Ce carti am mai citit....

[Leonid7]

pentru Marcel Ionut

Spui ca pe langa cartile religioase ,ce sa mai citesti. Eu nu prea as fi de acord sa iti mai pierzi vremea cu carti de literatura,atat timp cat ai descoperit izvorul vietii.
Dar asta depinde de tine,de structura ta.Daca ai aceasta idee,omul e liber sa faca ce vrea,sa incerce orice,atunci apuca-te de citit. Insa eu nu ti-as recomanda decat carti religioase,poate pare prea extremist ,dar asa gandesc eu.

[glykys]

Marcel Ionut, daca nu ai citit inca, poti incerca Legendele Olimpului.
Eu ti-as recomanda Oedip rege al lui Sofocle, cred ca il gasesti pe scribd, in general, toata tragedia greaca, si teatrul lui Blaga. Insa e pericolul pe care il amintea Cezar Ioan.
Ia zi, ai dat bacul?

[DragosP]

La 20 de ani ar fi cam trebuit.

[tot-Laurentiu]

Titlu: Sfantul Cosma Etolianul - Viata si invataturile
Constantin V. Triandafiliu
Editura: Evanghelismos, Bucuresti 2010
Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Schitul Lacu - Sfântul Munte Athos


Barbatul si femeia nu erau ziditi. Dumnezeu a luat tina din pamant, a facut un barbat ca noi, a suflat asupra lui si i-a daruit suflet ingeresc, nemuritor. Si asa cum noi oamenii luam faina si apa, le framantam si facem paine, tot astfel si Dumnezeu a framantat pamantul cu Duhul si l-a facut pe barbat.
Trebuie sa ne gandim ce este trupul si ce este sufletul. Trupul este pamant tina si maine il vor manca viermii, insa sufletul se va bucura pururea in Rai, daca face binele sau va arde in iad, daca face raul. Acest trup pe care il vedeti, fratii mei, nu este om, ci este ca o haina a sufletului. Omul este suflet. Sufletul este cel ce vede, aude, vorbeste, apuca, umbla, invata carte si mestesuguri, dă viaţă trupului si nu-l lasă să se strice. Iar daca iese sufletul, atunci trupul se împuţeşte şi se umple de viermi pentru că nu este om. Trupul are ochi, dar nu vede, are urechi, dar nu aude, are gura, dar nu vorbeste, are maini, dar nu apuca, are picioare dar nu umbla. Aşa cum este piatra tot astfel este şi trupul fără suflet .

Atunci când in satul vostru mor oamenii, îi vedeţi cu ochii voştri. Sau nu mor ?
- Mor, Sfinte al lui Dumnezeu.
- Aşadar, nu aveţi nevoie de cineva ca să vă înveţe. Îl plângeţi pe cel mort ?
- Îl plângem.
- După cum se pare, vă doare inima pentru el. Şi câte zile îl ţineţi ?
- Două-trei ceasuri.
- Sărmanul, atâta dragoste aveţi pentru el ? De azi înainte să nu-l îngropaţi aşa curând, ci să-l ţineţi douăzeci şi patru de ceasuri şi să vă adunaţi toţi, mici şi mari, barbaţi, femei şi copii şi fetiţe, să vă gândiţi bine la el, fiindcă nu este învăţător mai bun ca moartea. Eu pot să râd de tine şi tu să râzi de mine, însă moartea nu râde nici de tine, nici de mine. Şi să nu-i plângeţi pe morţii voştrii, pentru că vă faceţi rău şi vouă şi lor. Iar femeile care aveţi basmale murdare (adică basmale de doliu) să le aruncaţi.

Dar voi, fratii mei crestini, cum petreceti ? Aveti dragoste inlauntrul vostru ? Daca vreti sa va mantuiti, nimic altceva sa nu cautati in lumea aceasta decat dragostea. Este vreunul dintre voi care iubeste pe fratii sai ? Sa se ridice si sa-mi spuna ca sa-l binecuvantez, sa-i pun pe toti crestini sa-l ierte, sa primeasca o iertare pe care n-ar gasi-o de ar da mii de florini.

- Sfinte al lui Dumnezeu, Îl iubesc pe Dumnezeu şi pe fraţii mei.
- Bine, copilul meu, să ai binecuvântarea mea. Cum te cheamă ?
- Kostas.
- Ce meserie ai ?
- Păstor de oi.
- Când vinzi brânza o cântăreşti ?
- O cântăresc.
- Tu, copilul meu, ai învăţat să cântăreşti brânza, iar eu am învăţat să cântăresc dragostea. Se ruşinează cântarul de stăpânul său ?
- Nu.
Am să cântăresc dragostea ta şi, dacă este bună, iar nu goală pe dinăuntru, atunci am să te binecuvintez şi am să-i pun pe toţi creştinii să te ierte. Cum să-mi dau seama copilul meu, ce fel de dragoste ai pentru fratii tai ? Să zicem că prin locurile pe unde merg sa invat lumea, spun ca il iubesc pe domnul Kostas ca pe ochii din cap. Tu mă auzi spunând că te iubesc, dar nu crezi, ci vrei să mă pui la încercare mai întâi şi apoi să crezi. Am pâine, iar tu nu ai. Daca iti dau si tie o bucata, dau dovada ca te iubesc. Dar daca mananc toata painea, iar tu rabzi de foame, ce arat ? Arat ca dragostea pe care o am pentru tine este mincinoasa. Am doua pahare de vin, iar tu nu ai nici unul. Daca îţi dau şi ţie sa bei, atunci dau dovada ca te iubesc, dar daca nu-ţi dau, dragostea mea nu este adevarata. Am şi doua-trei haine, iar tu nu ai si iti este frig. Daca scot una si ti-o dau, atunci este adevarata dragostea mea. Dar daca le tin inchise intr-un cufar, ca sa le manance moliile, iar tu umbli gol, dragostea mea nu este adevarata.

Esti intristat pentru ca a murit mama ta sau tatal tau sau copilul tau sa pentru ca esti bolnav. Daca vin si te mangai, atunci dragostea mea este adevarata. Daca insa tu plangi si te tanguiesti, iar eu mananc, beau, cant, joc si chefuiesc, dragostea mea este mincinoasa. Îl iubeşti pe acel copil sărac ?

- Îl iubesc.
- Dacă îl iubesti, ii ei o camasuta, pentru ca este gol, ca sa se roage si el pentru sufletul tau. Atunci dragostea ta este adevarata, in vreme ce acum este falsa. Nu este falsa, crestinii mei ? Nu ne umplem hambarul cu taciuni si nu mergem in Rai cu dragoste mincinoasa. Daca vrei copilul meu, ca dragostea ta sa fie adevarata, imbraca pe copiii saraci si atunci ii voi pune sa te ierte.
- Vei face aceasta ?
- O voi face.
- Fratii mei, domnul Kostas a inteles ca dragostea pe care a avut-o pana acum pentru fratii sai a fost mincinoasa si ar vrea sa o faca adevarata, vrea sa imbrace pe copiii saraci. Pentru ca l-am pedepsit si l-am facut sa roseasca, va rog sa spuneti pentru el de trei ori : "Dumnezeu să-l ierte şi să-l miluiască pe el"

Alte carti duhovnicesti au fost prezentate pe aceste topice:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=9634

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=11792

M-a impresionat ,,Ne vorbeste parintele Cleopa'', volumul 15.

[Marcel_Ionut]

În prealabil postat de glykys

Marcel Ionut, daca nu ai citit inca, poti incerca Legendele Olimpului.
Eu ti-as recomanda Oedip rege al lui Sofocle, cred ca il gasesti pe scribd, in general, toata tragedia greaca, si teatrul lui Blaga. Insa e pericolul pe care il amintea Cezar Ioan.
Ia zi, ai dat bacul?

Am dat anu' trecut si nu l-am luat, asa ca il dau si anu' asta

[Leonid7]

În prealabil postat de Marcel_Ionut

Am dat anu' trecut si nu l-am luat, asa ca il dau si anu' asta

Pai daca nu l-ai luat e simplu,citeste bibliografia din manualele de liceu.

[sophia]

Tocmai am terminat de citit o carte de suflet pe care v-o recomand.
Am tot auzit despre Sf. Nectarie din Eghina si de o vreme m-am apropiat si eu de acest minunat sfant.
Am gasit in librarie o carte caci imi doream sa aflu mai multe despre acest sfant contemporan oarecum.
Nu pot pune poza cartii aici. Nu stiu de ce nu-mi permite, sau nu stiu eu cum se face.

In fine. Cartea se numeste: "Sfantul Nectarie din Egina Facatorul de minuni" si este scrisa de monahul Teoclit Dionisiatul.
Cartea cuprinde viata sfantului, invataturi, scrisori pastorale (corespondenta cu monahii de la manastirea din Eghina pe care o infiintase si o pastorea, atitudinea sfantului fata de sfintele icoane, viata monahala si erezii si aprecieri/impresii ale unor fosti elevi (mai ales de la Seminariul Rizarios).

Asa cum mi-am imaginat reiese atat din scrierile sale (scrisori) cat si din ceea ce spun elevii sai, ca Sfantul Nectarie era un om bland si credinta sa se vedea atat in operele sale, cat si in suflet si in fapte. Cumva l-am revazut in el (sau poate ca este tocmai invers), pe parintele Galeriu. Este genul de parinte/monah/sfant care imi umple sufletul si reprezinta pentru mine credinta ortodoxa cu adevarat.
Un om care avea multa si delicata grija de oameni in general, dar mai ales de monahiile din manastirea sa, preocupandu-se de sanatatea lor fizica si sufleteasca (da, intelegea foarte bine cum se simteau si cu sufletul), precum si de cresterea lor intru credinta. Le trimetea bani si medicamente, le sfatuia cum sa posteasca incat sa nu se imbolnaveasca, si cum sa se protejeze la sanatate si chiar ce activitate i-ar face bine fiecareia (pictura, lucru manual, cantat etc.).

Spun cei care l-au cunoscut personal ca avea o bunatate de copil (naivitate), ajutand pe toti cei aflati in nevoie, daruindu-si si rasa ce o avea, el ramanand fara. Era bland.
Despre minuni se stie bine.
A scris multe lucrari bisericesti mai ales multe imnuri inchinate Nascatoarei de Dumnezeu.

M-a surpins placut atitudinea sa fata de eretici (cei de alte credinte). Nu-i certa, nu-i judeca, nu-i ura. Dimpotriva tine contact cu ei, le trimetea lucrari si ii ajuta sa invete mai mult intru credinta. Ii era mila si intelegea cauza si situatia. Iubea si pazea credinta ortodoxa, dar nu judeca pe altul, ci incerca sa-l ajute.

Si nu uita niciodata sa fie om si Om.

Mai mult veti afla din carte. Merita citita.

[klamath]

În prealabil postat de sophia

Ii era mila si intelegea cauza si situatia. Iubea si pazea credinta ortodoxa, dar nu judeca pe altul, ci incerca sa-l ajute.

Mare sfant a fost acesta.

[glykys]

În prealabil postat de Marcel_Ionut

Am dat anu' trecut si nu l-am luat, asa ca il dau si anu' asta

Leonid ti-a dat o sugestie foarte buna. Incepe mai intai cu autorii canonici din literatura romana.
Apoi ii vei intelege mai bine pe cei din lista ta!

Uite, ai putea sa ne spui care sunt preferatii tai de pe lista bibliografica de la Bac? Mie imi placeau Blaga, cu Poemele luminii si Caragiale, ultimul mi-a si picat la oral.