Extrema contriţiune

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În învăţătura catolică există ceea ce se cheamă "extrema contriţiune": este situaţia în care cineva, ajuns în pragul morţii cu păcate grave, se poate mântui fără spovadă. Pentru aceasta, este necesar ca penitentul:
-să se afle în imposibilitate materială de a se spovedi (exemple: nici un preot nu este disponibil, nu poate vorbi încât cei din jur nu au cum să ştie că ar dori să se spovedească, etc)
-să facă o căinţă perfectă (căinţa perfectă înseamnă o căinţă din iubire faţă de Dumnezeu, iar căinţa imperfectă înseamnă o căinţă din teama de iad). În cazul spovezii sacramentale este suficientă căinţa imperfectă, dar în cazul extremei contriţiuni este necesară căinţa perfectă.
-să fie hotărât ca, dacă s-ar ivi posibilitatea, să facă o spovadă sacramentală

Deci, extrema contriţiune (=extrema căinţă) are ceva comun cu botezul sângelui şi botezul dorinţei: fără a fi, propriu zis, sacramente, au acelaşi rol.

Există o asemenea învăţătură în Biserica Ortodoxă ?

Idealul vietii ortodoxe (si probabil si al altora) este mintuirea. Ori atit de importanta este mintuirea pt. om incit ea se lucreaza in fiecare zi , desigur , cei care o doresc si nu doar cei care vorbesc . Gindul omului este in fiecare clipa a zilei la mintuire, gindul omului este in fiecare clipa a noptii la mintuire, gindul omului este permanent la mintuire ceea ce face ca el sa traiasca ca si cum astazi ar fi ultima zi din viata lui . Daca astazi ar fi ultima zi din viata lui insemneaza ca astazi el trebuie sa fie spovedit , impartasit si impacat cu toti semenii lui . Aceasta este obligatia stricta a celor ce vor sa se mintuiasca . Nimeni nu iti poarta tie grija mintuirii si pe tine sa te doara la spate iar cind survine brusc moartea si te prinde nepregatit , nepregatit in sensul ca nu esti spovedit si impartasit din copilarie sau ca nu gasesti tu la momentul acela pe fuga un preot care sa te spovedeasca , s.a.m.d. Ma repet, grija mintuirii este a ta si numai a ta frate crestin si nici decum a altora ! Ultimii 2 mari parinti duhovnici romani , Cleopa si Paisie Olaru , au invatat constant : ,,... gindul mereu la moarte ; traiti ca si cum miine ati muri si sa fiti gasiti in rinduiala buna". Vedeti ce mare, dar mare diferenta este intre a trai curat ortodox, adevarat, canonic, in duh si adevar si a ne minti cu tot felul de surogate moderne de viata !!!!
In al doilea rind , apartinatorii tai , care sunt pe linga tine , crestini fiind si ei si avind aceleasi idei si idealuri ca si tine vazindu-te in pericol de moarte nu trebuie sa fuga dupa luminare (cum fac 99% dintre ortodoxi) ca luminarea nu are nici o valoare . Hristos nu despre luminare a spus ca daca nu o ai aprinsa in momentul mortii nu intri in imparatia cerurilor ci a spus ca ,,... cine nu va minca trupul meu si nu va bea singele meu nu va intra in imparatia cerurilor/ nu va avea viata vesnica . Deci apartinatorii care te mai prind in viata nu trebuie sa dea fuga dupa luminare ci dupa un preot care sa-ti faca rinduiala din pragul mortii. Judecind dupa afirmatia postata :,,nu poate vorbi încât cei din jur nu au cum să ştie că ar dori să se spovedească, etc" imi pun intrebarea : intre catolici exista vreunul care gasind un muribund in pragul iminent al mortii sa se indoiasca de acesta ca ar dori sa se mintuiasca , sa astepte pina muribundul ii spune sa cheme un preot sau sa astepte pina va putea vorbi clar ce dorinte are ? O asemenea parere frizeaza nu absurdul ci ceea ce este mai presus de absurd pe scara aiurelilor umane !!!!
Si alta conditie obligatorie: dar aceasta rinduiala a spovedaniei nu este obligatorie , intrarea in rai nu este obligatorie, ai avut o viata intreaga ca sa te manifesti nu trebuie sa crezi nebunia ca o viata intreaga o huzuresti si inainte cu 7 minute de sfirsit te pocaiesti ,,din marele adinc al sufletului" si hopa-sus in rai . Nu sperati in asememenea sofisme, pt. ca sofismele sunt de la diavol , de la D.zeu este adevarul.Asa am face fiecare ce am vrea toata viata pt. ca am sti ca oricum la sfirsit ne spovedim si ne impartasim si totul este rezolvat . Adica, daca nu este obligatorie marturisirea ...trebuie sa o ceri tu !! De aceea spuneam ca daca in jurul tau sunt crestini adevarati stiu ce sa-ti faca si atunci te intreaba daca vrei sa te spovedesti , si daca vrei iti aduce un preot . Chiar daca nu poti vorbi dar este absolut necesar sa fi constient si sa poti raspunde la intrebarile preotului prin orice semn stabilit de comun acord : clipirea din ochi, stringerea de mina, darea din cap , etc. Dar trebuie sa fi constient si sa poti raspunde la intrebari . Daca ai depasit starea aceasta in mai rau si nu se poate comunica cu preotul vei ramine nemarturisit si neimpartasit ... ai avut o viata intreaga sau jumatate de viata ,s.a.m.d. in care a fost timp destul ca sa te ingrijesti de mintuire . Daca ai avut alte griji, este doar treaba ta , mintuirea nu este obligatorie, nu este impotriva vointei tale ci ea se cistiga f. greu, extrem de greu !! Hristos nu mintuieste pe nimeni cu forta !

In orice caz luam act si cunostiinta cu bucurie de o noua inventie din biserica catolica (noua pt. mine desigur) in ceea ce priveste mintuirea si constatam ca in aceasta biserica sunt situatii in care poti fi obligat la mintuire. Ce bine ar fi sa fie asa, numai ca acestea sunt ... sofisme ! Aceasta parere dupa care sinod ecumenic a fost elaborata ca dupa cele a toata lumea , nu ? Si daca o biserica nu este dintr-,, una sfinta, soborniceasca si apostoleasca biserica..." atunci nu este biserica , este altceva. Orice altceva : cooperatie, concern, congregatie... si foarte multe etc, etc, ca sa zic asa !
Si sa ne ierte bunul D.zeu, cu toata dragostea frateasca si indulgenta, ce legatura exista intre un sofism si botezul singelui sau cel al dorintei ? Pai ce, nu mai stim ce este botezul singelui ? in care mucenicul nu a dorit sa se mintuiasca ci sa-l marturiseasca nestramutat pe Hruistos cel adormit si inviat; mucenicia a fost secundara acestei trairi si nu interesul primceps. Vai, vai, vai, cita aiureala disimulata si elegant plasata . Ce frumos spunea acelasi gheron Cleopa celor cazuti de la credinta si care il vizitau cu scopuri disimulate :,,luati-va otrava voastra si plecati de aici ca aici nu este stina fara ciini".
Nu, asemenea ,,invatatura" nu a existat si nu exista in una sfinta , soborniceasca si apostoleasca Biserica Ortodoxa.

Sa fim deci cu luare aminte la dragostea si cooperarea ,,binevoitoare" intre biserici, vorbele frumoase au darul de a ascunde lucruri urite !!

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În învăţătura catolică există ceea ce se cheamă "extrema contriţiune": este situaţia în care cineva, ajuns în pragul morţii cu păcate grave, se poate mântui fără spovadă. Pentru aceasta, este necesar ca penitentul:
-să se afle în imposibilitate materială de a se spovedi (exemple: nici un preot nu este disponibil, nu poate vorbi încât cei din jur nu au cum să ştie că ar dori să se spovedească, etc)
-să facă o căinţă perfectă (căinţa perfectă înseamnă o căinţă din iubire faţă de Dumnezeu, iar căinţa imperfectă înseamnă o căinţă din teama de iad). În cazul spovezii sacramentale este suficientă căinţa imperfectă, dar în cazul extremei contriţiuni este necesară căinţa perfectă.
-să fie hotărât ca, dacă s-ar ivi posibilitatea, să facă o spovadă sacramentală

Deci, extrema contriţiune (=extrema căinţă) are ceva comun cu botezul sângelui şi botezul dorinţei: fără a fi, propriu zis, sacramente, au acelaşi rol.

Există o asemenea învăţătură în Biserica Ortodoxă ?

Dar Biblia ce zice?

Luca 23

39. Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniţi, Îl hulea zicând: Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi pe noi.
40. Şi celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă?
41. Şi noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă n-a făcut nici un rău.
42. Şi zicea lui Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta.
43. Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai.

Era talharul botezat? Nu prea cred. Talhar = jefuitor care intra in casele oamenilor si le ia lucrurile cu forta si cu bataia - ceea ce e foarte grav. Nu a fost condamnat la moarte pe degeaba.
S-a spovedit talharul? Nu.
I-a parut rau de ce a facut? Da.
I-a fost acceptata scurta pocainta? Da.
A suferit rastignirea fara sa carteasca? Da.
A acceptat Iisus cererea lui, de a-l primi in Imparatia Sa? Nu, pentru ca nu indeplinea conditiile desavarsirii.
A ajuns talharul in Rai? A ajuns, chiar a fost primul dintre oameni care s-a mantuit.

Ce inseamna mantuirea? Este curatirea de rau si acceptarea binelui, salvarea de la rau care ne este accesibila inca din timpul vietii, nu numai dupa moarte.

[AlinB]

În prealabil postat de zaharia_2009

In orice caz luam act si cunostiinta cu bucurie de o noua inventie din biserica catolica (noua pt. mine desigur) in ceea ce priveste mintuirea si constatam ca in aceasta biserica sunt situatii in care poti fi obligat la mintuire.

Din teoria cu " Extrema contriţiune" nu rezulta asa ceva, nu stiu de unde ai scos-o.

Binenteles ca se poate mantui si fara spovedanie, daca pocainta este autentica insa nimeni nu poate spune daca pocaina cuiva a fost autentica sau nu, mai ales cand la scurt timp dupa urmeaza moartea.

Dar cineva care se pocaieste autentic, chiar si din frica de Iad, insa nu apuca sa se spovedeasca, inseamna ca este condamnat?

Avem in traditia ortodoxa multe exemple de calugari care atunci cand greseau si simteau ca nu au pocainta pentru ceea ce au facut se sileau sa gandeasca la chinurile Iadului si la ceea ce ii asteapta daca trec dincolo cu pacatul in cauza.
Inseamna ca nu aveau pocainta?

Si tot asa putem despica firul in 4 si emite inca vreo 10 teorii, si pentru ce?

Mantuirea este pana la urma judecata lui Dumnezeu si ceea ce stim sunt lucrurile care ne apropie sau departeaza de mantuire.

Aspecte unde intervine un soi de subiectivism (a fost pocainta autentica sau nu la respectivul?) si au pana la urma o utilitate practica duhovniceasca indoielnica nu cred ca are rost sa fie discutate cu atat mai putin sa fie declarate dogme.

[glykys]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Dar Biblia ce zice?

Luca 23

39. Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniţi, Îl hulea zicând: Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi pe noi.
40. Şi celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă?
41. Şi noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă n-a făcut nici un rău.
42. Şi zicea lui Iisus: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta.
43. Şi Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ţie, astăzi vei fi cu Mine în rai.

Era talharul botezat? Nu prea cred. Talhar = jefuitor care intra in casele oamenilor si le ia lucrurile cu forta si cu bataia - ceea ce e foarte grav. Nu a fost condamnat la moarte pe degeaba.
S-a spovedit talharul? Nu.
I-a parut rau de ce a facut? Da.
I-a fost acceptata scurta pocainta? Da.
A suferit rastignirea fara sa carteasca? Da.
A acceptat Iisus cererea lui, de a-l primi in Imparatia Sa? Nu, pentru ca nu indeplinea conditiile desavarsirii.
A ajuns talharul in Rai? A ajuns, chiar a fost primul dintre oameni care s-a mantuit.

Ce inseamna mantuirea? Este curatirea de rau si acceptarea binelui, salvarea de la rau care ne este accesibila inca din timpul vietii, nu numai dupa moarte.

Florin-Ionut, sa nu uitam insa contextul! Talharul acesta nebotezat, nespovedit, etc. face ce nu au fost in stare sa faca apostolii si ucenicii lui Hristos, care au fugit si s-au lepadat: sa Il marturiseasca pe Hristos si sa ii certe pe cei care il nedreptatesc. Nu este deloc floare la ureche ce a facut el, de vreme ce nici macar cei care i-au fost apropiati atata timp, care au mancat, au mers si s-au rugat cu el nu au putut realiza.
Din gura se poate orice (vezi Petru care se bate cu pumnul in piept ca nu el se va lepada si cade imediat), dar din suflet, muuuult mai greu... Mie mi se pare foarte greu sa ne mantuim, dar sa dea Dumnezeu sa se intample asta!

[Fani71]

Zaharia, sa inteleg ca pentru tine, mantuirea tarharului in ultimlul moment nu are nici o valoare?
Sa inteleg ca nu avem voie sa speram in mantirea unui om chiar daca el nu a dus o viata crestina, nu avem voie sa speram si sa ne rugam pentru el daca nu a murit spovedit si impartasit?
(ba da, si mantuirea celorlalti ne intereseaza.. cum sa ne intereseaze doar a noastra?)

Exista cazuri in care un om chiar nu are cum sa se spovedeasca si impartaseasca inainte de moarte. sa zicem ca ar avea aceasta dorinta dar a trait toata viata ca un ateu si toti cei prezenti stiu asta iar el nu mai poate vorbi.
Sa zicem ca se afla intr-o tara anticrestina.
Sa zicem ca preotul e prea departe si nu ajunge la timp.
Se pot imagina atatea cazuri...

[Fani71]

În prealabil postat de glykys

Florin-Ionut, sa nu uitam insa contextul! Talharul acesta nebotezat, nespovedit, etc. face ce nu au fost in stare sa faca apostolii si ucenicii lui Hristos, care au fugit si s-au lepadat: sa Il marturiseasca pe Hristos si sa ii certe pe cei care il nedreptatesc. Nu este deloc floare la ureche ce a facut el, de vreme ce nici macar cei care i-au fost apropiati atata timp, care au mancat, au mers si s-au rugat cu el nu au putut realiza.
Din gura se poate orice (vezi Petru care se bate cu pumnul in piept ca nu el se va lepada si cade imediat), dar din suflet, muuuult mai greu... Mie mi se pare foarte greu sa ne mantuim, dar sa dea Dumnezeu sa se intample asta!

Da, nu e floare la ureche ce a facut, dar nici sa faci metanoia pe patul de moarte nu este! Pentru ca viata traita intr-un anume fel iti poate impietri inima.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Fani71

Zaharia, sa inteleg ca pentru tine, mantuirea tarharului in ultimlul moment nu are nici o valoare?
Sa inteleg ca nu avem voie sa speram in mantirea unui om chiar daca el nu a dus o viata crestina, nu avem voie sa speram si sa ne rugam pentru el daca nu a murit spovedit si impartasit?
(ba da, si mantuirea celorlalti ne intereseaza.. cum sa ne intereseaze doar a noastra?)

Exista cazuri in care un om chiar nu are cum sa se spovedeasca si impartaseasca inainte de moarte. sa zicem ca ar avea aceasta dorinta dar a trait toata viata ca un ateu si toti cei prezenti stiu asta iar el nu mai poate vorbi.
Sa zicem ca se afla intr-o tara anticrestina.
Sa zicem ca preotul e prea departe si nu ajunge la timp.
Se pot imagina atatea cazuri...

In primul rind am spus in postarea mea tot ceea ce este necesar pt. a intelege legatura dintre taina pocaintei, impartasanie, mintuire si tipul de viata dus de un crestin. Deosebit de mult insa ma surprinde prostia (iarta-ma , dar nu eu am sustinut aceasta !!)care o spui si o reiau acum aici : ,,Sa inteleg ca nu avem voie sa speram in mantirea unui om chiar daca el nu a dus o viata crestina, nu avem voie sa speram si sa ne rugam pentru el daca nu a murit spovedit si impartasit? Sa speram putem spera la nesfirsit ! Pai daca nu a dus viata crestina , ce mintuire mai vrei, nu iti dai seama ca anulezi astfel principiile disciplinare de vietuire crestina numite canoane (tu ai ce ai cu canoanele !!) date de sfinti sub obladuirea Duhului Sfint ? In alta ordine de idei nu vezi ca susti principii neopreotestante , desi nu ar fi prima data, prin care indiferent cum traiesti poti crede ca te mintuiesti pt. ca ai fi in verun fel ales . De asemenea, vad ca iti dai mina cu Origen si susti apaocatastaza ... ca pina la urma si dracii vor fi iertati si mintuiti si iadul se va desfinta indiferent de ce fel de viata au dus !!!!!!!. Da, biserica se roaga dar nu te poate scoate pt. orice jale ai facut si mai ales pt. indiferenta cum ti-ai dus viata ,cum ai vrut dar sa crezi ca totusi te vei mintui . Ma lasi mut cu asemenea pareri . Pai daca spui astea ... la ce iti mai foloseste baza dogmatico-moralo-canonica a ortodoxiei . Desi sunt uimit neintelegind in mod sincer ( ca altfel pot intelege !) cum pot intra de-a valma in sufletul , ratiunea si in trairea ta aceasta amestecatura... prefer sa tac . Nu ne-ar fi de nici un folos real sa mai continui eu discutia, crezi cum vrei !
Exemplele pe care le dai in rest sunt aiurea : mintuirea este numai treaba persoanei; daca a vrut sa fie ateu toata viata este doar treaba ei, daca a vrut sa fie ateu toata viata si acum a apucat-o frica , iar este numai treaba ei . Ai trait o viata intreaga cum ai vrut : ai mers pe strada si ai vazut cinematograf si ai intrat in el sa te desfeti (sau relaxezi, este acelasi lucru !) ai vazut restaurant si ai intrat sa te desfeti, ai vazut teatru, expozitii, voiaje, si ai intrat sa te desfeti !! Dar cind ai vazut biserica nu ai intrat pt. ca erai ateu, sa-ti fie de bine, este numai treaba ta , mintuire cu sila nu exista , esti raspunzator de faptele tale si de faptul ca stai pina in ultima clipa . Pai nu ti-am spus ca am scris in postarea mea tot ce era necesar. Nu citesti cu atentie, doar cu vanitate, nu este frumos !
Oriunde ai pleca in lumea aceasta inainte trebuie sa te rinduiesti si sa te spovedesti si sa te impartasesti ca si inaintea mortii . Cind ajungi la destinatie cauti o biserica ortodoxa(greaca, sirba, bulgara, rusa, romana,albaneza) si-ti continui vietuirea in duh si adevar... daca vrei si daca vrei sa te mintuiesti, daca nu poti benchetui si trai new age-ist pina vine ispititorul si-ti cere plata. Doar in jungla nu gasesti biserica dar si aici ai plecat bine rinduit duhovniceste , ai grija la ce fel de viata duci si de te intilnesti cu moartea sansa de mintuire este aceiasi cu cea care o aveai inainte sa pleci .Dar daca nu pleci in buna rinduiala... este numai treaba ta , frate ateu !

Mintuirea tine numai de tine si de viata pe care o duci pina in clipa mortii si nu depinde de lumea si situatiile in care esti pus. Conteaza ce alegi tu in orice situatie !



Alin B : daca voiesti sa intelegi ceva reciteste si iarasi reciteste si iarasi reciteste ce am postat . Daca nu sa fim pe pace . Ai in raspunsul meu tot ceea ce trebuie ca sa intelegi corect pozitia mea !

[AlinB]

În prealabil postat de zaharia_2009

Alin B : daca voiesti sa intelegi ceva reciteste si iarasi reciteste si iarasi reciteste ce am postat . Daca nu sa fim pe pace . Ai in raspunsul meu tot ceea ce trebuie ca sa intelegi corect pozitia mea !

Chiar am citit dar probabil ca retorica nu este atat de reusita pe cat iti inchipui tu.

Chiar nu vad cum ai sarit la concluzia "obligativitatii mantuirii", care nu reiese deloc din chestiunea in cauza.

Si eu l-am intrebat pe Mihnea care este totusi rostul unei astfel de teorii pentru ca practic nu ajuta pe nimeni duhovniceste ci parca dimpotriva..

Insa tu ai dus chestiunea la extrem, se pare ca esti de-a dreptul furibund impotriva ideii chiar ortodoxe ca s-ar putea mantui cineva si in ceasul al 11 -lea.

Sau vrei sa spui ca iar nu te-am inteles.

Incearca atunci sa faci un rezumat in idei, nu risipa de cuvinte.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de AlinB

Chiar am citit dar probabil ca retorica nu este atat de reusita pe cat iti inchipui tu.

Chiar nu vad cum ai sarit la concluzia "obligativitatii mantuirii", care nu reiese deloc din chestiunea in cauza.

Si eu l-am intrebat pe Mihnea care este totusi rostul unei astfel de teorii pentru ca practic nu ajuta pe nimeni duhovniceste ci parca dimpotriva..

Insa tu ai dus chestiunea la extrem, se pare ca esti de-a dreptul furibund impotriva ideii chiar ortodoxe ca s-ar putea mantui cineva si in ceasul al 11 -lea.

Sau vrei sa spui ca iar nu te-am inteles.

Incearca atunci sa faci un rezumat in idei, nu risipa de cuvinte.

Incep sa te inteleg : speculezi !
Da, mintuirea poate fi si in ceasul al 11-lea in sensul clar ca toti avem accesul liber si garantat la mintuire oricind dar stim ca a ne culca pe aceasta ureche este extrem de riscant . Mintuirea se lucreaza indelung . Spune Pavel apostolul ,, ... rugati-va neincetat . Duhul este rivnitor dar carnea neputincioasa" . Spune Mintuitorul la Matei ca ingusta este cale si strimpta poarta mintuirii . Sa nu crezi ca insira metafore, asa este si nici decum de ceasul al 11-lea !! Insasi invatatura tuturor parintilor sfinti si nu dar mari duhovnici este ca mintuirea se lucreaza tare greu deoarece pocainta adevarata nu este la degetul mic al nimanui, ba din contra , cei care vor mintuirea in mod sustinut si care voiesc sa fie ,,... desavirsiti prercum Tatal voastru din ceruri desavirsit este " adica monahii aceia isi pling indelung citeva pacate si duc viata curata pina mor . Iacata ce trebuie sa facem ca sa nadajduim la mintuire si nu precum intrebarea sententioasa a sorei Fany dar si a ta cu ceasul al 11-lea.

Aceasta este intelegerea mintuirii , a lucrarii si nadajduirii ei, pe care o sti f. bine dupa cum ai lasat sa se inteleaga cu mult anterior din alte postari dar acum te tii de ,,lucruri slabe" , in raspar sau de speculatii . Nu este o atitudine tocmai onorabila. Nu te cert ci spun cum te apreciez eu . Nadajduiam de la tine in altceva . Nu mai cautati sa ma ,,descoperiti" fundamentalist inchistat in te miri ce principii . Am spus eu insumi ca sunt traditionalist si ca iau invatatura ortodoxa exact asa cum este ea ... si nu creator in pas cu timpurile !

Deci, mintuirea este posibila in ceasul al 11-lea dar este atit de rara , extrem de rara incit a ajuns doar in poveste . Nu este regula si nici urechea pe care sa ne culcam nadajduind la mintuire !

[AlinB]

În prealabil postat de zaharia_2009

Incep sa te inteleg : speculezi !

Wow, ce rezumat. Si eu care credeam ca nu poti face rezumate.
Dar as fi mai fericit daca ai fi atat de succint cu ideile tale decat ale altora, avand in vedere ca la altii s-ar putea sa nu fi atins tocmai esentialul.

Da, mintuirea poate fi si in ceasul al 11-lea in sensul clar ca toti avem accesul liber si garantat la mintuire oricind dar stim ca a ne culca pe aceasta ureche este extrem de riscant.

Sigur ca stim.
Asta este ceea ce vroiai sa ne spui de fapt cu risipa asta de cuvinte?

Mintuirea se lucreaza indelung . Spune Pavel apostolul ,, ... rugati-va neincetat . Duhul este rivnitor dar carnea neputincioasa" . Spune Mintuitorul la Matei ca ingusta este cale si strimpta poarta mintuirii . Sa nu crezi ca insira metafore, asa este si nici decum de ceasul al 11-lea !! Insasi invatatura tuturor parintilor sfinti si nu dar mari duhovnici este ca mintuirea se lucreaza tare greu deoarece pocainta adevarata nu este la degetul mic al nimanui, ba din contra , cei care vor mintuirea in mod sustinut si care voiesc sa fie ,,... desavirsiti prercum Tatal voastru din ceruri desavirsit este " adica monahii aceia isi pling indelung citeva pacate si duc viata curata pina mor . Iacata ce trebuie sa facem ca sa nadajduim la mintuire si nu precum intrebarea sententioasa a sorei Fany dar si a ta cu ceasul al 11-lea.

Si ti s-a dat exemplul cu talharul care nu indelung a lucrat cum zici tu, adica abia in al 11 ceas a venit si s-a mantuit.
Deci toata retorica de mai sus cunoaste si exceptii si cred ca stii asta si noi stim ca sunt exceptii si regula ar trebui sa fie ca mai sus, asa ca ce anume incerci sa ne convingi?

Aceasta este intelegerea mintuirii , a lucrarii si nadajduirii ei, pe care o sti f. bine dupa cum ai lasat sa se inteleaga cu mult anterior din alte postari dar acum te tii de ,,lucruri slabe" , in raspar sau de speculatii . Nu este o atitudine tocmai onorabila. Nu te cert ci spun cum te apreciez eu . Nadajduiam de la tine in altceva . Nu mai cautati sa ma ,,descoperiti" fundamentalist inchistat in te miri ce principii . Am spus eu insumi ca sunt traditionalist si ca iau invatatura ortodoxa exact asa cum este ea ... si nu creator in pas cu timpurile !

Unde este speculatia mea? Punctual. Ca vorbesti mult, dar spui prea putin.

Deci, mintuirea este posibila in ceasul al 11-lea dar este atit de rara , extrem de rara incit a ajuns doar in poveste.

Talharul mantuit pe cruce nu este o poveste. Este o realitate.

Nu este regula si nici urechea pe care sa ne culcam nadajduind la mintuire !

Nici nu cred ca a sustinut cineva chestia asta, asa ca pe cine contrazici de fapt?