Ma simt trista

[eeaotly]

În prealabil postat de blackswan

Mai sunt multe lucruri mai importante decât băieții. Cum ar fi că sărbătorim Învierea Domnului!

Dumnezeu să-ți dea tot ce e mai bun!

Ai si tu dreptatea ta, dar totusi...

Atunci cand auzi urarea de "Hristos a inviat!" venind din partea celui drag, parca mai abitir inviaza Mantuitorul!... Cand zice popa, mama, tata, fratii, vecinii, lumea intreaga "Hristos a inviat!", atunci e totul frumos, e sarbatoare, o sarbatoare universala, dar cumva"neutra" perceputa mai mult la nivel rational si traita ritualic, te bucuri, dar nici nu sti ca nu te bucuri pe deplin.

Dar cand cuvintele acestea vin de pe buzele lui, ale alesului, atunci simti cum se pogoara Lumina in tine si de abia atunci sti ca a avut loc o minune. Pentru ca minunea iubirii pe care o traiesti te face sa simti si minunea cealalta, mult mai profunda, care este si ea un semn al Iubirii...

Pana atunci, Hristos a fost al tuturor celorlalti, si, cumva, neutru. Dar acum il simti ca fiind al vostru. El e secretul vostru...

[adimari]

Hristos a inviat. Eu am 33 de ani impliniti , sunt singura , dar multumesc in fiecare clipa lui D-zeu ca imi da putere .Si eu vedeam in fiecare baiat cu care ieseam la suc"posibilul sot", pana anul trecut cand ziceam ca l-am cunoscut pe "el", si in sfanta biserica .Dupa un timp mi-a spus "ca nu ma ridic la standardele familiei lui"(fara nici o alta explicatie)-si asa s-a terminat. Dar cum pt mine biserica a fost si este refugiul meu , am trecut cu bine peste , ii multumesc in fiecare zi lui Doamne , Doamne , ca a stiu mai mult ca sigur ca nu e "dl" pt mine si m-a ferit de rele. Sunt o luptatoare si o sa fiu mereu , sunt optimista -si merg inainte.Ca sa imi umplu timpul , din toamna m-am inscris la a doua facultate , asa ca "marea intalnirea"a cazut pe un loc secund .(dupa mai multe esecuri - unul ca sunt prea inalta , unul ca sunt plinuta pt el , altul ca e rusinos ca inca stau cu parintii , altul ca el nu va face nimic in casa e treaba femeii si exemplele pot continua....)Dar sunt linistita pt ca Doamne , Doamne o sa se ingrijeasca de mine.Asa ca mergem inainte , cu nadejdea in D-zeu.

[glykys]

În prealabil postat de adimari

Hristos a inviat. Eu am 33 de ani impliniti , sunt singura , dar multumesc in fiecare clipa lui D-zeu ca imi da putere .Si eu vedeam in fiecare baiat cu care ieseam la suc"posibilul sot", pana anul trecut cand ziceam ca l-am cunoscut pe "el", si in sfanta biserica .Dupa un timp mi-a spus "ca nu ma ridic la standardele familiei lui"(fara nici o alta explicatie)-si asa s-a terminat. Dar cum pt mine biserica a fost si este refugiul meu , am trecut cu bine peste , ii multumesc in fiecare zi lui Doamne , Doamne , ca a stiu mai mult ca sigur ca nu e "dl" pt mine si m-a ferit de rele. Sunt o luptatoare si o sa fiu mereu , sunt optimista -si merg inainte.Ca sa imi umplu timpul , din toamna m-am inscris la a doua facultate , asa ca "marea intalnirea"a cazut pe un loc secund .(dupa mai multe esecuri - unul ca sunt prea inalta , unul ca sunt plinuta pt el , altul ca e rusinos ca inca stau cu parintii , altul ca el nu va face nimic in casa e treaba femeii si exemplele pot continua....)Dar sunt linistita pt ca Doamne , Doamne o sa se ingrijeasca de mine.Asa ca mergem inainte , cu nadejdea in D-zeu.

Adevarat a inviat!
Imi place tare mult cum gandesti. Fetelor, luati aminte!
Sa iti ajute Dumnezeu sa iti duci crucea - oricare ar fi ea - si sa te mantuiesti!

[glykys]

În prealabil postat de eeaotly

Ai si tu dreptatea ta, dar totusi...

Atunci cand auzi urarea de "Hristos a inviat!" venind din partea celui drag, parca mai abitir inviaza Mantuitorul!... .

Mi-aduc aminte ca si eu am simtit asta, odata, acum cativa ani... e un sentiment extraordinar, mai ales daca stii ca "alesul" e putin credincios, dar sa nu ne imbatam cu apa rece, nu stii ce e in sufletul lui cand spune asta, stii numai ce simti tu cand il auzi... Or, importanta e trairea si mantuirea lui, nu starea ta de spirit, si este nevoie de mai mult de doua cuvinte pentru a fi cu adevarat credincios...

Sa-ti dea Dumnezeu, la vremea potrivita, omul pe care ti l-a randuit si sa mergeti impreuna pe drumul mantuirii!

[vultur77]

Cea mai mare gresala pe care o facem toti este faptul ca ne dorim un iubit(a) mai mult decat il dorim pe HRISTOS!!! Si uite asa ramanem in afara iubiri LUI,caci ne-a spus ca, daca iubim mai mult pe cineva decat pe EL, nu suntem vrednici....


CAUTATI MAI INTAI IMPARATIA CERURILOR SI TOATE CELELALTE SE VOR ADAUGA VOUA.


Alte cuvinte cred ca sunt de prisos.

[eeaotly]

În prealabil postat de glykys

Mi-aduc aminte ca si eu am simtit asta, odata, acum cativa ani... e un sentiment extraordinar, mai ales daca stii ca "alesul" e putin credincios, dar sa nu ne imbatam cu apa rece, nu stii ce e in sufletul lui cand spune asta, stii numai ce simti tu cand il auzi... Or, importanta e trairea si mantuirea lui, nu starea ta de spirit, si este nevoie de mai mult de doua cuvinte pentru a fi cu adevarat credincios...

Sa-ti dea Dumnezeu, la vremea potrivita, omul pe care ti l-a randuit si sa mergeti impreuna pe drumul mantuirii!

:-) Aici iti cam dau dreptate, dar cu urmatoarele observatii : uneori, unii dintre acei "putin credinciosi" sunt de fapt, "putin exteriorizati", si ca atare, poti avea oricand surprize placute din partea lor.

A doua idee ar fi aceea ca, de multe ori iubirea, datorita faptului ca are drept tinta inima, converteste mult mai usor si mult mai temeinic decat zeci de predici care se adreseaza ratiunii. Si unde mai pui ca ea transforma omul pe nesimtite, fara ca el sa-si dea seama!

Asa ca sa nu te mire faptul ca un om cu o credinta slaba, dar cu o dragoste sincera, poate rosti urari si saluturi religioase de genul : "Hristos a inviat!"

[Floare de lotus]

si eu sunt cam in aceiasi situatie ca ioana. doar ca la cate dezamagiri am avut, acum nu prea ma mai gandesc la asta si imi tot repet in gand ca trebuie sa ma las in voia Domnului. stie El mai bine ca mine cand si cum voi intalni persoana respectiva si sunt sigura ca are grija ca totul sa se petreaca spre folosul meu si al...lui. E normal sa avem momente in care sa suspinam si noi pentru faptul ca vedem atatia indragostiti iar noi nu avem pe nimeni pe care sa putem suna si za-i zicem "buna dimineata iubire". Insa trebuie sa ne amintim ca Dumnezeu e mereu langa noi si-l putem "suna"ori de cate ori vrem si ne va raspunde cu cea mai mare iubire si caldura. Pana la momentul in care vom intalni si noi pe cineva potrivit nu putem decat sa ne rugam Domnului sa ne dea pe cineva pe care sa iubim si care sa ne iubeasca. :X

În prealabil postat de Smila1

Iubire sau obligatie

Iubirea fata de neam si de credinta, este mai importanta decat iubirea fata de noi insusi. Implinirea obligatiilor nationale si religioase este o expresie de iubirea pe care o avem fata de aceste idealuri care sint mai mari, si mai importante, decat noi ca indivizi.

Preferintele

Barbatul si femeia sint fundamental diferiti. Deci nu pot sa aiba in comun chestii lumesti. Si preferinta individuala trebuie sa fie subordinata interesul credincios.

Importanta de etnie

Bineinteles ca te mariti cu cineva din tribul tau. Asta este sens comun. Pentru ca credinta natiunii este o expresie a spiritului si calitatile poporului.

Iubirea fata de Dumnezeu si fata de toti oamenii(OM) creatia divina este cea mai importanta, apoi neamul caruia ii apartii si celelalte...

Pai daca n-ar fi diferiti s-ar asemana cu androginii sau creaturile asexuate > Si au multe chestii lumesti in comun(doar ca unii barbati refuza sa si le recunoasca si asume), iar planificarea sau obligarea cuiva de a se casatori sub constrangerea unui interes de orice natura tine de primitivism, iar epoca triburilor a apus demult. Acum barbatul si femeia sunt jumatati perfecte ale intregului lasat sa vietuiasca acestei dimensiuni!

Bineinteles ca NU e o regula , nici macar de bun simt, sa te casatoresti cu cineva neaparat din neamul(tribul)tau, deoarece cel care il are pe Dumnezeu si apartine aceleiasi credinte ca si tine, ca nivel spiritual si calitate umana poate fi identic sau superior. Ce conteaza daca un grec e ortodox ? Sa nu ma marit cu el pt desi ortodox e grec?Ba uite, chiar o voi face si nu consider ca ar fi tradare de neam sau altele...

[Sara I]

Draga Ioana,

Am asa..de cativa ani un "feeling"..ca Dumnezeu ne da ceva...orice, fie partener de casatorie...fie orice altceva ce ne dorim tare tare si fara acel ceva avem impresia ca nu suntem fericiti..atunci cand ne e totuna..sau aproape totuna...si putem fi fericiti si in absenta acelui ceva..pe care ni-l dorim tare tare...
Si face asa...pentru ca ne iubeste..ne iubeste..ne iubeste..cu adevarat..intens..coplesitor...si despre El putem fi siguri ca ne iubeste fara nici un interes..
si pentru ca noi...oamenii cu firea cazuta..suntem idolatrii..si avem tendinta sa facem un idol din orice lucru bun pe care El ni-l daruieste...adica ne oprim cu privirea la darul in sine-fie sot/fie bani/fie un servici bun, etc...si facem din el un dumnezeu la care ne ducem si-i zicem-mantuieste-ma, tu esti dumnezeul meu...sau cu alte cuvinte, implineste-ma, fa-ma fericit/a, rezolva-mi problemele...etc..si uitam sa mai cautam cu privirea in spatele darului..catre Datator..Or, un lucru material nu are in sine puterea aceasta, dupa cum nu o are nici o faptura de carne(blestemat e omul care se sprijina pe un muritor si uita pe Dumnezeul lui). Si Dumnezeu ne iubeste prea mult ca sa ne vada chinuiti, adica robiti unor idoli care de fapt sunt nimic... Cred ca, prin harul Lui, trebuie sa ajungem la "Tu, Dumnezeul vietii mele imi esti destul, mai mult decat am putut spera sau visa vreodata, Tu, fericirea vietii mele"-cum zicea un pustnic...si apoi, nu va fi un pericol si o cursa pentru noi sa avem orice...Sau cum zicea cineva pe forum..."cautati mai intai Imparatia Cerurilor..."
E un lucru bun sa vrei sa fii impreuna cu sotul tau. Zicea cineva ca om in ebraica inseamna barbat+femeie.Adica, partea barbateasca e completa cu cea femeiasca, si invers.. Insa e posibil sa nu fie inca vremea potrivita pentru tine...si Dumnezeu cred ca vrea sa ne dea ce este mai bun, si la vremea potrivita...altfel nu vom fi in stare sa ne bucuram si sa apreciem cum se cuvine darul Lui...
In Biblie povestea merge cam asa. Dumnezeu o ia de mana pe Eva si i-o prezinta lui Adam. Adam, o recunoaste...si e pe spate de fericire...ei, ma rog, cel putin pana la pom :-)...apoi, Rebeca e adusa lui Iacov de catre un slujitor...si el..iarasi pe spate.."cand a vazut-o...a iubit-o".Si alte cazuri faine... Na poftim ! Pe modelul biblic, mie imi pare ca Dumnezeu conduce femeia catre cel ales pentru ea...si Doamne-ajuta el sa nu doarma si sa o recunoasca..:-))
Si apoi..."isaia dantuieste" :-)
Insa se poate sa fie printre noi si oameni carora in loc de darul unui sot sau a unei sotii, Dumnezeu sa le dea darul celibatului(apostolul Pavel a avut acest dar, de ex), si acestia sunt mai fericiti asa...si ar fi mai putini fericiti intr-o casatorie.
O legenda indiana zicea ca celor binecuvantati, Dumnezeu le prilejuieste gasirea sufletului pereche...si tuturor celorlalti....cu adevarat binecuvantati...li Se da pe El Insusi......
Am nadejde ca Dumnezeu va lumina inima si calea ta, si vei stii in care categorie esti tu..si ce anume tine de tine...oricum, nu-ti amana viata, si fericirea..pentru ca esti singura...ci bucura-te de fiecare moment, de ce ai acum in viata ta...si multumeste-I Lui pentru toate.

[Ioana.M]

În prealabil postat de Sara I

Draga Ioana,

Am asa..de cativa ani un "feeling"..ca Dumnezeu ne da ceva...orice, fie partener de casatorie...fie orice altceva ce ne dorim tare tare si fara acel ceva avem impresia ca nu suntem fericiti..atunci cand ne e totuna..sau aproape totuna...si putem fi fericiti si in absenta acelui ceva..pe care ni-l dorim tare tare...
Si face asa...pentru ca ne iubeste..ne iubeste..ne iubeste..cu adevarat..intens..coplesitor...si despre El putem fi siguri ca ne iubeste fara nici un interes..
si pentru ca noi...oamenii cu firea cazuta..suntem idolatrii..si avem tendinta sa facem un idol din orice lucru bun pe care El ni-l daruieste...adica ne oprim cu privirea la darul in sine-fie sot/fie bani/fie un servici bun, etc...si facem din el un dumnezeu la care ne ducem si-i zicem-mantuieste-ma, tu esti dumnezeul meu...sau cu alte cuvinte, implineste-ma, fa-ma fericit/a, rezolva-mi problemele...etc..si uitam sa mai cautam cu privirea in spatele darului..catre Datator..Or, un lucru material nu are in sine puterea aceasta, dupa cum nu o are nici o faptura de carne(blestemat e omul care se sprijina pe un muritor si uita pe Dumnezeul lui). Si Dumnezeu ne iubeste prea mult ca sa ne vada chinuiti, adica robiti unor idoli care de fapt sunt nimic... Cred ca, prin harul Lui, trebuie sa ajungem la "Tu, Dumnezeul vietii mele imi esti destul, mai mult decat am putut spera sau visa vreodata, Tu, fericirea vietii mele"-cum zicea un pustnic...si apoi, nu va fi un pericol si o cursa pentru noi sa avem orice...Sau cum zicea cineva pe forum..."cautati mai intai Imparatia Cerurilor..."
E un lucru bun sa vrei sa fii impreuna cu sotul tau. Zicea cineva ca om in ebraica inseamna barbat+femeie.Adica, partea barbateasca e completa cu cea femeiasca, si invers.. Insa e posibil sa nu fie inca vremea potrivita pentru tine...si Dumnezeu cred ca vrea sa ne dea ce este mai bun, si la vremea potrivita...altfel nu vom fi in stare sa ne bucuram si sa apreciem cum se cuvine darul Lui...
In Biblie povestea merge cam asa. Dumnezeu o ia de mana pe Eva si i-o prezinta lui Adam. Adam, o recunoaste...si e pe spate de fericire...ei, ma rog, cel putin pana la pom :-)...apoi, Rebeca e adusa lui Iacov de catre un slujitor...si el..iarasi pe spate.."cand a vazut-o...a iubit-o".Si alte cazuri faine... Na poftim ! Pe modelul biblic, mie imi pare ca Dumnezeu conduce femeia catre cel ales pentru ea...si Doamne-ajuta el sa nu doarma si sa o recunoasca..:-))
Si apoi..."isaia dantuieste" :-)
Insa se poate sa fie printre noi si oameni carora in loc de darul unui sot sau a unei sotii, Dumnezeu sa le dea darul celibatului(apostolul Pavel a avut acest dar, de ex), si acestia sunt mai fericiti asa...si ar fi mai putini fericiti intr-o casatorie.
O legenda indiana zicea ca celor binecuvantati, Dumnezeu le prilejuieste gasirea sufletului pereche...si tuturor celorlalti....cu adevarat binecuvantati...li Se da pe El Insusi......
Am nadejde ca Dumnezeu va lumina inima si calea ta, si vei stii in care categorie esti tu..si ce anume tine de tine...oricum, nu-ti amana viata, si fericirea..pentru ca esti singura...ci bucura-te de fiecare moment, de ce ai acum in viata ta...si multumeste-I Lui pentru toate.

multumesc mult Sara, e adevarat ca noi nu stim sa apreciem ceea ce avem in prezent, din pacate