va rog sa ma ajutati ca sa pot intelege mai bine ce se intampla cu mine,

[Danette]

Vezi tu Alina, stiu ca timpul a trecut si nu mai are rost sa ne uitam in urma. Dar ai patit asa pentru ca in primul rand nu ti-ai respectat parintii-cumva trebuia sa vorbesti cu ei, sa ii faci sa inteleaga opinia ta, nu sa fugi de acasa, apoi l-ai ranit pe cel cu care te iubeai de 3 ani si care dupa cum ai vazut de-a lungul timpului era sincer cu tine.

Mare greseala ai facut ca te-ai lasat calcata in picioare de catre " alesul" tau. El nu merita, dupa parerea mea sa aiba nici sotie, nici copii.

Dar bine ai face sa gasesti un duhovnic aproape de sufletul tau si sa te sfatuiesti cu el, cum poti pune ordine in viata ta si a copiilor tai. Cum iti poti tamadui sufletul care este cel mai important, de aceea te-ai si imbolnavit atat de grav.

Dumnezeu si Maicuta Domnului sa te ocroteasca!

[padurariucristi]

Da,sunt femeie.Ma cheama Ionela si sunt sotia lui Cristi.Am trecut si eu prin asa ceva si vorbesc din experienta mea.Stiti de ce sunt asemenea probleme in familie?Una poate fi din cauza gurii femeii sau chiar din neloialitatea femeii fata de barbat.Eu eram cu gura mare si-i spuneam mereu ca-l las si ma duc la ala de peste drum ca ma iubit candva.Si barbatul,cand vede ca are concurenti ia femeia la bataie si-i zice(in gandul lui)" -Lasa ca de frica nu ma lasi tu pe mine!" Nu este nevoie sa-l tradezi cu trupul.Multi barbati recurg la asta din disperarea sa n-o piarda.E Alta cauza ar fi si din cauza tradarii (barbatul si-a tradat nevasta).De multe ori barbatul bate nevasta ca s-o indeparteze sa n-o mai faca sa sufere(cum,cred eu)s-a intamplat si in cazul meu.Eu am ales sa stau langa SEFU ,asa cum ziceti voi,de mila crestineasca.N-am vrut sa se piarda un suflet care se putea intoarce pe calea cea buna.Daca-l lasam era dat pierzarii.Am ramas langa el si am luptat.N-am fost egoista si nu m-am gandit numai la mine.Am ales dealul cel mai mare.SI L-AM IZBAVIT TRAGANDU-L SI PE SOTUL MEU.Asta este dragostea pentru aproapele tau.Nu cum faceti voi.Pe unul il ajutati ,dar pe celalalt il dati pierzarii.Dumnezeu n-a facut o parte din omenire oameni si alta animale.In cazul asta cine-i om si cine-i animal.Si talharul de pe cruce s-a mantuit in ceasul mortii.De ce?Pentru ca i-a parut rau pentru ceea ce a facut.Voi,majoritatea,de ce nu sunteti de acord ca si el sa se mantuiasca?Femeia asta are de ales intre calea usoara si cea grea.Ca crestin,nu ca oameni din lume,pe care cale o sfatuiti sa mearga?Credeti ca n-o sa dati socoteala pentru cel ce a-ti hotarat voi ca nu are dreptul sa se ridice?Dar se pare ca multi sunteti buni numai de gura.DUMNEZEU vrea de la noi FAPTE.Vad ca toti cititi Biblia dar care o intelege?CARE ARE URECHI SA O AUDA???Stati toata ziulica pe forum si dati sfaturi la altii sa se roage cand voi de-abia spuneti TATAL NOSTRU si ala din fuga,ca da de,v-a spus parintele sa nu va culcati fara rugaciune.Poti sa-ti dai si viata pentru aproapele tau.Daca el se caeste si-n ceasul mortii pentru ceea ce a facut se poate mantui.Nu oare IISUS si-a varsat sangele pentru noi toti?Care dintre noi sunt animale si care sunt oameni?Nu oare conteaza si o lacrima la judecata?UNA singura...Fata asta,i-mi pare rau ca o spun,dar are de platit pacatul neascultarii de parinti si cea a tradarii de cel ce a iubit-o.Invatati-o sa-si duca crucea,nu sa fuga de ea,ca poate gaseste alta cruce mai mare. Draga mea,salveaza-te pe tine salvandu-l pe el.Poate tu esti mai inteleapta si vezi mai bine.El are ceata inca pe ochi.Tu vezi mai bine.Este ca un orb care trebuie condus catre lumina.Nu-l lasa,ca se pierde pe drum.Eu am luptat.Si lumina candelei mele creste din ce in ce mai mult.Ba chiar am mai facut si un baietel pe langa fetita ce o aveam inainte de problemele noastre.Sotul tau a cazut.Ajuta-l sa se ridice.Nu-l lasa sa moara in pacate,ca toti cadem.Important este sa ne ridicam.Voi ,cei din forum,o plangeti pe ea.Si eu o plang si-mi pare rau.Dar pentru el cine plange?Nu s-a cununat LA BINE SI LA RAU?Toti vreti numai bine si cand vine raul fugiti toti.Ce fel de crestini sunteti voi?Unde va dati batalia ca sa castigati lupta? Draga mea ,eu nu te invat sa stai si sa iei bataie.Te invat sa-ti iei armele si sa lupti.DRAGOSTEA,IERTAREA,BLANDETEA,MILA:ASTEA SUNT CATEVA DIN ARMELE TALE.Numai tu si cu el stiti ce se intampla in casa voastra.Sper sa iei decizia cea mai buna care sa va duca pe amandoi pe calea mantuirii.Ai grija si la prieteni ca de multe ori suntem influentati de ei.Nu ma refer la cei din forum,ci la cei ce-ti calca pragul casei.Spunea un preot unei femei cu probleme in familie:"-I-ti dau dezlegare sa te certi cu toti vecinii,numai cu sotul tau nu!"Nu te sfatuiesc sa te certi cu ei ci sa incerci sa indepartezi gurile rele ce fac rau familiei tale.PRIETENII SUNT BUNI DAR TINUTI DEPARTE DE CASA.Cer iertare celor ce le-am gresit prin cuvintele mele. IONELA

[anna21]

În prealabil postat de SoareD

Eu vad situatia intr-un stadiu avansat. Singura cale spre mantuire este ca soti sa ramana impreuna ca o echipa la bine si la greu. Undeva isi are radacinile distantarea dintre voi. Nu e bine sa ti suparare aproapelui tau sau sa il jicnesti in fata copiilor. Un preot intelept spunea ca o mama credincioasa creste copiii cu frica de dumnezeu pe calea cea dreapta, indiferent de barbat. Poate ca la inceputul relatiei voastre, si nu numai te fereai de sotul tau sa fiti impreuna, el neavand sprijin pe Dumnezeu a cazut usor in ispita. Iti este foarte greu acum, mai sunt sperante sa fie bine, incearca sa mergi cu sotul tau la un duhovnic si fi smerita. Vorbiti despre momentele vrumoase pe care le-ati petrecut, gasiti sursa neintelegerilor voastre. Fi stalpul lui pentru ca este bolnav, fi smerita. Dumnezeu te va ajuta cu siguranta.

Da-mi voie sa te contrazic.
Nu cred ca un barbat "trece prin asta". Nu are cum.
1. Pentru ca toate astea le suporti in calitate de MAMA. Daca nu ar fi fost copiii, ar fi plecat precis. Cand esti mama nu vezi decat proprii copii in fata ochilor: cum sa pleci cand ei vor suferi din cauza divortului?
2. Sfaturi ca "fii smerita" nu-si au rostul. O astfel de situatie este in sine o scoala de smerenie! Cine trece prin asta ajunge sa se considere mai putin decat un gunoi!

Soare D, tu ai deschis un topic a carui idee evident te urmareste si pe acest thread

Poate ca la inceputul relatiei voastre, si nu numai te fereai de sotul tau sa fiti impreuna, el neavand sprijin pe Dumnezeu a cazut usor in ispita

.
Femeia nu este un mijloc de satisfacere a nevoilor, iar nevoia sexuala NU este stapana peste om! De altfel, dorintele sexuale sunt mult mai usor de controlat decat lacomia de mancare, fumatul etc. Ai grija sa nu-ti faci si tu sotia sa sufere.. sarcina este o perioada f grea din punct de vedere emotional.
Un astfel de punct de vedere denota egoism. (Incearca si vei vedea ca se poate trai fara sex si mai mult de un an, asta ca sa-ti raspund la celalat topic. Este greu doar la inceput, dar apoi este chiar usor).

[unortodox]

Din cate imi dau seama este prima ta casnicie - cea binecuvantata de Dumnezeu - si care prin dragostea sotului si blagoslovire de Sus, ti-a dat 2 copii minunati.
Biserica spune clar ca nici chiar adulterul lui nu este un motiv de despartire asa ca sa stii ca Dumnezeu te vrea alaturi de sotul tau, sa te rogi pentru el, si sa-l indrumi incet si cu rabdare pe calea mantuirii.
Crede-ma ca vei reusi sa-l indrepti daca ai dragoste fata de el si crede-ma ca se poate chiar si un barbat hain sa se indrepte, asa cum si eu m-am indreptat, prin mila Domnului si sprijinul si dragostea sotiei mele.
Alta optiune este sa alegi calea usoara a celor multi, si sa-l parasesti. Te vei recasatori cu acel ALTUL din tinerete, ii mai faci si lui un copil sau doi, si, lipsiti de binecuvantarea Domnului, ispititi de diavol si nevoi, o sa ajungeti sa va urati iar copiii vor avea din nou de suferit. O sa ai impresia ca ai scapat de dracu si ai dat de tasu'...
Vreau sa te gandesti in acest haos in care esti acum, la un lucru simplu: daca in aceasta casatorie in care te afli - casatorie in care beneficiezi de binecuvantarile Domnului - esti atat de nefericita, cum crezi ca vei fi intr-o casatorie fara binecuvantari si in care barbatul de langa tine nu este tatal copiilor tai?
Doamne ajuta si sa ne lumineze!

[Fani71]

În prealabil postat de unortodox

Biserica spune clar ca nici chiar adulterul lui nu este un motiv de despartire

Inexact! Biserica ortodoxa accepta divortul pentru adulter. Si in caz de pericol de moarte sau de sanatate din partea partenerului (in care intra si violenta conjugala), si altele.

[unortodox]

În prealabil postat de Fani71

Inexact! Biserica ortodoxa accepta divortul pentru adulter. Si in caz de pericol de moarte sau de sanatate din partea partenerului (in care intra si violenta conjugala), si altele.

Daca citesti atent scriptura o sa vezi ca singurul motiv valid de divort este adulterul femeii.
In cazul BOR ca sa fim si mai exacti avem Dreptul Canonic Ortodox: http://scararai.tripod.com/divortul.html
care iti da dreptate pe mai multe nivele. Motivul este acela ca, in mila nespusa pentru credincios si in marea grija pe care o poarta mantuirii sufletelor credinciosilor sai, biserica ortodoxa, extinde spectru motivelor valide de divort tinand cont de faptul ca omul este si o fiinta sociala care traieste intr-un anumit context social si istoric.
Aceasta extindere este facuta pentru a nu condamna pe vecie sufletul si asa chinuit de greutatile vietii cotidiene si pentru a asigura prin pocainta si anumite canoane ce trebuiesc facute, reintoarcerea la comuniunea cu Biserica si cu Dumnezeu.
Doamne ajuta!

[AlinB]

În prealabil postat de unortodox

Daca citesti atent scriptura o sa vezi ca singurul motiv valid de divort este adulterul femeii.
In cazul BOR ca sa fim si mai exacti avem Dreptul Canonic Ortodox: http://scararai.tripod.com/divortul.html
care iti da dreptate pe mai multe nivele. Motivul este acela ca, in mila nespusa pentru credincios si in marea grija pe care o poarta mantuirii sufletelor credinciosilor sai, biserica ortodoxa, extinde spectru motivelor valide de divort tinand cont de faptul ca omul este si o fiinta sociala care traieste intr-un anumit context social si istoric.
Aceasta extindere este facuta pentru a nu condamna pe vecie sufletul si asa chinuit de greutatile vietii cotidiene si pentru a asigura prin pocainta si anumite canoane ce trebuiesc facute, reintoarcerea la comuniunea cu Biserica si cu Dumnezeu.
Doamne ajuta!

Hopa..si dupa tine adulterul barbatului nu e un motiv?
Eu zic sa mai citesti o data link -urile care le dai:

"Chiar in cazul tradarii prin adulter de catre un sot a destinului conjugal comun, celalalt sot nu are numaidecat datoria de a face ruptura launtrica dintre ei atat de mare incat sa ajunga pana la consumarea tragediei. Dimpotriva, obligatia lui morala este de a astepta intoarcerea prin pocainta a sotului sperjur. Este trist, fara indoiala, ca o femeie nevinovata sa fie condamnata a ispasi intr-o vaduvie anticipata greseli care nu sunt ale sale. Dar suferinta acestei femei, care va evita insa orice complicitate cu barbatul cazut, este o jertfa care asigura viitorul caminului, fericirea si linistea generala. Inainte de orice tentativa de divort, sotul care a ramas nevinovat se cuvine sa fie aplecat spre iertarea celui vinovat. "

[unortodox]

În prealabil postat de AlinB

Hopa..si dupa tine adulterul barbatului nu e un motiv?
Eu zic sa mai citesti o data link -urile care le dai:

"Chiar in cazul tradarii prin adulter de catre un sot a destinului conjugal comun, celalalt sot nu are numaidecat datoria de a face ruptura launtrica dintre ei atat de mare incat sa ajunga pana la consumarea tragediei. Dimpotriva, obligatia lui morala este de a astepta intoarcerea prin pocainta a sotului sperjur. Este trist, fara indoiala, ca o femeie nevinovata sa fie condamnata a ispasi intr-o vaduvie anticipata greseli care nu sunt ale sale. Dar suferinta acestei femei, care va evita insa orice complicitate cu barbatul cazut, este o jertfa care asigura viitorul caminului, fericirea si linistea generala. Inainte de orice tentativa de divort, sotul care a ramas nevinovat se cuvine sa fie aplecat spre iertarea celui vinovat. "

Ei, vezi cum un link ne readuce la cararea cea buna?! Foarte bine punctat, Alin.
Ma culc ca's obosit.

[AlinB]

În prealabil postat de unortodox

Din cate imi dau seama este prima ta casnicie - cea binecuvantata de Dumnezeu - si care prin dragostea sotului si blagoslovire de Sus, ti-a dat 2 copii minunati.
Biserica spune clar ca nici chiar adulterul lui nu este un motiv de despartire

Serios? Unde?
Eu stiam ca Sf. Scriptura spune ca este singurul motiv valid pentru despartire.

Intr-adevar este un mister de ce sotul ei se comporta asa cum se comporta, in definitiv si-a cerut de atatea ori iertare si poate a fost sincer dar pe undeva scapa controlul si s-ar putea sa fie dincolo de orice posibilitate de ajutor.

Aici nu este vorba doar de Alina fata de care unii ar putea spune ca daca a facut prostia sa suporte si consecintele, este vorba si de copii si daca suferinta lor este reala si nu doar un pretext si sunt cu adevarat traumatizatii de tatal lor, daca el nu se poate indrepta, spre binele lor si daca asa vor si ei, ar trebui sa se desparta de el.

Alina, l-ai intrebat vreodata ce anume il nemultumeste la tine din moment ce isi cauta mereu alta femeie?
Ce isi doreste de fapt de la o femeie si tu nu poti sa-i oferi?

Intr-adevar, trebuie sa incerci sa-l aduci pe calea cea buna dar asta doar daca exista disponibilitate din partea lui, daca gasesti doar ostilitate fata de o eventuala schimbare, n-are sens sa insisti la infinit, riscand viitorul copiilor tai.

Pune-i in vedere si faptul ca ar putea urma o despartire si daca nici asta nu-l face sa-si schimbe atitudinea nu mai ramane decat despartirea.

Cu copiii cum stau lucrurile? Lor le-ai spus de eventualitatea unei despartiri? Sunt de acord? I-ar bucura lucrul asta?

Esti sigura ca in cazul divortului vor locui cu tine si nu cu el, caz in ca incare va fi mai rau ca inainte pentru ei?

Poti sa o intrebi si pe maica Siluana cum sa procedezi dar din cate o cunosc, cred ca ti-ar spune la fel.

Femeia nu trebuie sa fie o victima si atat timp cat se limiteaza la a fi o victima, celalalt nu se va schimba mai deloc.

[vsovi]

În prealabil postat de unortodox

Din cate imi dau seama este prima ta casnicie - cea binecuvantata de Dumnezeu - si care prin dragostea sotului si blagoslovire de Sus, ti-a dat 2 copii minunati.
[COLOR=red]Biserica spune clar ca nici chiar adulterul lui nu este un motiv de despartire asa ca sa stii ca Dumnezeu te vrea alaturi de sotul tau, sa te rogi pentru el, si sa-l indrumi incet si cu rabdare pe calea mantuirii.[/COLOR]
Crede-ma ca vei reusi sa-l indrepti daca ai dragoste fata de el si crede-ma ca se poate chiar si un barbat hain sa se indrepte, asa cum si eu m-am indreptat, prin mila Domnului si sprijinul si dragostea sotiei mele.
Alta optiune este sa alegi calea usoara a celor multi, si sa-l parasesti. Te vei recasatori cu acel ALTUL din tinerete, ii mai faci si lui un copil sau doi, si, lipsiti de binecuvantarea Domnului, ispititi de diavol si nevoi, o sa ajungeti sa va urati iar copiii vor avea din nou de suferit. O sa ai impresia ca ai scapat de dracu si ai dat de tasu'...
Vreau sa te gandesti in acest haos in care esti acum, la un lucru simplu: daca in aceasta casatorie in care te afli - casatorie in care beneficiezi de binecuvantarile Domnului - esti atat de nefericita, cum crezi ca vei fi intr-o casatorie fara binecuvantari si in care barbatul de langa tine nu este tatal copiilor tai?
Doamne ajuta si sa ne lumineze!

domnul meu drag shi bun, dumneata chiar sa nu shtii ca singurul motiv de despartzire este curvia? dar atunci preacurvia ori adulterul? deci asha spune Biserica... dar sigur ca ne shi indeamna sa iertam... iar casatoria este binecuvantat cu coditzia sa nu traieshti in curvie... ma uit la mine shi ma mir tare de cel ce se gaseshte de a spune shi de a te indrepta pe tine... care se pare ca te-ai pocait shi smerit... deci ma iarta ca am deschis gura. Daca nu te contraziceam, shi taceam, mai bine te sfatuiam, dar asha daca am greshit shi te-am sfadit cum nu e bine, nadajduiesc totushi ca nu voi fi osasndit... de Domnul ori de tine.