.....
Cum se smerește, cum se călește înaintea Domnului! Orice om din Capernaum ar fi fost onorat să intre în casa lui, si el știe preabine lucrul acesta; dar pe Hristos nu-L socotește om obișnuit ci Dumnezeu. De aceea și spune: „Nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu”. Ce credință tare în Hristos și în puterea Lui! „Numai zi cu cuvântul” și boala va fi învinsă, se va ridica sluga mea ! Apostolului Petru i-a trebuit multă vreme ca să ajungă la o asemenea credință. Sutasul a simțit în Hristos cerul: foc din cer si lumină din cer. De ce să intre sub acoperișul sau atata foc când este de-ajuns doar o scânteie ? De ce tot soarele când e destul o rază ? Dacă sutasul ar fi cunoscut Scripturile așa cum le cunoastem noi astăzi, i-ar fi putut spune Domnului: Tu, care prin cuvântul Tău ai zidit lumea și pe om, poți să-l tămăduiești pe bolnav cu doar un cuvânt! Ajunge un cuvânt al Tău, pentru că e mai tare ca focul și mai strălucitor ca raza soarelui; „numai zi cu cuvântul”!
...
Iti vorbeste despre aceasta,Sfintul Nicolae Velimirovici aici:
http://ramurainflorita.blogspot.com/...indecarea.html