reusesc acest lucru, dar nadajduiesc ca Dumnezeu sa ma ajute sa-mi platesc singur datoriile mele pe pamant si eventualele mici restante ale parintilor mei, in cazul in care o mai fi ramas ceva "maruntis" de achitat!...

În prealabil postat de dorinastoica14

Vi s-a întâmplat să fiţi într-o situaţie limită şi să credeţi că de nicăieri nu va veni nici un ajutor şi aşa,deodată când nu mai aveaţi nici o speranţă să vă iasă în cale o persoană care să vă ajute?Mie mi s-a întâmplat adeseori şi mi s-a întâmplat chiar astăzi:Mulţumesc lui Dumnezeu că îşi revarsă mila şi ajutorul său prin oameni credincioşi.R]

Da,Dumnezeu m-a ajutat si pe mine in acest fel si nici eu nu am cuvinte sa-i multumesc.Insa cred ca nu o singura data am fost precum acel etiopian cu Filip,pe moment nu am realizat cine l-a trimis pe acel om si cu ce scop.Abia apoi, privind retrospectiv, lucrurile au inceput sa se limpezeasca si abia atunci am inteles o frantura din mila si indurarea Lui.Dorina imi pare tare rau ca nu mai esti pe acest forum,mereu aveai o vorba buna si aduceai liniste si pace in jurul tau,oriundei ai fi Domnul sa vegheze asupra ta.

I.

Azi, in a II-a Duminica din Postul Mare (Vindecarea slabanogului din Capernaum), am primit o lectie de viata.
Am sa va istorisesc si dumneavoastra.

Cand am iesit de la Biserica mergand spre statia de tramvai am zarit un om fara adapost care statea culcat pe o banca.
Aveam in geanta 4 placinte cu mere. Mi le adusese sora mea.

Am luat un un pachetel cu 2 placinte (am facut juma/juma) si niste bani.
M-am dus la omul de pe banca si l-am rugat sa ma scuze; l-am rugat sa primeasca pachetelul si banii. Mi-a spus:
- Doamna, va multumesc frumos. Dar eu am mancat azi.
- Dar poate luati banii?
- Nu, va multumesc si nu va suparati. Am mai capatat niste bani azi. Daca mergeti spre Biserica sigur veti gasi oameni care acum au mai mare nevoie de mancare sau un ban decat mine. Va rog sa nu va suparati si sa ma iertati.
- N-am de ce sa va iert domnule. Sunteti un om cinstit; eu va multumesc; mi-ati dat o lectie de viata.
- Stiti doamna, de cand stau pe unde dă Dumnezeu, am invatat ca nu trebuie sa fii lacom. Cateodata mai muncesc prin piata; atunci pot sa dau si eu altcuiva. Stiti abia acum am inteles niste vorbe ale lui Dumnezeu, mai citeam si eu cand aveam casa: Dumnezeu are grija si de pasarile cerului. Are grija si de mine.

Am plecat inapoi spre Biserica aproape plangand. Am intalnit o doamna, parea mai in varsta. Era slaba de o batea vantul. Nu parea sa cerseasca si parca nu aveam curaj sa o intreb. Dar m-am inchinat in gand si am spus:
- Buna ziua doamna, va rog frumos puteti sa primiti.....?
- Va multumesc mult, bogdaproste. Stau intr-o garsoniera. Intretinerea ma costa mult. Sunt pensionata medical de 5 ani. Medicamentele sunt scumpe. Orice primesc de mancare ma ajuta mult. Dumnezeu sa va ajute.
- Dumnezeu sa ne ajute pe noi toti.
Am plecat spre statia de tramvai. M-am gandit la omul care in nevoie fiind, s-a gandit si la altii.
De multe ori gasesti bunatatea, intelegerea si... de ce nu CRESTINUL, acolo unde poate??nu te astepti.


II.
Acum vreo doi-trei ani, cand inca mai mergeam la serviciu, intr-o dimineata cand m-am urcat in autobuz mai multi oameni erau in jurul unui tanar care facuse o criza de epilepsie. Tanarul era cazut pe jos. M-am apropiat de el si i-am dat primul ajutor care se da in astfel de crize.
Cand si-a revenit l-am asezat pe un scaun. Ne-a spus ca nu-i ajung banii sa-si cumpere toate medicamentele de care are nevoie. Era curat, ingrijit; se ducea la medic.

Trebuia sa cobor. L-am rugat sa nu se supere si sa primeasca niste bani. Nu erau multi. Doar cat puteam sa-mi permit sa dau.
Mi-a spus:
- Doamna cred ca sunteti pensionara; pensionarii au bani putini.
- Da, dar macar atat pot sa fac si eu pentru dumneavoastra.
- Bine, primesc; va multumesc mult. Dar va rog si eu ceva: sa va rugati si pentru mine.
Sa stiti ca nu din cauza pacatelor mele m-am imbolnavit. Va rog sa va rugati si pentru mine.
- Am sa ma rog. Dumnezeu sa ne ajute sa trecem toate necazurile si greutatile.

De atunci in ficare dimineata si in fiecare seara, cand ma rog lui Dumnezeu, sau peste zi cand am ragaz, ma rog si pentru tanarul acela.
Nu stiu cum il cheama . Dar Dumnezeu stie pentru cine ma rog. Cand incep rugaciunea pentru altii decat pentru cei din familia mea, spun asa:
Doamne Dumnezeule, te rog sa fii milostiv cu tanarul bolnav de epilepsie...si pe urma ma rog pentru altii pe care-i stiu in nevoie.

Parintele meu duhovnic ne-a invatat sa ne rugam lui Dumnezeu sa fie milostiv cu noi: pentru ca milostivirea lui Dumnezeu inseamna tot.
Si Dumnezeu stie ce avem nevoie.


III.

Cu ceva vreme in urma, in zona in care locuiesc ma intalneam cu un om; un om fara adapost. Nu l-am vazut niciodata cerand, dar daca-i ofereai ceva, primea si multumea. Se vedea pe fata lui durerea si suferinta si parca se jena de situatia in care se afla.

Intr-o zi l-am zarit. Am verifcat in geanta daca pot sa-i dau ceva. Era destul de departe de mine. L-am strigat de cateva ori: domnule, domnule...

La un moment dat s-a oprit. Cand m-am apropiat de dansul m-a intrebat putin jenat si cred ca surprins:
- Pe mine m-ati strigat?
- Da. Azi fratele meu ar fi implinit ....As vrea sa va rog sa primiti....
- Doamna, va multumesc mult. Dumnezeu sa va ajute. Sa ma scuzati ca n-am raspuns; a trecut multa vreme de cand nimeni nu mi-a mai spus: Domnule!

Mi-a fost rusine. Mi-a fost rusine ca noi oamenii, nu-l respectam pe om pentru ca e om si e fratele nostru. Mi-a fost rusine ca respectam – de cele mai multe ori – haina, pozitia sociala etc.

Parintele meu duhovnic ne invata, cu diverse prilejuri, sa daruim, daca putem. Cat putem; chiar si numai o bucata din painea pe care am cumparat-o. Sa nu ne gandim ca: poate el – cel care cere - castiga bani multi, ca poate minte, ca poate da banii pe bautura.....
„Mana intinsa nu se respinge nici cand ofera, nici cand cere.” (Cred ca a spus Parintele Arsenie Papacioc).
Si parintele nostru spune: „nu uitati, dumneavoastra dati Mantuitorului Iisus Hristos.
Fiti buni; daca spui om bun, nu trebuie sa mai adaugi nimic altceva.” Asa ne invata parintele nostru. Dumnezeu sa-l ajute.

Minunate ganduri, Nastya. Multumim!
De fapt ai subliniat diferenta dintre un crestin si un crestin practicant.

[mara2008]

Care sa nu fii fost intr-o astefel de situatie,dar atata timp cat credem si ne rugam lui Dumnezeu sincer intotdeauna in ultima clipa se va gasi o rezolvare,cum poate nici nu sperai.
Spun asta si totusi sant multe care cu credinta si rugaciune tre sa treaca poate si ani pana sa se rezolve,dar El stie cand e timpu pentru fiecare.
Doamne ajuta!

[icamilin]

[quote=mara2008;132916]Spun asta si totusi sant multe care cu credinta si rugaciune tre sa treaca poate si ani pana sa se rezolve,dar El stie cand e timpu pentru fiecare!

Draga Mara, am mai scris si ma iertati ca ma repet, insa din cei zece ani de cand mi-am indreptat pasii spre credinta, va marturisesc ca m-am rugat cu multa infrigurare Sfantului Grigorie Decapolitul si nu numai, viata mea s-a schimbat cu 360 de grade si doar de trei ani, cand merg la racla Sfantului Grigorie, am ajuns doar sa-i multumesc pentru binefacerile care le-a revarsat asupra mea si a familiei mele, in rest doar am cerut, am cerut cu multa credinta, sa ma ierte bunul Dumnezeu pentru tot ce am gresit in viata, m-am cait si-mi pare rau si acum pentru unele pacate pe care le-am spovedit dar care inca imi apasa sufletul si am senzatia ca nu voi fi iertata inca multa vreme. Imi port crucea si nadajduiesc ca prin tot ce mi dat sa trec, voi dobandi, incet, incet pacea sufleteasca si iertarea divina.
Dumnezeu sa ne ajute pe fiecare in gandurile noastre, in problemele de zi cu zi care ne apasa tot mai greu pe umeri. Doamne ajuta-ne !

[patinina34]

[quote=mara2008;132916]Spun asta si totusi sant multe care cu credinta si rugaciune tre sa treaca poate si ani pana sa se rezolve,dar El stie cand e timpu pentru fiecare!

Draga Mara, asa este, cind nu speram, nici nu ne asteptam cum soseste ajutorul...asa cum zici, cel nesperat!

În prealabil postat de icamilin

Draga Mara, am mai scris si ma iertati ca ma repet, insa din cei zece ani de cand mi-am indreptat pasii spre credinta, va marturisesc ca m-am rugat cu multa infrigurare Sfantului Grigorie Decapolitul si nu numai, viata mea s-a schimbat cu 360 de grade si doar de trei ani, cand merg la racla Sfantului Grigorie, am ajuns doar sa-i multumesc pentru binefacerile care le-a revarsat asupra mea si a familiei mele, in rest doar am cerut, am cerut cu multa credinta, sa ma ierte bunul Dumnezeu pentru tot ce am gresit in viata, m-am cait si-mi pare rau si acum pentru unele pacate pe care le-am spovedit dar care inca imi apasa sufletul si am senzatia ca nu voi fi iertata inca multa vreme. Imi port crucea si nadajduiesc ca prin tot ce mi dat sa trec, voi dobandi, incet, incet pacea sufleteasca si iertarea divina.
Dumnezeu sa ne ajute pe fiecare in gandurile noastre, in problemele de zi cu zi care ne apasa tot mai greu pe umeri. Doamne ajuta-ne !

Ica draga, orica pacat spovedit, si dupa ce ai luat cuminecatura, vine iertat, daca ti s-a dat dezlegare. In caz contrar, apare ideea ca nu am avea credinta ca in Taina Spovedaniei si a Cuminecaturii.

Trebuie sa mai spovedesti odata, in acest caz, indoiala pe care ai avut- o, deci spovedit, pleci mai departe in viata.

Doamne ajuta!

[icamilin]

[quote=patinina34;133052]... orice pacat spovedit, si dupa ce ai luat cuminecatura, vine iertat, daca ti s-a dat dezlegare.

Draga Nina, m-am spovedit dar nu am primit Sfanta cuminecatura, mai am pana la vara, cu ajutorul bunului Dumnezeu in Postul Adormirii Maicii Domnului imi termin canonul pe care in ultimul an nu am mai reusit sa-l tin asa cum zice Pravila, de aceea sunt necajita, speriata ca nereusind sa tin asa cum trebuie, normal nu voi merita sa fiu iertata, sa primesc Sfanta Impartasanie pe care mi-o doresc insa, din tot sufletul. Iarta-ma Doamne si ajuta-ma !