Ce sunt oamenii (romanii) ne-uniti si izolati?

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de anna21

Sophia, ai dreptate.. si eu imi doresc sa intalnesc oameni.. Adica sa stai de vorba cu cineva si sa ai convingerea ca este cineva inauntru (nu doar spoiala de politete si atentie) care asculta si intelege.
Probabil de aceea ma aflu si acum pe forum :).
Nu este credinta, sunt doar oamenii.
Au deveniti reci si suspiciosi, nu-si doresc acea apropiere.
(O vecina imi spunea ca trebuie sa mearga la un interviu, dar este o ora imposibila, nu stie ce sa faca cu copilul. I-am zis sa-l lase acasa la mine. A amutit. A zis apoi: dar de ce vrei sa ai tu grija de copilul meu, de ce sa ma ajuti? Nu, nu se poate sa faca asta.. gasesc eu o solutie. Asta e.. oamenii se distanteaza singuri.. nu accepta ajutor de teama sa nu se "oblige" cumva.. sa nu se "lege" de altii. Mi se pare culmea absurdului)

Asa sunt educati oamenii, daca locuiti cumva pe alte meleaguri, deloc mioritice! Nu sunt obisnuiti nici sa daruie, nici sa primeasca. Asemenea gesturi sunt ciudatenii in ochii lor. Traiesc cu o frica permanenta, pe care nu stiu sa o explice ei insisi. De multe ori e amuzant.
Infirmiera care vine la Philippe pentru tratament m-a intrebat de ce ii ofer mereu apa rece cand vine... "Pentru ca e cald si poate sunteti obosita dupa atata alergatura pe la casele diversilor bolnavi." Mi-a raspuns ca gestul meu este bizar, aici oamenii nu fac asa ceva. I-am raspuns ca in Romania este ciudat sa intri in casa unui om si sa nu-ti ofere macar un pahar cu apa.

Nu ei, oamenii, sunt vinovati, ci educatia, principiile de viata, schema rationala si rece in care s-au format.

[The_Fallen]

În prealabil postat de LapetiteMoc

Asa sunt educati oamenii, daca locuiti cumva pe alte meleaguri, deloc mioritice! Nu sunt obisnuiti nici sa daruie, nici sa primeasca. Asemenea gesturi sunt ciudatenii in ochii lor. Traiesc cu o frica permanenta, pe care nu stiu sa o explice ei insisi. De multe ori e amuzant.
Infirmiera care vine la Philippe pentru tratament m-a intrebat de ce ii ofer mereu apa rece cand vine... "Pentru ca e cald si poate sunteti obosita dupa atata alergatura pe la casele diversilor bolnavi." Mi-a raspuns ca gestul meu este bizar, aici oamenii nu fac asa ceva. I-am raspuns ca in Romania este ciudat sa intri in casa unui om si sa nu-ti ofere macar un pahar cu apa.

Nu ei, oamenii, sunt vinovati, ci educatia, principiile de viata, schema rationala si rece in care s-au format.

Nu este absurd ci cat se poate de normal.De ce sa vrea un strain sa aiba grija de copilul tau?Chiar si daca are intentii bune, poate oare sa il supravegheze cum trebuie?Iar bunatatea si ospitalitatea nu sunt exclusive plaiurilor "mioritice".Sa nu fim egoisti si judecatori, si sa nu cadem in cealalta extrema a manifestarii steoritipului.Iar simplul cuvant "mioritic" ma cam calca pe nervi.
De ce se tot foloseste referitor la noi.Lumea evolueaza, se schimba.Noi tot ne legam de Miorita dintr-un motiv pe care nu il inteleg.De ce aceasta obsesie fata de asa-zisul spirit religios al romanului care chipurile este asa de atasat de traditie.Si zilnic vad masini din ce in ce mai moderne pe strada, in perioada de criza supermarketurile sunt pline si se pleaca in vacanta OBLIGATORIU.Modernul este acceptat cu ardoare, inclusiv fata cea mai hidoasa a acestuia, "religia" consumului, a legarii omului de cele 5 simturi intr-o relatie de dependenta care il slabeste si inrobeste din ce in ce.Mai nou, mai frumos ambalat, mai gustos (in ciuda aspectului nutritiv care este nu negat, ci batjocorit si scuipat in obraz).
Dar ma abat de la ce vroiam sa spun.Nu inteleg obsesia legata de traditie, Miorita (za prove of za romanian spirituality care accepta soarta senin si impacat cu sine).Oare numai asta suntem?Ne confundam cu ce am fost si refuzam sa evoluam, batem campii cu scriitori buni, dar vechi, ca fiind reprezentanti de seama ai limbii, cand limba romana nu are echivalente perfecte pentru multe cuvinte straine si cand alte limbi au o maniabilitate fantastica, putand forma un verb din substantiv, de exemplu cu usurinta.De ce nu evoluam?De ce ne prezentam cu orgoliu hainele de sarbatoare cand sub ele trupul este neingrijit?

[anna21]

În prealabil postat de The_Fallen

Dar ma abat de la ce vroiam sa spun.Nu inteleg obsesia legata de traditie, Miorita (za prove of za romanian spirituality care accepta soarta senin si impacat cu sine).Oare numai asta suntem?Ne confundam cu ce am fost si refuzam sa evoluam, batem campii cu scriitori buni, dar vechi, ca fiind reprezentanti de seama ai limbii, cand limba romana nu are echivalente perfecte pentru multe cuvinte straine si cand alte limbi au o maniabilitate fantastica, putand forma un verb din substantiv, de exemplu cu usurinta.De ce nu evoluam?De ce ne prezentam cu orgoliu hainele de sarbatoare cand sub ele trupul este neingrijit?

Sa evoluezi..unde, catre ce?
Miorita mi se pare absolut geniala.. nu inteleg ce ai cu ea. Si autorii "vechi".
Fallen, nu poti evolua daca nu te ai pe tine, daca nu ai radacini. Alte natii au progresat tocmai pentru ca au stiut foarte bine cine sunt si care sunt valorile lor.
Noi nu progresam tocmai pentru ca nu apreciem nimic.

[anna21]

În prealabil postat de The_Fallen

.Noi tot ne legam de Miorita dintr-un motiv pe care nu il inteleg.De ce aceasta obsesie fata de asa-zisul spirit religios al romanului care chipurile este asa de atasat de traditie.Si zilnic vad masini din ce in ce mai moderne pe strada, in perioada de criza supermarketurile sunt pline si se pleaca in vacanta OBLIGATORIU.Modernul este acceptat cu ardoare, inclusiv fata cea mai hidoasa a acestuia, "religia" consumului, a legarii omului de cele 5 simturi intr-o relatie de dependenta care il slabeste si inrobeste din ce in ce.Mai nou, mai frumos ambalat, mai gustos (in ciuda aspectului nutritiv care este nu negat, ci batjocorit si scuipat in obraz).

Ma intreb.. tu traiesti in Romania, Fallen?
Eu am ajuns sa apreciez romanii abia dupa ce am plecat.
Cand gasesc unul.. parca as gasi apa in desert! Poate nu pot eu depasi diferentele culturale, dar uneori mi se pare ca strainii au trairi de plastic (expresia nu-mi apartine). Sunt lipsiti de profunzime. Nu poti ridica o discutie de la nivelul cotidianului..

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Ma intreb.. tu traiesti in Romania, Fallen?
Eu am ajuns sa apreciez romanii abia dupa ce am plecat.
Cand gasesc unul.. parca as gasi apa in desert! Poate nu pot eu depasi diferentele culturale, dar uneori mi se pare ca strainii au trairi de plastic (expresia nu-mi apartine). Sunt lipsiti de profunzime. Nu poti ridica o discutie de la nivelul cotidianului..

Nu sunt de acord cu tine, anna. Eu cunosc multi de alte natii, inclusiv occidentale, cu care poti ajunge la discutii la ce profunzimle vrei.
Depinde ce straini ai cunoscut tu si ce romani.

[laurschepsis]

În prealabil postat de The_Fallen

Nu este absurd ci cat se poate de normal.De ce sa vrea un strain sa aiba grija de copilul tau?Chiar si daca are intentii bune, poate oare sa il supravegheze cum trebuie?Iar bunatatea si ospitalitatea nu sunt exclusive plaiurilor "mioritice".Sa nu fim egoisti si judecatori, si sa nu cadem in cealalta extrema a manifestarii steoritipului.Iar simplul cuvant "mioritic" ma cam calca pe nervi.
De ce se tot foloseste referitor la noi.Lumea evolueaza, se schimba.Noi tot ne legam de Miorita dintr-un motiv pe care nu il inteleg.De ce aceasta obsesie fata de asa-zisul spirit religios al romanului care chipurile este asa de atasat de traditie.Si zilnic vad masini din ce in ce mai moderne pe strada, in perioada de criza supermarketurile sunt pline si se pleaca in vacanta OBLIGATORIU.Modernul este acceptat cu ardoare, inclusiv fata cea mai hidoasa a acestuia, "religia" consumului, a legarii omului de cele 5 simturi intr-o relatie de dependenta care il slabeste si inrobeste din ce in ce.Mai nou, mai frumos ambalat, mai gustos (in ciuda aspectului nutritiv care este nu negat, ci batjocorit si scuipat in obraz).
Dar ma abat de la ce vroiam sa spun.Nu inteleg obsesia legata de traditie, Miorita (za prove of za romanian spirituality care accepta soarta senin si impacat cu sine).Oare numai asta suntem?Ne confundam cu ce am fost si refuzam sa evoluam, batem campii cu scriitori buni, dar vechi, ca fiind reprezentanti de seama ai limbii, cand limba romana nu are echivalente perfecte pentru multe cuvinte straine si cand alte limbi au o maniabilitate fantastica, putand forma un verb din substantiv, de exemplu cu usurinta.De ce nu evoluam?De ce ne prezentam cu orgoliu hainele de sarbatoare cand sub ele trupul este neingrijit?

Doamne-ajuta!

Draga frate, in ultima vreme constat pe acest forum o anume agresivitate a celor care NU INTELEG. Eu cred ca, nici daca ai fi inteles cat de cat Miorita, nu s-ar fi justificat o abordare atat de aroganta. Nu intelegi nici poporul din care faci parte si nici limba materna. Nu-i nimic. Dar, de ce mai dai si cu pietre in ele? Te intrebi de ce nu evoluam. Sa-ti spun un secret. Evoluam. Doar cei care confunda poporul roman cu un biet decupaj urban nu observa. Nu-i bai. Nu depinde dainuirea acestui neam de parerile celor care anunta ostentativ ca NU INTELEG.

Doamne-ajuta!

[The_Fallen]

laurschepsis, explica-mi si mie te rog Miorita si spiritul crestin.

[LapetiteMoc]

În prealabil postat de The_Fallen

cand limba romana nu are echivalente perfecte pentru multe cuvinte straine si cand alte limbi au o maniabilitate fantastica, putand forma un verb din substantiv, de exemplu cu usurinta.De ce nu evoluam?

maleabilitate, nu "maniabilitate" ( caci maniile ne departeaza de adevar hat, departe!)

... Limba romana este extrem de bogata. %a chinui de foarte multe ori sa gasesc echivalent in franceza pentru cuvinte si expresii de-ale noastre si nu exista, pur si simplu ... Traduceti, va rog, "dor", in rice limba vreti, sau "a iubi" cu sensul lui din limba romana. Franceza are "aimer" care inseamna deopotriva "a iubi, a placea, a aprecia". Iata dintr-odata trei cuvinte romanesti pentru unul singur in franceza. Ma straduiesc sa traduc cuvantul "minte" (ca substantiv) dintr-un context de-al lui Dan Puric. Pe cati francezi am testat variatele, niciuna nu da sensul spiritual cu care l-a incarcat carturarul roman in limba lui crestina.

substantiv ............. verb
solutie - a solutiona
culoare - a colora
sarpe - a serpui
lene - a lenevi
bautura - a bea
sudoare - a asuda

si alte mii de exemple !!!!!!!!!!!!!



Sper ca acum ati inteles de ce nu evoluam!

Pace, gand curat si inima senina!

[Fani71]

În prealabil postat de LapetiteMoc

maleabilitate, nu "maniabilitate" ( caci maniile ne departeaza de adevar hat, departe!)

... Limba romana este extrem de bogata. %a chinui de foarte multe ori sa gasesc echivalent in franceza pentru cuvinte si expresii de-ale noastre si nu exista, pur si simplu ... Traduceti, va rog, "dor", in rice limba vreti, sau "a iubi" cu sensul lui din limba romana. Franceza are "aimer" care inseamna deopotriva "a iubi, a placea, a aprecia". Iata dintr-odata trei cuvinte romanesti pentru unul singur in franceza. Ma straduiesc sa traduc cuvantul "minte" (ca substantiv) dintr-un context de-al lui Dan Puric. Pe cati francezi am testat variatele, niciuna nu da sensul spiritual cu care l-a incarcat carturarul roman in limba lui crestina.

substantiv ............. verb
solutie - a solutiona
culoare - a colora
sarpe - a serpui
lene - a lenevi
bautura - a bea
sudoare - a asuda

si alte mii de exemple !!!!!!!!!!!!!


Sper ca acum ati inteles de ce nu evoluam!

Pace, gand curat si inima senina!

LapetiteMoc, acum da-mi si mie voie sa dau glas (de)formarii mele profesionale. Am studiat lingvistica generala. Am vazut exemple de gramatica si semantica din nu stiu cate limbi ale globului (unele al caror nume nici nu il cunoaste majoritatea lumii), si exista in toate fenomene atat de interesante si o bogatie atat de mare de expresie! In fiecare limlba exista si lucruri specifice, constructii sau expresii greu de tradus, dar in limba in care incercam in van sa le traducem bine exista alte expresii care sunt intraductibile in prima limba.

Dor: exista in germana (Sehnsucht), in engleza (longning). Ce-i drept, in franceza nu exista un echivalent. Franceza (culta) este o limba care a fost mult rationalizata de academia franceza in sec. al 17-lea, si de atunci anumite cai sunt inchise, si este mai putin poetica. Insa este o limba extrem de bogata si cu multe posibilitati, insa mai ales pentru proza - de altfel limba romana a luat multe cuvinte din franceza in sec. al 19-lea, fara de care nu ne-o mai putem imagina astazi. Cuvantul maleabilitate pe care il citezi la inceput este un exemplu foarte bun.

Sunt insa de acord cu tine ca SI limba romana este o limba bogata, cu multe posibilitati de exprimare, si rationale, si poetice. In plus, este o limba liturgica de vreo trei secole, ceea ce ii da un avantaj asupra limbii franceze care este liuturgica numai de vreo 60-70 de ani (de cand se slujeste liturghia ortodoxa in franceza, iar apoi, dupa Vatican 2, si mesa catolica).

Inteleg reactia lui The Fallen pentru ca si mie imi repugna orgoliul national si exagerarea 'spiritului mioritic', insa si el exagereaza.
Citesc si eu acum 'Cine suntem' de Dan Purec si mi se pare interesant, este un om destept si spune lucruri frumoase (nu originale, pana unde am citit), dar sunt impartita intre interes si scepticism. O fi existand acest spirit romanesc crestin, de care si vorbeste si Steinhardt drag inimii mele, insa dupa comunism nu stiu cat a mai ramas din el. Mai bine sa vedem spiritul crestin, profunzimea si bunatatea acolo unde le gasim, fara sa tragem granite nationale. Sa luam de peste tot ce este bun.

[Fani71]

În prealabil postat de LapetiteMoc

Asa sunt educati oamenii, daca locuiti cumva pe alte meleaguri, deloc mioritice! Nu sunt obisnuiti nici sa daruie, nici sa primeasca. Asemenea gesturi sunt ciudatenii in ochii lor. Traiesc cu o frica permanenta, pe care nu stiu sa o explice ei insisi. De multe ori e amuzant.
Infirmiera care vine la Philippe pentru tratament m-a intrebat de ce ii ofer mereu apa rece cand vine... "Pentru ca e cald si poate sunteti obosita dupa atata alergatura pe la casele diversilor bolnavi." Mi-a raspuns ca gestul meu este bizar, aici oamenii nu fac asa ceva. I-am raspuns ca in Romania este ciudat sa intri in casa unui om si sa nu-ti ofere macar un pahar cu apa.

Nu ei, oamenii, sunt vinovati, ci educatia, principiile de viata, schema rationala si rece in care s-au format.

Totusi, unii colegii mei de scoala, belgieni, s-au dat peste cap sa ma ajute cu copilul, sa imi dea lucruri, sa ma intrebe de sanatate etc. Si nu sunt nici crestini, nimic. Una este chiar profesoara de morala laica (deci, 'concurenta').

Este adevarat ca exista si aspectul asta de care vorbesti tu, al educatiei individualiste.

Si al temei de celalalt. De ex. la ce spune anna nu pot sa nu ma gandesc de atmosfera de teama in tot ceea ce ii priveste pe copii, de cand au fost atatea scandaluri pedofile (procesele din ultima vreme din Belgia si din Franta). Ultimul mare perofil cunoscut actiona impreuna cu sotia si cu bebelusul.. uite asa, ajungem sa ne temem si cand o vecina cumsecade ne ofera ajutorul.