Ce inseamna zdrobirea de sine?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de cezar_ioan

Ipoteza mea: Să fii pregătit, permanent, ca aşteptările tale să fie complet spulberate.
Şi să mulţumeşti Domnului pentru aceasta!

Iar când nu reuşeşti mulţumita, înaintea Bunului Dumnezeu, încă rămâne
să îţi deplângi
copilăreasca ataşare de perdelele
simţirilor şi gândirilor pătimaşe
dincolo de care, altminteri,
ai trăi împlinirea. AMIN+

Ce este zdrobirea sinelui?

Formal, este scoaterea lui de urechi din spatele tuturor actiunilor noastre unde sta bine tupilat - demascarea apucaturilor lui prin observatie atenta (apucare, frica irationala, invidie, pofta fara limita....).

Sinele este papusarul siret care trage sforile karmei. Trebuie scos la vedere in lumina mintii.

Fundamental. Odata demascat se poate sesiza bine ca acest 'papusar' nu are o existenta prin sine insusi. Este un fenomen compus, manifestat - dependent, ca de altfel toate celelalte fenomene, fara o esenta substantiala ultima. Apare doar prin interactiune. Este 'zdrobit' cognitiv - spulberat ca o amagire, iluzie mincinoasa - cand mintea cunoaste 'fatarnicia lui' - pretentia ca exista independent, prin propria sa natura.

Numai atunci mintea devine din nou intreaga si fara greseala, asa cum a fost mintea lui Adam inainte de cadere.

[cezar_ioan]

Nesupunîndu-ne cu inima împăcată
faţă de ceea ce a hotărât Dumnezeu pentru noi,
conjuncturile în care ne aflăm îşi pot pierde puterea lor mântuitoare
şi astfel ne păgubim pentru totdeauna.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul - "Viaţa lăuntrică")


"Supunerea cu inima împăcată" îmi pare o ipostază, anume una blândă, a zdrobirii de sine.
(Păpuşarul, însă, caută să recupereze terenul pierdut, cu prima ocazie.)