Noi si tara noastra

[Mena59]

În prealabil postat de Yasmina

Citind cele ce s-au scris pe un topic al unei tinere care sufera in situatia ostila de la ea din casa ,m-am indignat insa am avut si o revelatie a atitudinii romanesti milenare.
Romanii cand vad ca ceva este rau si gresit in viata lor nu doresc sa faca nimic sa schimbe acea situatie ci apeleaza intotdeauna la magic ,la supranatural. Dumnezeu trebuie sa le revolve lor problemele;dar mai ales se aude mai mereu vocea martiruluioate Dumnezeu vrea sa suferim atat ca sa ne mantuim!

Scuzati-ma,tare greu imi este sa detasez adevarata credinta de nebunie,prostie,lasitate si nu in ultimul rand de indiferenta(atat la binele cat si la raul altuia).

Cum ne dam seama cand suntem victimele delasarii si cand suntem martirii aia de-i plac Lui Dumnezeu???
Bunul simta face sa ma indoiesc ca Dumnezeu s-a molipsit de un asa sadism vremelnic si ne da lopeti in cap una dupa alta,din iubire.

Mai este un aspect! Cand si in ce context Dumnezeu ne invita sa rabdam toanele si mojiciile unor oameni necrestinati,care foarte probabil sunt condusi de spirits rele?
Ne cearta Dumnezeu daca am avem dorinta sa ne facem o viata mai buna?Este el impotriva detronarii raului si a persoanelor rele din viata noastra ?a situatiei politice ? A coruptiei si mafiei?

Dupa asa asteptari si conceptii ar trebui ca Raiul sa fie luat cu asalt de catre Romani,nu ?
:)

Imi face placere sa mai continui dar sunt in intarziere la job.
Cineva trebuie s-o faca si pe asta.

Sa sti ca foarte des am pornirea sa gandesc asa ca tine. Ceea ce ai scris tu nu-mi este strain. Totodata imi vine un gand contrar. Acesta porneste de la o rugaciune pe care obisnuiesc sa o citesc uneori dimineata: rugaciunea staretilor de la Optina. In rugaciunea aceasta se cere de la Dumnezeu puterea de a primi cu calm, cu liniste sufleteasca tot ce ne aduce ziua aceasta, sa constientizam si sa ne incredintam ca totul se petrece cu stiinta si cu voia lui Dumnezeu. Si de aceea ii cerem Domnului sa ne invete sa ne purtam cu dreptate si sa nu jignim, sa nu tulburam pe nimeni. Cerem sa ne dea Domnul putere sa ducem povara zilei, sa ne calauzeasca voia, sa nadajduim, sa rabdam si sa iubim. Pe cine sa iubim? Pe toti. Ce sa rabdam? Tot.
Aceasta rugaciune ma face sa imi schimb gandurile. Si incerc si eu cu puterile mele slabe sa fac ce pot...
Asta nu inseamna nici lasitate, nu inseamna nebunie, nici prostie.
Sigur, nu trebuie sa stam sa ne pice para malaiata, trebuie sa luptam. In primul rand cu noi insine, cu egoismul nostru, rautatea noastra si cand le-am invins putem sa trecem la corectarea semenilor nostri. Fiecare din noi sa inceapa cu lupta impotriva rautatatii proprii.
Avem cu totii dorinta sa ne facem o viata mai buna si trebuie sa incercam, suntem obligati. Sa muncim sa ne hranim asa cum ne-a indemnat Domnul: "Cine nu munceste sa nu manance" sau "Iesi-va omul la munca lui pana seara". Lenea este un pacat.
Ce este o viata buna? Bani, averi, delicii si distractii? Nu! Sunt oameni muncitori, harnici, priceputi a caror viata e totusi saracacioasa. Dar au o viata mai buna decat bogatasii. Viata buna inseamna, bucuria dragostei intre frati, bucuria intelegerii in familie, multumind lui Dumnezeu.
Nu trebuie sa detronam persoanele rele din viata noastra, trebuie sa ne rugam pentru indreptarea lor. Sa ne rugam ca Dumnezeu sa faca un miracol cu ele. Sa credem in miracole si in supraputerea lui Dumnezeu. Nu e gresit.
Iti amintesti patimile lui Hristos? Ei, acelea toate cate i s-au intamplat sunt un exemplu de urmat, o invitatie la a rabda toanele si mojiciile oamenilor rai. Cand ne este mai greu, cand fratii nostri ne nedreptatesc si ne fac rau sa rabdam gandindu-ne la Patimile lui Hristos Cel Nevinovat.

[Yasmina]

În prealabil postat de Mena59

Sa sti ca foarte des am pornirea sa gandesc asa ca tine. Ceea ce ai scris tu nu-mi este strain. Totodata imi vine un gand contrar. Acesta porneste de la o rugaciune pe care obisnuiesc sa o citesc uneori dimineata: rugaciunea staretilor de la Optina. In rugaciunea aceasta se cere de la Dumnezeu puterea de a primi cu calm, cu liniste sufleteasca tot ce ne aduce ziua aceasta, sa constientizam si sa ne incredintam ca totul se petrece cu stiinta si cu voia lui Dumnezeu. Si de aceea ii cerem Domnului sa ne invete sa ne purtam cu dreptate si sa nu jignim, sa nu tulburam pe nimeni. Cerem sa ne dea Domnul putere sa ducem povara zilei, sa ne calauzeasca voia, sa nadajduim, sa rabdam si sa iubim. Pe cine sa iubim? Pe toti. Ce sa rabdam? Tot.
Aceasta rugaciune ma face sa imi schimb gandurile. Si incerc si eu cu puterile mele slabe sa fac ce pot...
Asta nu inseamna nici lasitate, nu inseamna nebunie, nici prostie.
Sigur, nu trebuie sa stam sa ne pice para malaiata, trebuie sa luptam. In primul rand cu noi insine, cu egoismul nostru, rautatea noastra si cand le-am invins putem sa trecem la corectarea semenilor nostri. Fiecare din noi sa inceapa cu lupta impotriva rautatatii proprii.
Avem cu totii dorinta sa ne facem o viata mai buna si trebuie sa incercam, suntem obligati. Sa muncim sa ne hranim asa cum ne-a indemnat Domnul: "Cine nu munceste sa nu manance" sau "Iesi-va omul la munca lui pana seara". Lenea este un pacat.
Ce este o viata buna? Bani, averi, delicii si distractii? Nu! Sunt oameni muncitori, harnici, priceputi a caror viata e totusi saracacioasa. Dar au o viata mai buna decat bogatasii. Viata buna inseamna, bucuria dragostei intre frati, bucuria intelegerii in familie, multumind lui Dumnezeu.
Nu trebuie sa detronam persoanele rele din viata noastra, trebuie sa ne rugam pentru indreptarea lor. Sa ne rugam ca Dumnezeu sa faca un miracol cu ele. Sa credem in miracole si in supraputerea lui Dumnezeu. Nu e gresit.
Iti amintesti patimile lui Hristos? Ei, acelea toate cate i s-au intamplat sunt un exemplu de urmat, o invitatie la a rabda toanele si mojiciile oamenilor rai. Cand ne este mai greu, cand fratii nostri ne nedreptatesc si ne fac rau sa rabdam gandindu-ne la Patimile lui Hristos Cel Nevinovat.

In viziunea mea,o viata mai buna cuprinde tot.
O viata a unui om care nu sta sa astepte sa treaca ploaia pt a iesi din casa,daca are o umbrela la indemana.Un om care se roaga la Dumnezeu inainte de a iesi din casa pt a intreprinde ceva.
Nu m-am referit neaparat la averi,deoarece venind in USA am cunoscut cazurile unor oameni putrezi de bogati dar foarte nefericiti si vesnic depresivi,care se lupta cu abuzul de substante.
Totusi,nu in toate cazurile saracia poate fi o virtute,mai ales ca in spatele saraciei se pun tot mai multe crime.
Sau ma rog,haidem sa-i spunem asta unui om care nu a mai mancat de 48 de ore sau a unuia care nu are bani sa-si cumpere o aspirina.

Exista atatea situatii concrete in viata noastra cand trebuie sa apucam taurul de coarne cum se spune;rugaciunea este si ea esentiala dar daca nu este sprijinita pe actiunile individuale,nu stiu cum se sa infaptuiasca.
Dumnezeu nu face nedreptati.
Situatie concreta:ai un examen.Unii aleg sa invete,altii sa se roage si sa invete,altii doar sa se roage,fiind lenesi.
A-I ajuta pe cei care sunt lenesi,ar fi o nedreptate pt ceilalti,ar putea sa se sminteasca.S-ar lua toti dupa exemplul ala si nu ar mai invata nimeni.
Cum sa le ajute Dumnezeu sa treaca si asa,in conditile in care vor sa devina medici,ingineri constructori sau piloti?
Omul potrivit la locul potrivit.

Oricum,am deviat putin de la subiect dand un exemplu mai amplu vizavi de atudinea pasiva a majoritatii.

Referitor la situatia din tara,trebuie aplicat acelasi principiu active,de a face ceva folositor pt oameni,acolo in batatura ta.A fi un bun administrator saritor si de ajutor,in blocul tau,pe strada ta.
Primaria are alte corvoade,repararea drumurilor,intretinerea spatiilor verzi,manageria gunoaielor etc.
Putem fiecare sa mai punem mana(ca stiu eu sigur ca nu se usuca si nu cade)acolo unde vedem ca alti mai nevolnici au lasat mizerie in urma sau putem repara urmele de vandalism.

De educatia personala nu mai zic,este absolut inadmisibil sa arunci gunoaie pe strazi,pe sosele,in paduri,la lacuri,la bloc,in parcul de copii.
Inadmisibil sa arunci
animale vii pe teritoriul altora,punand responsabilitatea si viata sau moartea lor in carca altora.
Nu ti-ai castrat animalul si s-a impuiat,spala-te cu ei pe cap,doneaza-i,creste-i,impaiaza-i fa ce vrei cu ei,dar nu-I lasa pe strazi !

Un alt aspect de mitocanie poate fi intalnit si la stapanii de animale de companie(in speta caini),stapani ai caror animale nu sunt de acord sa curate dupa urmele lor.Cat de dezgustator este sa calci in... si sa vii in apartamentul tau cu mizeria pe talpi?Este posibil?
Este daca nu sunt amenzi,daca oamenii nu raporteaza,nu telefoneaza,nu exista interes,nu au principia,procedeaza si ei la fel.
Astfel suntem uniti in"crima".

[Parascheva16]

E cam greu sa te ridici cand nu ai demnitate si te consideri mereu inferior.

Eu nu inteleg de ce in tara nu se promoveaza valorile. Tineri destepti si talentati, din toate domeniile, de la arta la stiinta, in loc sa fie incurajati, promovati, sunt impisi sa plece in Occident. Cum sa se ridice tara daca elita nu exista, iar tinerii care pot face parte din noua elita sunt alungati din tara? Aici nu ma refer numai la politicieni. In loc sa radem sau sa spunem ca ei nu sunt importanti, am putea sa ii sustinem. Apoi, la televizor vezi numai exemple de 2 lei. Daca vrei sa ai succes trebuie sa fi smecher, sa ai bani(nu conteaza cum ii faci), daca esti bun si cinstit o sa pierzi, sa fi pitipoanca si meltean-- cam asta promoveaza televizorul. Bine, asta pe langa ideile repetate cum ca noi suntem idioti, inapoiati, medievali, mistici, "tara e frumoasa, pacat ca e locuita"-deci ar trebui sa disparem. Pai daca ti se repeta mereu si mereu ca esti o natie de 2 lei, cum sa iti gasesti demnitatea si sa te ridici? Nu zic sa ne ascundem problemele sub pres, dar exemplele bune de urmat ar trebui impinse in fata, nu uitate. Cand Franta a pierdut un razboi important (am uitat anul si datele exacte, iertare), conducatorii au inceput sa dea exemple bune si importante din istoria lor, sa isi promoveze valorile ptr. a ridica moralul cetatenilor. Aprobam si aplaudam oamenii de valoare din alte tari si ii uitam pe ai nostri.

(Legat de politicieni, e complicat. De ce a trimist USA personal sa rezolve problema cu Basescu? De ce a sarit UE in sus cand 7,4 milioane de romani au spun Nu la referendum? De ce cancelarul Germaniei a facut o vizita imediat dupa? Cum scapi de niste oameni care iti distrug tara si viata, cand ei sunt sustinuti de alte tari puternice?)

[Parascheva16]

În prealabil postat de Yasmina

In viziunea mea,o viata mai buna cuprinde tot.
O viata a unui om care nu sta sa astepte sa treaca ploaia pt a iesi din casa,daca are o umbrela la indemana.Un om care se roaga la Dumnezeu inainte de a iesi din casa pt a intreprinde ceva.
Nu m-am referit neaparat la averi,deoarece venind in USA am cunoscut cazurile unor oameni putrezi de bogati dar foarte nefericiti si vesnic depresivi,care se lupta cu abuzul de substante.
Totusi,nu in toate cazurile saracia poate fi o virtute,mai ales ca in spatele saraciei se pun tot mai multe crime.
Sau ma rog,haidem sa-i spunem asta unui om care nu a mai mancat de 48 de ore sau a unuia care nu are bani sa-si cumpere o aspirina.

Exista atatea situatii concrete in viata noastra cand trebuie sa apucam taurul de coarne cum se spune;rugaciunea este si ea esentiala dar daca nu este sprijinita pe actiunile individuale,nu stiu cum se sa infaptuiasca.
Dumnezeu nu face nedreptati.
Situatie concreta:ai un examen.Unii aleg sa invete,altii sa se roage si sa invete,altii doar sa se roage,fiind lenesi.
A-I ajuta pe cei care sunt lenesi,ar fi o nedreptate pt ceilalti,ar putea sa se sminteasca.S-ar lua toti dupa exemplul ala si nu ar mai invata nimeni.
Cum sa le ajute Dumnezeu sa treaca si asa,in conditile in care vor sa devina medici,ingineri constructori sau piloti?
Omul potrivit la locul potrivit.

Oricum,am deviat putin de la subiect dand un exemplu mai amplu vizavi de atudinea pasiva a majoritatii.

Referitor la situatia din tara,trebuie aplicat acelasi principiu active,de a face ceva folositor pt oameni,acolo in batatura ta.A fi un bun administrator saritor si de ajutor,in blocul tau,pe strada ta.
Primaria are alte corvoade,repararea drumurilor,intretinerea spatiilor verzi,manageria gunoaielor etc.
Putem fiecare sa mai punem mana(ca stiu eu sigur ca nu se usuca si nu cade)acolo unde vedem ca alti mai nevolnici au lasat mizerie in urma sau putem repara urmele de vandalism.

De educatia personala nu mai zic,este absolut inadmisibil sa arunci gunoaie pe strazi,pe sosele,in paduri,la lacuri,la bloc,in parcul de copii.
Inadmisibil sa arunci
animale vii pe teritoriul altora,punand responsabilitatea si viata sau moartea lor in carca altora.
Nu ti-ai castrat animalul si s-a impuiat,spala-te cu ei pe cap,doneaza-i,creste-i,impaiaza-i fa ce vrei cu ei,dar nu-I lasa pe strazi !

Un alt aspect de mitocanie poate fi intalnit si la stapanii de animale de companie(in speta caini),stapani ai caror animale nu sunt de acord sa curate dupa urmele lor.Cat de dezgustator este sa calci in... si sa vii in apartamentul tau cu mizeria pe talpi?Este posibil?
Este daca nu sunt amenzi,daca oamenii nu raporteaza,nu telefoneaza,nu exista interes,nu au principia,procedeaza si ei la fel.
Astfel suntem uniti in"crima".

Cu alte cuvinte, Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista. Ai dreptate cu pasivitatea asta. Oamenii se plang, dar cand ii intrebi ce au facut ei ptr. a rezolva problema, schimba subiectul.

[Mena59]

În prealabil postat de Yasmina

In viziunea mea,o viata mai buna cuprinde tot.
O viata a unui om care nu sta sa astepte sa treaca ploaia pt a iesi din casa,daca are o umbrela la indemana.Un om care se roaga la Dumnezeu inainte de a iesi din casa pt a intreprinde ceva.
Nu m-am referit neaparat la averi,deoarece venind in USA am cunoscut cazurile unor oameni putrezi de bogati dar foarte nefericiti si vesnic depresivi,care se lupta cu abuzul de substante.
Totusi,nu in toate cazurile saracia poate fi o virtute,mai ales ca in spatele saraciei se pun tot mai multe crime.
Sau ma rog,haidem sa-i spunem asta unui om care nu a mai mancat de 48 de ore sau a unuia care nu are bani sa-si cumpere o aspirina.

Exista atatea situatii concrete in viata noastra cand trebuie sa apucam taurul de coarne cum se spune;rugaciunea este si ea esentiala dar daca nu este sprijinita pe actiunile individuale,nu stiu cum se sa infaptuiasca.
Dumnezeu nu face nedreptati.
Situatie concreta:ai un examen.Unii aleg sa invete,altii sa se roage si sa invete,altii doar sa se roage,fiind lenesi.
A-I ajuta pe cei care sunt lenesi,ar fi o nedreptate pt ceilalti,ar putea sa se sminteasca.S-ar lua toti dupa exemplul ala si nu ar mai invata nimeni.
Cum sa le ajute Dumnezeu sa treaca si asa,in conditile in care vor sa devina medici,ingineri constructori sau piloti?
Omul potrivit la locul potrivit.

Oricum,am deviat putin de la subiect dand un exemplu mai amplu vizavi de atudinea pasiva a majoritatii.

Referitor la situatia din tara,trebuie aplicat acelasi principiu active,de a face ceva folositor pt oameni,acolo in batatura ta.A fi un bun administrator saritor si de ajutor,in blocul tau,pe strada ta.
Primaria are alte corvoade,repararea drumurilor,intretinerea spatiilor verzi,manageria gunoaielor etc.
Putem fiecare sa mai punem mana(ca stiu eu sigur ca nu se usuca si nu cade)acolo unde vedem ca alti mai nevolnici au lasat mizerie in urma sau putem repara urmele de vandalism.

De educatia personala nu mai zic,este absolut inadmisibil sa arunci gunoaie pe strazi,pe sosele,in paduri,la lacuri,la bloc,in parcul de copii.
Inadmisibil sa arunci
animale vii pe teritoriul altora,punand responsabilitatea si viata sau moartea lor in carca altora.
Nu ti-ai castrat animalul si s-a impuiat,spala-te cu ei pe cap,doneaza-i,creste-i,impaiaza-i fa ce vrei cu ei,dar nu-I lasa pe strazi !

Un alt aspect de mitocanie poate fi intalnit si la stapanii de animale de companie(in speta caini),stapani ai caror animale nu sunt de acord sa curate dupa urmele lor.Cat de dezgustator este sa calci in... si sa vii in apartamentul tau cu mizeria pe talpi?Este posibil?
Este daca nu sunt amenzi,daca oamenii nu raporteaza,nu telefoneaza,nu exista interes,nu au principia,procedeaza si ei la fel.
Astfel suntem uniti in"crima".

Ai perfecta dreptate in ce spui, nu te comtrazic.
Este bun lucru ca oamenii nu seamana unul cu altul. Unii sunt mai temperamentali, mai voluntari, alti mai domoli, sau sunt unii mai rationali, altii smeriti, multi sunt calculati si ageri. Tu si multi altii faceti parte dinre cei voluntari, viteji. Eu din grupul celor mai... statici Toti constituim un organism, un aliaj rezistent. Fiecare isi face treaba lui. Ar fi fost tragic daca eram toti temperamentali ori toti domoli si rabdatori.
Parerea mea cu privire la solutia de a iesi din criza am spus-o in prima postare, nu mai repet si nici nu mai am nimic de adaugat.

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

Scuzati-ma,tare greu imi este sa detasez adevarata credinta de nebunie,prostie,lasitate si nu in ultimul rand de indiferenta(atat la binele cat si la raul altuia).
Cum ne dam seama cand suntem victimele delasarii si cand suntem martirii aia de-i plac Lui Dumnezeu???

Interesanta perspectiva, si eu imi pun problema asta deseori.

Poate gresesc, dar de obicei treaba ar merge corect cam asa:

1. Iti propui sa ajungi undeva, sa realizezi ceva, pentru binele tau si a celor din jur, iti faci un plan, ceva care sa fie 100% moral si sa presupuna o implicare totala din partea ta dar binenteles respectand si datoriile morale fata de cei apropiati si nu doar.

2. rogi pe Dumnezeu sa-ti ofere o oportunitate sa-ti realizezi visul.

3. Vezi ca ceea ce iti doresti incepe sa prinda contur

Ce se intampla de multe ori, in realitate:

1. Iti propui sa faci bani pe spatele nefericirii/nenorocirii altuia (deschiz o crasma, vinzi bautura si tigari, pseudo-leacuri, credite, etc.)

2. Incepi ceva, dar fara sa fie un plan realist, sa aiba la baza o socoteala temeinica. Spui "Doamne ajuta" si te arunci cu capul inainte.
Esuezi - asa a vrut Dumnezeu.

3. Nu faci nimic, dar te rogi ca Dumnezeu sa faca minuni in locul a ceea ce poti face cu mana ta.

3. Iti distrugi viata prin lipsa ta de implicare si spui "asa a vrut Dumnezeu".

etc.

Eu cred ca in primul rand ne trebuie o directie clara,sa stim exact ce vrem,nu la modul general,ci concret,macar pe termen mediu.Apoi sa analizam daca dpdv al mentalitatii noastre suntem pe drumul cel bun.Problema este ca ambele masuri vizate de mine implica in primul rand clasa politica si am dubii legitime cu privire la luciditatea si pragmatismul ei.Si mai cred ca trebuie lucrat serios la psihologia noastra,ne descurajam prea usor,nu avem deloc tenacitate si ne multumim cu putin.Parem foarte instabili si imprevizibili dpdv al reactiei la evenimente si nu suntem deloc uniti,sunt multe categorii sociale dezbinate.Trebuie un factor de legatura,un fel de placa turnanta care sa uneasca oamenii in jurul unor idealuri realizabile,concrete.Si trebuie sa constientizam ce putem in mod real.Si mai cred ca trebuie sa ne punem in valoare spiritul de initiativa,nu sunt adeptul unei mentalitati defensive in raport de problemele care ne asalteaza,cea mai buna aparare este atacul din punctul meu de vedere,sa le atacam direct,metodic si pragmatic,daca se strang ne vor sufoca finalmente.Trebuie sa fim mai puternici si mai determinati.

[AlinB]

Tu cauti o solutie globala, ceva la scara nationala? Nu exista asa ceva.

Nici unul din noi nu avem parghiile necesare pentru asa ceva.

Singurele chestii concrete sunt cele care ti le propui tu, ca om in dreptul tau ca persoana sau/si ca familie, schimband ceva la nivelul asta ca mentalitate, tradusa in fapte, cream premizele unei schimbari pe scara larga, in timp.

Pentru ca din pacate la ora actuala avem mai degraba mentalitate de supravietuitori decat de traitori/faptuitori in cadrul unei perspective mai largi.

[Yasmina]

În prealabil postat de AlinB

3. Iti distrugi viata prin lipsa ta de implicare si spui "asa a vrut Dumnezeu".

etc.

Asta este fraza pe care o cautam!Merci!

[Decebal]

În prealabil postat de Mena59

Nu putem hotari noi schimbarile majore din tara insa am putea ca fiecare in parte, in perimetrul lui de trai, sa imbunatateasca ceva. Am putea sa fim mai atenti la cei de langa noi, sa luam atitudine cand cel de langa noi este in necaz, in lipsuri, nedreptatit sau agresat. Este inutil sa mai spun de grija pentru curatenia strazilor sau zonelor de relaxare,

(...) Nu cred ca trebuie sa organizam, sa facem fapte extraordinare, istorice, nici n-am putea, nu ne-ar lasa “cei mari”, ar fi suficient ca fiecare in anonimatul lui sa curete raul si mizeria. Ar fi suficient ca fiecare dintre noi sa inteleaga neputintele celuilalt, sa-l ajute si daca nu poate, macar sa nu-i ingreueze si mai mult povara vietii.

Propagandă tipică pentru mentalitatea ortodoxeistă; mai că aş fi înclinat să cred că ori eşti vreun preot, vreun părinţel, ori ţi-a şoptit sau dictat vreun preot ce să scrii. Cu astfel de mentalitate de mâna a paişpea am ajuns, ca ţară şi ca popor, unde am ajuns. Deşi putem şi puteam să fim cu mult mai sus atât din punct de vedere spiritual şi moral, cât şi economic, politic, cultural. Dar cu oameni care nu gândesc decât pentru ei şi la nivel mic şi pe termen scurt normal că nu ai cum să ajungi prea departe. Acesta este rodul mentalităţii de sclav ortodoxist, ce suferă de marea lui inflaţie de "smerenie", că altceva nu prea ştie bietul de el. Şi nici nu vrea. Pentru că aşa îi este băgat în cap că e mai bine, pentru că în fapt aşa le merge mai bine stăpânilor lui. Ai sclavului.