Citat:
În prealabil postat de sophia
Va rog lamuriti-ma, ca eu mai pricep nimic
Deci am inteles asa:
Aceia care nu sunt botezati (inca) trebuie sa iasa la un moment dat. Ei sunt catehumenii?
Daca ma gandesc bine ei nu vad de fapt nimic din Liturghie si este si asta o intrebare.
Ma rog, n-au voie.
Da cine sunt atunci "cei chemati"? Si de ce spune preotul: "cei chemati sa iasa?"
Ori sunt chemati si trebuie sa ramana, ori ne-chemati si trebuie sa iasa.
Azi nu se mai intampla de fapt nimic, dar se canta inca.
Dar cum se facea inainte? Inteleg ca nu era botezati de copii si erau multi din acestia si era dati afara? Si se stia cine este botezat si cine nu? Sau erau asa de corecti?
Mi se pare de neinteles toata povestea.
|
În vechime,în cele dintâi timpuri ale creștinismului,oamenii nu se botezau toți de mici ,ci unii se botezau în vârstă fiind.
Aceștia înainte de a se boteza trebuiau să învețe sfânta lege creștinească,rugăciunile și toate cele care se cer unui bun creștin.În tot timpul cât se făcea această pregătire aceștia erau numiți
catehumeni sau
chemați.Ei aveau dereptul de a veni la biserică și a ascultă Sfânta Liturghie dar nu toată, ci doar până la citirea Sfintei Evanghelii când, după ce se citeau rugăciunile pentru acei luminați cu Sfântul Botez se făcea și o rugăciune pentru ei, apoi li se poruncea să iasă din biserică prin cuvintele:
Cei chemați ieșiți!
În timpurile noastre nu se mai găsesc chemați deoarece în bisericile noastre ortodoxe toți sunt botezați (la noi în țară) dar,în alte părți ale lumii sunt ,așadar rugăciunea nu este de prisos.
În timpul acestei rugăciuni se cade însă ca fiecare din noi să se întrebe deși este luminat cu Sfântul Botez dacă nu este cumva nevrednic a participa la săvârșirea înfricoșătoarelr taine ale lui Hristos.
Este momentul când îți poți pune întrebarea"
oare nu cumva am pe sufletul meu păcate nespălate prin mărturisire sau prin lacrimi de pocâință?"
Nu cumva inima mea este stăpânită de vreo patimă urâtă și nu sunt vrednic de locul sfânt în care mă aflu?
Dacă duci viață urâtă,dacă ai păcate de moarte nespovedite,dacă încalci poruncile lui Dumnezeu și învățîăturile Sfintei Biserici,dacă nutrești ură și dușmăie împotriva cuiva,dacă iubirea de bani și de avuții a pus stăpânire pe tine,dacă ai patima urâtă a beției,a fumatului și a desfrânării și
nu te-ai hotârât să te lepezi de acestea atunci ieși afară din biserică când se spun aceste cuvinte și nu te întoarce decât atunci când ești hotărât să duci viață plăcută lui Hristos.
Sfânta Biserică nu îndepărtează pe nimeni din cei care vin cu dragoste în ea și nici nu scoate pe nimeni afară.
În biserică fiind, se cuvine a lăcrima și a cere necontenit iertare pentru păcatele tale și a făgădui că nu le vei mai face nicodată pentru a nu mai supăra pe Tatăl Ceresc.
Așadar aceastaă rugăciune este prilej pentru noi creștinii ortodoxi de a ne face o cercetare a stării în care ne aflăm înainte de săvârșirea Sfintei Liturghii.