|
|
|
|
|
|||||||
| Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
 |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
|
|
#1
10.08.2010, 18:41:39
|
||||
|
||||
Citat:
odata ce cade in acestea, omul nu se mai poate intoarce. toate se pot ierta omului, mai putin cele impotriva Duhului Sfant.
__________________
Cred, Doamne, ajuta necredintei mele! 
|
|
#2
13.08.2010, 12:28:25
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Doamne, Dumnezeul meu, desi nu am facut nici un bine inaintea Ta, da-mi dupa harul Tau, sa pun inceput bun.
|
|
#3
13.08.2010, 15:07:53
|
||||
|
||||
|
@vsovi,tu nici pana acum nu te-ai prins ca eu nu foloseam metaforic cuvantul "sinucidere"? Ce tot vorbesti tu de sinuciderea pacatelor? Adica pacatele se omoara pe ele insele? Inseamna cu tu nu stii ce inseamna termenul de "sinucidere". Una e uciderea (chiar si a pacatelor) si alta e sinuciderea! Adica pacatele se omoara pe ele? Diavolul se sinucide? Naiv mai esti.
Eu vorbem de sinucidere ca pacat,nu de tot felul de interpretari si rastalmaciri asa cum vrei tu sa evidentiezi. Nu am judecat si nu judec pe nimeni,nu e treaba mea asta. Am raspuns la subiectul topicului,atata tot. Si repet: sinuciderea e cel mai mare pacat,care nu cunoaste iertare. Fie ca iti convine fie ca nu. Daca nu ma crezi n-ai decat sa-ti iei singur zilele,in speranta ca asa te vei mantui. Vei spune la judecata ca te-ai sinucis din dragoste. Cum poti face asemenea afirmatii? @sergiu,uite ce am gasit in alta parte: Ce spune Mantuitorul despre pacatele impotriva Duhului Sfant? “Celui care va zice cuvant impotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar celui care va zice impotriva Duhului Sfant, nu se va ierta lui, nici in veacul acesta, nici in cel ce va sa fie” (Matei 12, 32). Din aceste cuvinte intelegem ca pacatele impotriva Duhului Sfant sunt foarte grele. Ele dezradacineaza din suflet inclinarea spre pocainta si indreptare si-l instraineaza pe credincios de Dumnezeu. Totusi, prin cuvintele de mai sus, Mantuitorul nu spune ca ele nu s-ar putea sterge printr-o cainta adevarata si nici ca pentru vina lor nu s-ar putea dobandi niciodata iertarea. Pricina neiertarii unor astfel de pacate sta in indaratnicia omului de a nu se pocai, in impietrirea inimii lui. Cel ce savarseste astfel de pacate nu primeste iertarea, fiindca nu voieste sa fie iertat si nu voieste sa asculte de poruncile lui Dumnezeu. Daca, insa, un astfel de vinovat se caieste din adancul inimii si, hotarat sa nu mai pacatuiasca, cere indurarea lui Dumnezeu, atunci, prin Sfanta Taina a Pocaintei, el va putea primi iertare, caci nu este pacat, oricat de greu ar fi el, care sa covarseasca bunatatea si dragostea de oameni a lui Dumnezeu. Sfantul Apostol Petru s-a lepadat de trei ori de Mantuitorul, dar, pocaindu-se, recunoscandu-si pacatul si hotarandu-se sa asculte de Mantuitorul pana la moarte, a fost iertat si reasezat in cinstea de Apostol (Ioan 21, 15-19). Deci cat inca suntem aici,pe pamant,cat inca Dumnezeu ne mai rabda,inseamna ca mai e speranta pentru toate. Altfel am fi fost nimiciti de mult. Dar daca te sinucizi nu mai ai nicio secunda timp de a te pocai,de aceea este cel mai grav pacat.
|
|
#4
13.08.2010, 16:29:14
|
|||
|
|||
|
Citat:
Dragul meu, tu vorbeai prostii și te faci că pricepi altceva din ce zic eu ca să ai ce combate ca să te scoți că defapt aveai dreptate... că defapt tu ești vrednic că aperi ce știu eu ce visezi dumneata... ești pe lângă subiect și nu faci altceva decât să visezi la stele verzi pă pereții gLumii... Încă odată citește fără să te revolți ce am scris și ai să-mi dai dreptate mie că eu Domnului i-am dat, deci nu te mai certa cu un moș de 92 de ani, bătrân și bolnav ce stă să moară... care te și iubește cu dor nespus... Păi dacă nu ai face speculații la adresa Cuvântului lui Dumnezeu, ai pricepe ce am scris despre Iisus Hristos... Vai de cel prin care vine sminteala! Deci vezi dumneata, sinuciderea e un păcat net inferior... că practic ucizi un trup... un putregai așa ca mine ce stă să moară, dar dacă ucizi duhurile va fi vai de tine... căci de aia e scris: „Nu stingeți duhurile, proorociile nu le opriți...” Dar n-am cu cine discuta... că ajungem la ceArtă, ce artă? păi artă marțială și artă joială, că cică slujim vieții exact ca fariseii... păi cum să discute un boșorog de 92 de ani ca mine cu niște copii... copii la minte, că la suflet trebuiau să fie ei copii... Deci mă iartă pe mine dacă tu nu pricepi ce scrie la scriptură, că un singur lucru folosește: Să ne iubim unii pe alții, și pe ici pe colo, prin lucrurile esențiale să mai și urmăm Lui Hristos, Cuvântului Sfânt. O zi cât mai bună. Să nu te judec cu nici un chip!.. și să mă smeresc tainic cu oricechip! Buna sinucidere e Calea!... spre Viața Veșnică! Buna Murire! Lepădarea de sine! „Au doară” nu s-a dus Domnul la Moarte sigură prea puțin credinciosule?.. din dragoste de frați... ăia care fac voile Tatălui din Ceruri. Tatăl Nostru! Last edited by vsovivi; 13.08.2010 at 16:43:25.
|
|
#5
13.08.2010, 16:46:34
|
|||
|
|||
|
Citat:
Oare lepadarea de cele lumesti care te tin in viata si plecatul in pustie expus elementelor naturale, frig, umezeala, animale cu dinti mari, nu este o forma de abandonare VOITA a vietii..ma rog, pentru..Viata Vesnica?, lepadarea de sine nu este o forma de sinucidere? Ca doar TE ABANDONEZI in padure si te lasi mincat de animale fioroase sau mori de frig si /sau de boli asa cum te abandonezi apei, focului, fringhiei, otravurilor, glontelui...doar ca ia ceva mai mult timp Eu zic ca este sinucidere CURATA sa faci asa ceva! Noi cind este vorba de pustnici, auzim DOAR de cei care supravietuiesc cumva o perioada, dar nu auzim de cei care se prapadesc repede. Chiar si cronicarii scriau ca la un moment dat muntele Ceahlau si altii "frematau de pusnici" care "s-au lepadat de sine" insa ramasi in istoria minastirilor locale sunt doar unul doi pe ici colo, fiind vorba de cei care s-au aciuiat pe linga minastiri(vezi minastirea Turnu/Olt, Stinisoara)
|
|
#6
13.08.2010, 17:05:46
|
|||
|
|||
|
Citat:
Trebuie să începi să-ți sinucizi oqqqluhul la început și apoi urechea ce ascultă pe la uși și apoi buzele vicLene și să nu lași mădularului răscolaș să prindă putere ca să-ți dai slavă ție de la oameni... Dar trebuie să ieși din cămara și debaraua îndărătnică acolo unde ești programat la planul ăla scurt... scurt și bun de tot, bun de tot exact ca fariseul fățarnic. „Facă-se după cum voiești Tu Avva Părinte și nu după cum voiesc eu”... deci vezi, o sinucidere lăsată în mâna lui Dumnezeu! Dar sigur o sinucidere căci știa Domnul că așa va fi! Dar tu trebuie să ții Calea până la sfârșit... pe golgota. Capul lui Adam și Coasta din care a fost făcută Eva. Acum ei sunt în Rai căci au suferit destul 5000 de ani: 1000 pe pământ și 4000 în șeol. Last edited by vsovivi; 13.08.2010 at 17:09:55.
|
|
#7
13.08.2010, 21:32:53
|
||||||||
|
||||||||
|
Citat:
Citat:
2. Am citit totul,mi-a ajuns. Te-am si citat destul. Citat:
Citat:
Deja ducem discutia spre ridicol,vorbim la fel si ne intelegem diferit! Eu am spus despre sinucidere,NU ucidere. Si interpretarea ad-literam a acestui termen nu are absolut nicio legatura cu lepadarea de sine,suferinta de bunavoie etc. Absolut niciuna. Un sinucigas e un sinucigas,iar un sfant e un sfant. Rog doar atat: sa nu-i punem in aceeasi oala! Citat:
 Citat:
 Citat:
Citat:
Si mai sus spuneai ca nu ma judeci,insa necontit sunt numit "putin credincios". Nu ca nu as fi,dar ma intreb unde e smerenia unora?
|
|
#8
15.08.2010, 00:05:21
|
||||
|
||||
|
Citat:
|
|
#9
15.08.2010, 00:28:04
|
||||
|
||||
|
Convorbirea a patra - parintele Cleopa
93. Care sunt pacatele impotriva Duhului Sfant ( hulele ) de care zice Domnul " ca nu se iarta nici in veacul de acum, nici in cel viitor " ? Daca sunt marturisite si se face canon pentru ele sunt iertate ?
Pacatele impotriva Duhului Sfant sunt acestea : necredinta si impotrivirea adevarului dovedit al credintei crestine; increderea nesocotita in bunatatea lui Dumnezeu; deznadejdea fata de indurarea lui Dumnezeu, pizmuirea aproapelui pentru harul ce i s-a dat, pentru sporirea lui in fapte bune. precum si neindrumarea celor gresiti pe calea mantuirii; ura de moarte, nepocainta pana la moarte si nesocotirea darurilor lui Dumnezeu; lepadarea de credinta, eresul, secta, sinuciderea etc. Pricina pentru care aceste pacate nu se iarta de catre Dumnezeu nici in veacul de acum nici in cel viitor este " indaratnicia omului de a nu se pocai de aceste pacate in toata viata si impietrirea inimii lui " . Cel ce savarseste astfel de pacate, nu primeste iertare de la Dumnezeu pentru ca nu voieste sa fie iertat si sa asculte poruncile lui Dumnezeu. Daca un astfel de vinovat se caieste din adancul sufletului, se marturiseste si se hotaraste sa nu mai pacatuiasca si cere indurare lui Dumnezeu cu staruinta si cu lacrimi, atunci prin Taina Pocaintei el va putea primi iertare, caci " nu este pacat oricat de greu ar fi el, care sa covarseasca bunatatea si dragostea de oameni a lui Dumnezeu " ( Invatatura de Credinta Ortodoxa, ed. 1953 ) .
|
|
#10
15.08.2010, 00:39:13
|
||||
|
||||
|
Cateheza păcatului, partea III: Despre păcatele împotriva Duhului Sfânt
Pregatirea aperceptiva:
In cuvintele noastre din trecut am vorbit despre pacat si am vazut ca Biserica le imparte in: usoare si grele, iar pe cele grele in: capitale, impotriva Sf. Duh si strigatoare la cer. In incheiere la pacatele capitale am raspuns la intrebarea de ce uraste Dumnezeu si Biserica, pacatul? Pentru ca el ne strica si ne ucide pe noi. Anuntarea: Astazi cand vom vorbi despre “Pacatele impotriva Sf. Duh” vom vedea cum duce pacatul la distrugerea noastra. Tratarea: Intrucat toata lucrarea de sfintire si mantuire se implineste de Duhul cel trimis de la Tatal de Mantuitorul, atunci acelea vor fi pacatele impotriva Sf.Duh, care se impotrivesc lucrarii Lui, mai ales impotriva credintei, nadejdii, dragostei. Cel dintai pacat impotriva Sf. Duh este nepocainta pana la moarte cu indreptatirea indrazneata ca Dumnezeu este iubire si trebuie sa ierte. Credinta slabeste, faptele bune lipsesc si sfarsitul te gaseste in pacat si asa te fixeaza in aceasta stare – despartit de Dumnezeu. Impietrirea in pacat duce la o asa intunecare, incat oricat de limpede ti se descopera adevarul lui Dumnezeu – atat in viata Mantuitorului cat si in viata Bisericii Sale – dar pacatul fie trandavie, fie lacomie, mandrie, pizmuire, face zid intre tine si Dumnezeu izvorul vietii. Exemple: cersetorii, Anania si Safira, fariseii si carturarii. Dupa ce ti-a slabit puterile sufletului si te-a lipsit de harul lui Dumnezeu, te arunca in deznadejde. Exemplu : Iuda – el a pacatuit impotriva lui Iisus prin aceea ca L-a vandut si pentru acest pacat putea fi iertat prin cainta. A pacatuit impotriva Sf. Duh – spanzurandu-se, distrugand viata, cel mai pretios dar al Sf. Duh. Asocierea: Comparatia intre un crestin in care straluceste puternic harul Sf. Duh prin credinta, nadejde, dragoste – si un nefericit pacatos, care e despartit prin pacat de Dumnezeu, moare in desnadejde. Generalizarea: Astazi, asadar am invatat ca pacatele impotriva Sf. Duh sunt: nepocainta, lipsa faptelor bune, impietrirea in rau incat nu mai vezi adevarul si desnadejdea pana la sinucidere. Aplicarea: Pacatul ne desparte intai de Dumnezeu si apoi ne ucide. “Lemnele fac focul si apoi el le mistuie” – Asa face pacatul cu noi. Sa veghem la toate partile sufletului ca sa nu intre inauntru – aprinzand lumina credintei, nadejdei, iubirii – asa precum talharii nu vor intra intr-o casa in care este lumina. PACATELE IMPOTRIVA SFANTULUI DUH Iubitii mei frati, Nu-i asa ca ori de cate ori ne aflam aici in Biserica, ne simtim parca mai departe de pacat? Si aceasta pentru ca suntem mai aproape de Dumnezeu, suntem doar in Casa Lui si aici toti, toti care ne-am strans laolalta in Casa Domnului, n-avem nici un gand strain, ci “cu o gura si cu o singura inima” slavim numele Lui. Spun aceasta, pentru ca precum stiti, de catva timp noi vorbim despre pacat, pacatul – marele dusman al vietii noastre. Si va aduceti aminte cum in ultimele noastre convorbiri duhovnicesti noi am staruit pe larg asupra pacatului. Am vazut ca unele pacate sunt mai usoare, dar altele sunt grele, grele de tot, incat pot aduce si moartea sufletului. Pe aceste pacate grele Biserica le imparte in trei feluri: pacatele capitale, pacatele impotriva Sf. Duh si pacatele strigatoare la cer. Si dupa ce rand pe rand am cunoscut noi pacate capitale-cu multe din urmarile lor triste-ca de pilda: mandria, desfranarea, mania, lacomia, zgarcenia, invidia, lenea – la urma, ca un fel de incheiere, am raspuns la intrebarea pe care unii oameni foarte adesea si-o pun, chiar crestinii: De ce uraste Dumnezeu pacatul? De ce lupta Biserica impotriva pacatului? “De ce urasti Doamne pacatul – zic ei – cand noua ne este atat de dulce, atat de drag?” V-am raspuns in numele Bisericii Domnului, in numele unui cuget care iubeste adevarul: Dumnezeu uraste pacatul si l-a pus pe cruce, pentru ca pacatul strica frumusetea noastra, a fapturilor Lui, pentru ca pacatul ne sluteste, ne desfigureaza, mai mult ne ucide, ne aduce moartea. “Prin pacat a intrat moartea”. Pacatul arunca in om samanta descompunerii, a putreziciunii, inca inainte de a muri. Ganditi-va cum intipareste pacatul – al betiei, al desfraului, al maniei – pe fata omului: in locul unui chip de inger, un chip de fiara… Am vazut noi aceasta cand am vorbit de pacatele capitale, dar fratii mei, vom vedea mai adanc, mai puternic, cum pacatul strica si chiar nimiceste viata noastra-astazi, cand vom vorbi despre “pacatele impotriva Sf.Duh”. Frati si surori crestine, Mantuitorul a spus odata acest greu cuvant: “Orice pacat si orice hula vor fi iertate oamenilor, dar pacatul impotriva Duhului Sfant nu va fi iertat”(Matei XII,31). Totdeauna cand citesc sau aud aceste cuvinte ale Domnului, simt ca patrund ca o sageata in inima si ma intreb: care sa fie aceste pacate atat de grele incat sa raneasca asa, de adanc inima lui Dumnezeu, sa nu fie iertare pentru ele? Sf. Ev. Marcu adauga la cuvantul Mantuitorul de mai sus, un amanunt care arunca deodata lumina si anume: “Domnul a spus acest lucru, pentru ca fariseii si carturarii ziceau despre El, despre Mantuitorul, ca “are duh necurat” – ca toate faptele Lui minunate, vindecari, izbaviri de duhuri necurate, invieri din morti s.a. le savarsea nu cu Duhul cel Sfant al lui Dumnezeu care locuia intr-Insul, ci – auziti hula – cu duhul necurat. Doamne ce batjocura!Prin aceasta huleau ei impotriva Sf. Duh, adica impotriva intregii lucrari dumnezeiesti pe care o implinea Mantuitorul prin Duhul Sau cel Sfant. Si de aceea noi credem, credem ca acelea sunt pacatele impotriva Sf. Duh, care se impotrivesc lucrarii Sf. Duh in viata Mantuitorului ca si in Biserica Mantuitorului nostru Iisus Hristos, care este intemeiata de El, care este trupul Lui, prelungirea vietii Domnului in lume. Precum atunci fariseii si carturarii pacatuiau amarnic neincrezand ca Domnul facea lucruri minunate cu Duhul Sfant – ei ziceau – are duh necurat, tot la fel intotdeauna s-au gasit sarmani oameni care n-au crezut in lucrarea sfintitoare si mantuitoare a Sf. Duh prin Sf. Taine in Biserica Mantuitorului nostru. Au tagaduit puterea dumnezeiasca a Sf. Duh in Biserica, adica invatatura, darurile Sfinte, Tainele Sfinte, viata cereasca pe care ni le impartaseste. Poate, ca sa intelegem mai bine acest lucru, ar trebui sa patrundem putin mai adanc, sa ne mai aducem aminte si din cele invatate despre lucrarea Sf. Duh in Biserica Domnului si atunci vom putea descoperi mai bine care sunt si pacatele care se impotrivesc acestei lucrari dumnezeiesti. Prin urmare, ce lucreaza Sf. Duh in Biserica? Dar oare poate fi ceva bun pe lume si sa nu fie savarsit de Duhul lui Dumnezeu? Mai intai, prin Sfantul Sau Duh ne da Dumnezeu viata : “Duhul este care face viu”, spune Mantuitorul Noi il marturisim in Crez: “Domnul de viata facatorul”, iar la Imparate Ceresc ne rugam: “Datatorule de viata, vino si te salasluieste intru noi”, Duhul Sfant ne-a trezit, ne-a chemat la viata. El ne-a adus aici in Biserica, El ma indeamna sa va vorbesc, El ne aprinde inima sa credem in Dumnezeu. “Prin har sunteti mantuiti, prin credinta. Si aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu” (Efeseni,II,8). Vedeti, credinta, dorul, setea de a capata viata vesnica, de a invata, vin de la Sf. Duh. El este scanteia aruncata in inima care arde si ilumineaza, navodul, undita lui Dumnezeu care ne-a prins si ne atrage. El inaripeaza nadejdea sufletelor noastre, aprinde focul viu al rugaciunii in noi, “caci noi nu stim cum sa ne rugam. Insusi Duhul se roaga in noi cu suspinuri negraite”(Romani VIII,26) si ne face sa strigam lui Dumnezeu “Tata” (Romani VIII,25), iar Fiului Sau prea iubit “Doamne Iisuse Hristoase”(I Corinteni XII,5) miluieste-ne. Si mai mult, cine incinge cu lantul iubirii sufletele noastre, cine a incalzit pe sfintii apostoli, martiri si cuviosi, cine a infocat inima Sf. Pavel ca sa strige: “Nici o faptura nu va fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu care este in Iisus Hristos Domnul nostru” (Romani VIII,39) daca nu Sf. Duh? De aceea Biserica striga sarbatoreste: “Prin Sf. Duh vine bogatia cunostintei de Dumnezeu…Duhule Sfinte, Tu esti viata, dorinta, lumina, mintea, Tu bunatatea, Tu imparatesti in veci. Si de sufla El spre cineva, curand il ridica din cele de pe pamant, il inaripeaza, il creste si sus il aseaza” (antifoane). Atat de minunata este lucrarea Sf. Duh in Biserica Mantuitorului nostru, incat un mare sfant al ortodoxiei noastre, Serafim de Sarov, zice ca insasi scopul vietii crestine, toata osteneala noastra este sa dobandim pe Duhul Sfant, adica harul prea Sfantului Duh. Si acum, dupa ce in putine cuvinte am vazut noi lucrarea Sf. Duh,vom intelege si pacatele care se impotrivesc acestei dumnezeiesti lucrari. Bunaoara stim ca Duhul Sfant aprinde in noi credinta, nadejdea, iubirea lui Dumnezeu, in El ne-am botezat, ne rugam venim in Casa Lui Dumnezeu, ne impartasim cu Sfintele Taine. Dar cate unul isi zice: frumoasa, inalta este religia, credinta, lucrarea Bisericii, dar pare ca prea-i aspra. De ce pedepseste atat de aprig pacatul? Se intreaba ca si parintele nostrum Adam – de ce este oprit pacatul? Dulceata lui mincinoasa il atrage, cade in desfrau, betie, lacomie, trufie si-i aduce aminte si de Dumnezeu, dar isi zice: Dumnezeu este iubire, iarta, trebuie sa ierte. Si David, proorocul David, a fost ispitit de un asemenea pacat.
|
|
| Thread Tools | |
| Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Ce este pacatul? Definitia ortodoxa vs. romano-catolica si protestanta | Eugen7 | Dogmatica | 80 | 08.02.2013 09:24:46 |
| Care este cel mai important lucru pe care doriti sa il faceti in viata? | alexdu | Generalitati | 79 | 23.09.2011 16:55:07 |
| Care este pozitia BOR fata de persoanele care fac doar cununuia civila? | elom | Nunta | 38 | 16.08.2011 23:45:58 |
| Ce este pacatul? | Rodica50 | Intrebari utilizatori | 0 | 23.11.2010 13:11:18 |
| Ce este pacatul? | iosif | Generalitati | 77 | 24.03.2007 03:24:51 |
|
|
Mod hibrid