Despre Iad - nelamurire

[windorin]

...

sfantul isaac sirul precizeaza ceva minunat.. parafrazez..

"cine poate fi atat de neinvatat si neintelept incat sa afirme faptul ca, in iad, pacatosii sunt lipsiti de iubirea lui Dumnezeu.. ca acestia nu vad si nu simt iubirea lui Dumnezeu in aceeasi masura ca cei din rai ?!"

adevarul e ca si in iad, Dumnezeu iubeste cu aceeasi iubire cu care iubeste in rai.. cum ar putea oara Iubirea Deplina sa nu iubeasca ceva, orice ar fi acel ceva ?! ar putea oara ca Iubirea sa nu iubeasca o parte a ceea ce a creat ?! Dumnezeu ii iubeste pe pacatosi ca si pe drepti, pe sfinti ca si pe diavoli.. caci nu s-ar putea inchipui o iubire deplina care ar iubi pe unii mai mult si pe altii mai putin, sau deloc.. oare ar putea Hristos, care a murit pentru om, sa-l chinuie pe acesta cu fel de fel de chinuri ?!

solutia este urmatoarea..

aceeasi iubire poate lucra in doua feluri.. pe sfinti ii odihneste, iar pe pacatosi ii chinuieste.. pe cei ce au iubit Iubirea, iubirea ii odihneste.. pe cei care au gresit fata de iubire, Aceasta ii mustra neincetat in inima lor..

nu Iubirea ii mustra, ci greseala lor fata de Iubire.. caci, oare exista durere mai mare decat aceea de a sti ca am gresit fata de iubire ?! de a constientiza in cel mai deplin mod posibil ca am ranit neincetat o iubire care ne-a iubit - si ne iubeste - neincetat ?!

aceasta durere este fara margini.. caci este urmare a libertatii omului si, Insusi Domnul nu are putere de a o incalca.. daca ar incalca libertatea omului, Acesta si-ar anula chipul Sau din om.. si L-ar altera.. durerea si chinul inimii este unul vesnic, caci odata ajuns in gheena, omul nu mai poate sa'si miste inima spre Iubire.. vointa acestuia nu mai este lucratoare.. de asta se spune "lucrati cat mai puteti la mantuirea voastra"..

durerea celor din iad nu este una materiala, caci si trupul va fi spiritualizat, insa descrierile care se fac de catre Parinti, se fac in chip materialnic pentru a putea intelege noi, in stadiul in care ne aflam.. cum ar putea sa se teama de acea "constientizare a greselii fata de iubire, imposibil de reparat", unul care nu cunoaste si nu simte inca iubirea lui Dumnezeu ?! ni se vorbeste pe limba mintii noastre.. si cum omul e mai mult trupesc decat duhovnicesc, ca urmare a pacatului, acestuia i se vorbeste pe masura..

daca ne mahnim mama, aceasta tot ne va iubi, privindu-ne ca pe niste copii.. insa daca ne dam seama ca am mahnit-o si constientizam ca o doare inima pentru noi, noi pe noi insine ne tulburam si ne mahnim si ne facem mustrari de constiinta.. fara ca ea, saraca, sa zica ceva.. tocmai iubirea ei, care nu cade, ne face sa suferim si mai mult pentru faptul ca am gresit ei.. si nu putem sa reparam durerea inimii, deja ranite.. putem doar sa nu mai facem.. insa in iad, recompensarea este imposibila.. greseala este de nemangaiat.. timpul nu mai exista si nici putinta de a face sau a nu face ceva..

iadul se impartaseste de iubirea lui Dumnezeu, insa in cel mai chinuitor mod cu putinta.. abia atunci pacatosul, simtind "fata catre fata" iubirea lui Dumnezeu, constientizeaza ce a facut toata viata.. si cat a putut gresi fata de acea iubire de nedescris a lui Dumnezeu..

suntem si vom fi iubiti, vesnic.. important e cum vom simti aceasta Iubire !

[wertygo]

Trupul celor din iad va fi asa de spiritualizat si totusi va cantari de sute de ori mai mult decat acum.

Eu ca agnostic am inteles ca o sa fiu in a saptelea subnivel al iadului. Este adevarat?

[mihailt]

Ia si mata si citeste Dogmatica Sfantul Ioan Damaschinul,Mica Dogmatica Vorbita a parintelui Dumitru Staniloae.
In Dogmatica Sfantului Ioan Damaschinul nu se vorbeste despre Iad.
Se vorbeste in alta carte a Sfantului Ioan Damaschinul.
http://www.crestinortodox.ro/despre_...9-p74-new.html
"
[SIZE=2]Sufletul indumnezeit se pogoara in iad, ca dupa cum celor de pe [/SIZE][SIZE=2]pamant a rasarit soarele dreptatii (Maleahi IV, 2.), tot astfel sa straluceasca lumina si celor de sub pamant si care stau in intuneric si in umbra mortii (Luca I, 79; Isaia IX, 2.); ca dupa cum a binevestit pacea celor de pe pamant, slobozenie celor robiti, vedere celor orbi (Isaia LXI, 1; Luca IV, 18.), si celor care au crezut a devenit pricina mantuirii vesnice, iar celor care n-au crezut, mustrare a necredintei, tot astfel si celor din iad. "Pentru ca Lui sa se plece tot genunchiul celor ceresti, celor pamantesti si celor dedesupt"( Filipeni II, 10.). Si astfel a slobozit pe cei legati din veci si iarasi a revenit dintre morti deschizandu-ne calea catre inviere."[/SIZE]

Adica zice clar ca toti cei din Iad care au crezut intr-Ansul s-au mantuit.
Si zice ca erau legati acolo da e clar ca nu erau legati de Dumnezeu ci de diavoli si de pacate.
Ca altfel ce zici ca ii legase Dumnezeu acolo?
Pai atunci ce rost mai avea sa se duca acolo intrupat sa ii scoata?
Iadul este inchisoare a duhurilor razvratite si a sufletelor.
Nu este nicio pedeapsa acolo creata de Dumnezeu.
Sfantul Simeon Noul Teolog zice ca cei din iad sunt arsi de constiintele lor.
Si aceste chinuri sunt groaznice si parintele Dumitru Staniloae zice ca in Iad iti pierzi rationalitatea si e ca sa zic asa ca intr-un cosmar oribil.
Cred ca ai avut si fratia ta cosmare cand dormeai.

[mihailt]

A e vorba de coborarea Domnului nostru Iisus Hristos cu sufletul sau cel indumnezeit la Iad.

[wertygo]

Sfantul Serafim de Sarov a avut un ucenic care s-a indracit si simtea iadul fizic inca din viata aceasta ,cadea cenusa de pe el si chiar altii puteu simti cu mana serpii ce intrau si ieseau din el. Si moartea si iadul au fost aruncate in iezerul de foc. Apocalipsa.

[cristiboss56]

Suntem de multe ori prin pacatele savarsite si neandreptate, cu un picior in iad. Cand nelinistea, cosmarurile si deznadejdea se instaleaza asupra noastra .Sunt semne clare , semnale de alarma ce nu trebui ignorate in nici un fel.

[mihailt]

Dom-le cine stie dar mie mi se pare ca focul care il simtea ucenicul Sfantul Serafim de Sarov anume Motovilov era focul unui duh cazut , respectivul duh locuind intr-ansul.
Si nu era in niciun caz mania lui Dumnezeu.
Mi-am amintit de cineva care a zis aici pe forum , Dumnezeu sa o miluiasca, ca a vazut cand trecea printr-o perioada agnostica a vietii sale , intr-o clipa de de a fost lesinata o faptura de "foc" care a incercat sa o piarda.
http://www.crestinortodox.ro/forumac...ead.php?t=4740

Deci cred eu ca e destul de clar avand in vedere acestea doua intamplari cam care este o alta sursa a oribilului foc din gheena de care sa ne pazeasca Dumnezeu pe toti.
Cealalta sursa este din sufletul nostru cand nu mai suntem in comuniune cu Dumnezeu.

Da e cale cam lunga de aici si pana la a afirma ca mania lui Dumnezeu este cea care ii arde pe cei din gheena.