Pierderea credintei la vreme de necazuri

[colaps]

În prealabil postat de lavinia40

Un mic raspuns..la o intrebare..prea complicata.suntem fiintze create..si nu putem intelege totul..acest lucru se intelege nu prin modul de a fi nishte ,,tocilari’’ ai poruncilor..ci prin acea atitudine ….dezinvolta de a ierta..si a iubi..stiu….generalitazi..dar un mic exemplu…
Eu am doua prietene din facultate , calugaritze.de mai bine de 15-18 ani..in fine…..
.Intr-o noapte /dimineatza pe la 4 ma gandeam..si-mi spuneam..,,Da, Domnul e clar ca nu ma iubeste!''..imi analizam toata viatza..totul..cu bune si rele..si plangeam in hohote..si suna telefonul..si aud..da' ce-i cu tine Lavinia?..era prietena mea..calugaritza.Ma sunase din ,,gresala''..vb aia..la 4 dimineatza..nu dai telefon.Dar acea ,,gresala''..era ca un raspuns la plansetul meu.Si ea s-a minunat.Da...Dumnezeu ne stie...asta e..dar..uneori...iti spun sincer..parca nici eu nu mai vad nimic....suntem bieti oameni..cu bune si rele..dar in primul rand trebuie sa ne acceptam, cunoaste, rabda, intelege….ierta pe noi insine..si apoi vom descifra..nu musai obligatoriu..ceea ce se intampla.. si cu semenii nostri…

Vrem cunostinte, cunostinte, cunostinte, dar cunoastere adevarata greu capatam.
Duhovniceste suntem goi, purtati de vantul ispitelor si a greutatilor lumesti. Doar la asta ne sta gandul.

Mantuitorul Insusi a spus sa Ii trimitem Lui toate grijile noastre si toate gandurile rele. Apai de cate ori, de cate ori avem vreo problema sau grija, stam si gandim "Lasa, nu-i bai, Ii voi incredinta lui Iisus problema mea si El o va rezolva dupa voia Sa" ?

Ar trebui sa avem mai multa incredere in El, si sa ne dam seama ca nimic nu se intampla fara voia Sa.

Uita-te doar la care era limbajul veacurilor trecute: "Vai avva, te-a incredintat Dumnezeu de boala", "Vai frate, te-a incredintat Dumnezeu de necaz".

"Dar de ce plangi omule?", "Ca m-a lipsit Dumnezeu de ispite"
"Dar de ce plangi soro?", "Ca m-a lipsit Dumnezeu de greutati"

Asta cum spunea si parintele Amfilohie, vremelnicia noastra este o binecuvantare, pe care o putem folosi pentru urcusul nostru pe plan duhovnicesc.