Nu ma simt casatorit, desi sunt!!!

[laurentiupetre]

Buna tuturor. Sunt casatorit de 6 ani si am impreuna cu sotia mea un copil de 4 ani. Din toti acesti ani nu mai mult de doi au fost lapte si miere - restul au insemnat neintelegeri, certuri, ignoranta, durere. Cu doar cateva luni in urma am fost pus in fata unei situatii pe care orice sot o detesta probabil cel mai mult intr-o casnicie: am aflat de infidelitatea sotiei mele. Mi-au trebuit cateva saptamani sa ma hotarasc ce atitudine sa iau - sa divortez, sa o pedepsesc in acelasi fel? Am ales sa o iert si sa incercam sa pornim la drum de la inceput. Nu stiu daca am gresit sau daca am facut bine si probabil ca doar timpul si sotia mea ma vor lamuri in acest sens dar nu regret decizia pe care am luat-o. Dupa atitea situatii de viata intr-o perioada atat de scurta de casnicie va pot impartasi concluzia la care am ajuns eu - dragostea in sensul ei adolescentin dureaza trei zile. Dupa aceea dragostea intre cei doi soti se cheama respect, prietenie, ajutor neconditionat, iertare, intelegere. Si aceasta noua "dragoste" nu va mai fi chimie ci va trebui sa o invatati amandoi, unul fata de celalalt. Trebuie sa inveti sa apreciezi omul de langa tine pentru ce este, pentru ce ofera, pentru ce reprezinta el pentru tine. Asta va pot spune eu ca am invatat din tot ce am trecut in casnicia mea...

În prealabil postat de laurentiupetre

Buna tuturor. Sunt casatorit de 6 ani si am impreuna cu sotia mea un copil de 4 ani. Din toti acesti ani nu mai mult de doi au fost lapte si miere - restul au insemnat neintelegeri, certuri, ignoranta, durere. Cu doar cateva luni in urma am fost pus in fata unei situatii pe care orice sot o detesta probabil cel mai mult intr-o casnicie: am aflat de infidelitatea sotiei mele. Mi-au trebuit cateva saptamani sa ma hotarasc ce atitudine sa iau - sa divortez, sa o pedepsesc in acelasi fel? Am ales sa o iert si sa incercam sa pornim la drum de la inceput. Nu stiu daca am gresit sau daca am facut bine si probabil ca doar timpul si sotia mea ma vor lamuri in acest sens dar nu regret decizia pe care am luat-o. Dupa atitea situatii de viata intr-o perioada atat de scurta de casnicie va pot impartasi concluzia la care am ajuns eu - dragostea in sensul ei adolescentin dureaza trei zile. Dupa aceea dragostea intre cei doi soti se cheama respect, prietenie, ajutor neconditionat, iertare, intelegere. Si aceasta noua "dragoste" nu va mai fi chimie ci va trebui sa o invatati amandoi, unul fata de celalalt. Trebuie sa inveti sa apreciezi omul de langa tine pentru ce este, pentru ce ofera, pentru ce reprezinta el pentru tine. Asta va pot spune eu ca am invatat din tot ce am trecut in casnicia mea...

Eu cred ca ai procedat intelept. Demonul desfranarii ne poate insela pana in ultima clipa a vietii. Nu toti au taria de a lupta cu aceasta patima. Cu cat familia colaboreaza mai mult cu un duhovnic bun, postesc si se roaga, cu atat exista sanse mai multe ca influentele rele sa se diminueze. Dumnezeu sa va ocroteasca pe toti trei. In general, in astfel de situatii, e bine sa ne rugam pentru cel care greseste. Paraclisul Maicii Domnului este foarte util in astfel de situatii. Si, de asemenea:Acatistul Sfintei Maria Egipteanca


Sa nu uitam ca familia crestina trece printr-o perioada de criza tocmai datorita ,,modernismelor'' de tot felul cu care vine in contact. Nu sunt familisti toti cei care se casatoresc, ci numai aceia care reusesc sa mentina o familie. Niciun sacrificiu nu este zadarnic.

În prealabil postat de theofan

Cel mai mult m-a atras la sotia mea faptul ca ma iubeste cum nimeni nu m-a mai iubit. Mi-a dovedit asta de mii de ori.

Insa, durerea mea cea mare este ca ea a avut un prieten acum cativa ani pentru cateva luni si nu am fost primul barbat din viata ei. Ma asigura ca nu este adevarat cu prima iubire care nu se uita, ca pe ea nu o mai intereseaza deloc acea persoana cu care a rupt legatura de multi ani, ca regreta, dar nu are cum sa dea timpul inapoi. Si ca pe mine ma iubeste din toata fiinta. Insa, imi vin mereu imagini in cap cum ar fi fost ea cu acela, cum ca pe mine m-ar putea compara (eu nu am avut nicio relatie trupeasca pana la casatorie). Am stiut dinainte de acest lucru, mi-a spus, si am crezut ca voi putea trece mai usor datorita iubirii. Insa, tot mai simt durere si nu ma pot darui 100 % pana nu ma vindec de obsesia ca poate inca mai are un mic sentiment fata de prima persoana. E posibil ca sa uiti de prima persoana cu care ai fost, mai ales daca s-a terminat prost relatia?

parerea mea e ca tu nu te simti casatorit desi esti pt. ca esti socat ca nu ai fost tu primu!
si acum sincer, femeile mint fara sa clipeasca! daca tu ai fi avut o alta femeie inainte de ea si inca te mai gandeai la fosta, iar ea te-ar intreba daca ai ai sentimente pt. fosta nu cred ca ai fi zis "da"!
din p.d.v. nu trebuie sa intrebi asa ceva iti faci singur rau!
se paorta ciudat... ai rabdare! se poarta tot ciudat... ai rabdare! adevarul iese intotdeauna la iveala!
acum daca tu te porit ciudat fara ca ea sa fie de vina s-ar putea s-o impingin inapoi in bratele celuilalt!

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de theofan

Cel mai mult m-a atras la sotia mea faptul ca ma iubeste cum nimeni nu m-a mai iubit. Mi-a dovedit asta de mii de ori.

Insa, durerea mea cea mare este ca ea a avut un prieten acum cativa ani pentru cateva luni si nu am fost primul barbat din viata ei. Ma asigura ca nu este adevarat cu prima iubire care nu se uita, ca pe ea nu o mai intereseaza deloc acea persoana cu care a rupt legatura de multi ani, ca regreta, dar nu are cum sa dea timpul inapoi. Si ca pe mine ma iubeste din toata fiinta. Insa, imi vin mereu imagini in cap cum ar fi fost ea cu acela, cum ca pe mine m-ar putea compara (eu nu am avut nicio relatie trupeasca pana la casatorie). Am stiut dinainte de acest lucru, mi-a spus, si am crezut ca voi putea trece mai usor datorita iubirii. Insa, tot mai simt durere si nu ma pot darui 100 % pana nu ma vindec de obsesia ca poate inca mai are un mic sentiment fata de prima persoana. E posibil ca sa uiti de prima persoana cu care ai fost, mai ales daca s-a terminat prost relatia?

Scapa de aceasta obsesie, e copilareasca si nu incadreaza un cuplu matur! De fapt ar fi fost mai sanatos sa te fi scuturat de aceste ganduri inainte de a te casatori...pentru ca atunci cand ajungi in fata altarului trebuie sa ajungi senin si increzator, si nu asteptand ca numai Binecuvantarea lui Dumnezeu sa vindece aceste lucruri, fara ca tu sa depui eforturi raportate la gravitatea lor.

Doamne ajuta si incearca sa pretuiesti ce ai alaturi si sa te maturizezi!

[sorin2003]

[
Insa, durerea mea cea mare este ca ea a avut un prieten acum cativa ani pentru cateva luni si nu am fost primul barbat din viata ei. Ma asigura ca nu este adevarat cu prima iubire care nu se uita, ca pe ea nu o mai intereseaza deloc acea persoana cu care a rupt legatura de multi ani, ca regreta, dar nu are cum sa dea timpul inapoi. Si ca pe mine ma iubeste din toata fiinta.......

am trecut si eu prin aceleasi momente(sau cel putin asta cred).sunt casatorit de 12 ani... aceste ganduri aduc numai suferinta , certuri ...mi-am dat seama ca atunci cand imi apar aceste ganduri este pt. ca nu imi iubesc sotia cat ar trebui. restul cuvintelor sunt de prisos

[aurelia1984]

În prealabil postat de theofan

Cel mai mult m-a atras la sotia mea faptul ca ma iubeste cum nimeni nu m-a mai iubit. Mi-a dovedit asta de mii de ori.

Insa, durerea mea cea mare este ca ea a avut un prieten acum cativa ani pentru cateva luni si nu am fost primul barbat din viata ei. Ma asigura ca nu este adevarat cu prima iubire care nu se uita, ca pe ea nu o mai intereseaza deloc acea persoana cu care a rupt legatura de multi ani, ca regreta, dar nu are cum sa dea timpul inapoi. Si ca pe mine ma iubeste din toata fiinta. Insa, imi vin mereu imagini in cap cum ar fi fost ea cu acela, cum ca pe mine m-ar putea compara (eu nu am avut nicio relatie trupeasca pana la casatorie). Am stiut dinainte de acest lucru, mi-a spus, si am crezut ca voi putea trece mai usor datorita iubirii. Insa, tot mai simt durere si nu ma pot darui 100 % pana nu ma vindec de obsesia ca poate inca mai are un mic sentiment fata de prima persoana. E posibil ca sa uiti de prima persoana cu care ai fost, mai ales daca s-a terminat prost relatia?

Vai, cat te inteleg Theofan! Poate te-ar ajuta sa citesti dintr-o alta ramura a forumului: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=8410
Vorbim acolo mai multi despre cum se poate sa depasesti suferinta provocata de vechile relatii ale persoanei iubite.

Doamne ajuta!

[MariS_]

În prealabil postat de Anna

Citeste tot ce am scris eu la topicul asta si apoi o sa-ti mai spun ceva:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=6592

În prealabil postat de theofan

Am si eu o problema. Sunt casatorit de aproape un an, si... nu ma simt casatorit. Simt afectiune fata de sotia mea, dar NU o simt jumatatea mea sau o parte din mine. Nu am pacatuit pana la cununie, avem oarecare liniste (mici certuri, firesti), dar nu stiu daca mai trece cineva prin asa ceva. Cum v-ati simtit dupa casatorie? V-ati simtit schimbati? In ce sens? In afara de faptul ca acum avem relatii trupesti, nu simt nicio schimbare la mine, nici in bine, nici in rau fata de perioada anterioara.

Poate e o intrebare retorica, dar... casatoria se invata? In cat timp?

Am vazut ca ai primit sfaturi numai de la genu' frumos, si am zis
sa nu fac de rusine si genu' urat.
Deci, am inteles, ea a pacatuit intai, dar acum repara greseala
prin faptul ca te iubeste cum nici tu n-ai sperat. Tie iti revine
sarcina sa ierti greseala ei si s-o iubesti si tu. Cel care va va
uni cel mai tare e un copil. Sa nu intarziati sa-l aveti.
Da, casnicia se invata, stiu doamnele sau domnisoarele ce
spun. Cand pornesti cu o casnicie care tie ti se pare un pic
cam "calduta", deci nu "fierbinte", ai avantajul ca ea poate
sa creasca. Si cred ca asta se va intampla. Daca de la inceput
era "fierbinte", aveai o problema, findca n-ar fi putut decat sa
se "raceasca". Pe tine te asteapta urcusul, nu coborasul. Poate
e mai bine asa.
Dumnezeu sa va ajute si sa va daruiasca si un copilas!

[elena1971]

[quote=theofan;181615]Am si eu o problema. Sunt casatorit de aproape un an, si... nu ma simt casatorit. Simt afectiune fata de sotia mea, dar NU o simt jumatatea mea sau o parte din mine. Nu am pacatuit pana la cununie, avem oarecare liniste (mici certuri, firesti), dar nu stiu daca mai trece cineva prin asa ceva. Cum v-ati simtit dupa casatorie? V-ati simtit schimbati? In ce sens? In afara de faptul ca acum avem relatii trupesti, nu simt nicio schimbare la mine, nici in bine, nici in rau fata de perioada anterioara.

Poate e o intrebare retorica, dar... casatoria se invata? In cat timp?[/QUOT



cu siguranta se invata ,si nu intr-o zi doua.trebuie sa ai rabdare.daca spui ca in afara de faptul ca aveti relatii trupesti ,nu s-a schimbat nimic intre voi doi,ca nu simti nimic in plus fata de perioada anterioara casatoriei,asta nu este un lucru rau.este bine ca sentimentele sunt la fel.poate fara sa iti dai seama te-ai schimbat.incearca sa faci ceva fara ea si atunci iti vei da seama daca inseamna ceva pentru tine sau nu.daca te vei simti vinovat ca nu ai facut acel lucru cu sotia ta sau daca ii simti lipsa ,atunci cu siguranta inseamna ca te-ai schimbat.daca nu o simti ca pe jumatatea ta inseamna ca nu ai incercat sa o intelegi.ai rabdare.

[marian.ion]

În prealabil postat de theofan

am si eu o problema. Sunt casatorit de aproape un an, si... Nu ma simt casatorit. Simt afectiune fata de sotia mea, dar nu o simt jumatatea mea sau o parte din mine. Nu am pacatuit pana la cununie, avem oarecare liniste (mici certuri, firesti), dar nu stiu daca mai trece cineva prin asa ceva. Cum v-ati simtit dupa casatorie? V-ati simtit schimbati? In ce sens? In afara de faptul ca acum avem relatii trupesti, nu simt nicio schimbare la mine, nici in bine, nici in rau fata de perioada anterioara.

Poate e o intrebare retorica, dar... Casatoria se invata? In cat timp?

slavit sa fie numele domnului
eu consider ca dumnezeu trebuie sa fie pus inaintea noastra in tot timpul vietii si asa nu vom simti in asa stare de amortealea sufleteasca, doamne ajuta

[crystina]

În prealabil postat de theofan

Am si eu o problema. Sunt casatorit de aproape un an, si... nu ma simt casatorit. Simt afectiune fata de sotia mea, dar NU o simt jumatatea mea sau o parte din mine. Nu am pacatuit pana la cununie, avem oarecare liniste (mici certuri, firesti), dar nu stiu daca mai trece cineva prin asa ceva. Cum v-ati simtit dupa casatorie? V-ati simtit schimbati? In ce sens? In afara de faptul ca acum avem relatii trupesti, nu simt nicio schimbare la mine, nici in bine, nici in rau fata de perioada anterioara.

Poate e o intrebare retorica, dar... casatoria se invata? In cat timp?

Doamne-ajuta!Stimate domn si eu am aceeasi problema,numai ca eu inainte de casatorie am pacatuit.Eu sunt casatorita de 2 ani.La inceput duceam o viata mai 'lejera' si am gasit sot dupa gustul meu nu dupa voia Lui Dumnezeu,apoi m-am schimbat el a incercat dar a ramas la fel.Si nu mai sunt asa sigura ca il iubesc(sa imi fie cu iertare ca spun asta,dar asa simt).Ma chinuie gandul k dc as fi fost altfel as fi gasit un baiat credincios 'o jumatate a mea' cum spuneti si dumneavoastra.Si am impresia ca sunt nedreapta fata de el.Am momente cnd sunt foarte tulburata.La mine asta cred ca e un fel de ispasire de pacate.Ma gandesc ,poate rabdarea ar fi un remediu foarte bun pentru mine si cred(sper sa nu vorbesc gresit)si pentru dumneavoastra.Dumnezeu sa ne dee ce este de folos spre mantuire.