Medicamente anti-desfrânare ?!

[Adr.iu91]

Buna ziua,

Vroiam să vă pun o întrebare cam dificilă, am întrebat un preot despre acest subiect dar nu a știut să îmi răspundă, poate mă puteți lămuri.

Există anumite medicamente pe care lumea le ia, spre exemplu pentru diferite afecțiuni: antidepresive, medicamente pentru prostată, anticoncepționale, beta-blocante (au mari beneficii pentru inimă) și în special antihistaminice (care sunt bune împotriva alergiilor, gen Aerius). Dar cel mai neobișnuit lucru este că anumite reacții adverse de la aceste medicamente sunt scăderea poftei de desfrânare, de la care am auzit de la anumite persoane vorbind că au avut probleme "acolo", în special de pe urma Antihistaminei luate pe timp îndelungat în fiecare zi, timp de luni bune.

Acum, dacă în timpul postului sau mereu, cineva se luptă cu patima desfrânării greu și vrea să nu mai aibe pofte trupești legate de orice tip de desfrânare trupească, să se înfrâneze cât mai mult, ar fi corect să ia medicamente ca să îi scadă poftele și să ajute la o pocăință mai ușoară? Sau acest lucru poate fi considerat ca o trișare în fața lui Dumnezeu, și nu ar trebui folosit nici un medicament, decât medicamentul VOINȚEI? Păreri....

[Moroco]

În prealabil postat de Adr.iu91

Buna ziua,

Vroiam să vă pun o întrebare cam dificilă, am întrebat un preot despre acest subiect dar nu a știut să îmi răspundă, poate mă puteți lămuri.

Există anumite medicamente pe care lumea le ia, spre exemplu pentru diferite afecțiuni: antidepresive, medicamente pentru prostată, anticoncepționale, beta-blocante (au mari beneficii pentru inimă) și în special antihistaminice (care sunt bune împotriva alergiilor, gen Aerius). Dar cel mai neobișnuit lucru este că anumite reacții adverse de la aceste medicamente sunt scăderea poftei de desfrânare, de la care am auzit de la anumite persoane vorbind că au avut probleme "acolo", în special de pe urma Antihistaminei luate pe timp îndelungat în fiecare zi, timp de luni bune.

Acum, dacă în timpul postului sau mereu, cineva se luptă cu patima desfrânării greu și vrea să nu mai aibe pofte trupești legate de orice tip de desfrânare trupească, să se înfrâneze cât mai mult, ar fi corect să ia medicamente ca să îi scadă poftele și să ajute la o pocăință mai ușoară? Sau acest lucru poate fi considerat ca o trișare în fața lui Dumnezeu, și nu ar trebui folosit nici un medicament, decât medicamentul VOINȚEI? Păreri....

E asa ca un vaccin, vine ispita mai mica, din pricina medicamentelor, vine ispita cu care poti lupta si s-ar putea sa nu te ia. Ce te faci daca n-ai medicamente sau daca medicamentele creaza o alta adictie?

E normal sa mai cazi in cate o ispita insa adicatia pacatuirii e patima satanista si antihrista din care numai Hristos-Cuvantul te poate scoate.

[Iorest]

În prealabil postat de Adr.iu91

... și în special antihistaminice (care sunt bune împotriva alergiilor, gen Aerius). Dar cel mai neobișnuit lucru este că anumite reacții adverse de la aceste medicamente sunt scăderea poftei de desfrânare, de la care am auzit de la anumite persoane vorbind că au avut probleme "acolo", în special de pe urma Antihistaminei luate pe timp îndelungat în fiecare zi, timp de luni bune.

Mi se pare un păcat în sine luarea unor medicamente fără să fie nevoie, ficatul tău cui îl lași, tot ce e toxic, se duce în ficat, te otrăvești cu orice medicament luat inutil, posibil și rinichii să fie afectați pe termen lung.
Ai nevoie de un ficat sănătos toată viața încă zeci de ani de acu înainte.

În prealabil postat de Adr.iu91

Acum, dacă în timpul postului sau mereu, cineva se luptă cu patima desfrânării greu și vrea să nu mai aibe pofte trupești legate de orice tip de desfrânare trupească, să se înfrâneze cât mai mult, ar fi corect să ia medicamente ca să îi scadă poftele și să ajute la o pocăință mai ușoară? Sau acest lucru poate fi considerat ca o trișare în fața lui Dumnezeu, și nu ar trebui folosit nici un medicament, decât medicamentul VOINȚEI? Păreri....

Nu ar fi un post dus pe puteri, te ajuți de adjuvante, pe unde sunt pustnici și călugări se iau medicamente aiurea?

Postul poate fi un medicament, un trup slăbit de post, de rugăciuni de privegheri de noapte lungi, de metanii, nu mai are putere.

Și participarea la Maslu poate ajuta la dezlegare de unele păcate.

Eu am înțeles din slujba sfântului Maslu că preotul se roagă și pentru vindecarea neputințelor sufletești cât și trupești, păcatul desfrâului fiind o dublă neputință

citate din textul slujbei Sfântului Maslu http://molitfelnic.ro/slujba-sfantului-maslu/

:

„Pe tine te rog, preacuratul palat al Împăratului ceresc, ceea ce eşti mult‑lăudată, curăţeşte mintea mea cea întinată cu tot felul de păcate şi o fă locaş înfrumuseţat Treimii celei dumnezeieşti, ca, mântuit fiind eu netrebnicul robul tău, să măresc puterea şi mila ta cea nemăsurată.

Doctorul şi ajutătorul celor ce sunt în dureri, Izbăvitorul şi Mântuitorul celor neputincioşi, însuţi, Stăpâne al tuturor şi Doamne, dăruieşte tămăduire neputinciosului robului Tău; îndură‑Te şi miluieşte pe acesta care mult a greşit şi‑l izbăveşte de păcate, Hristoase, ca să slăvească puterea Ta cea dumnezeiască.

Doamne, sufletul meu cel slăbit cu multe feluri de păcate şi cu fapte netrebnice, ridică‑l cu cercetarea Ta cea dumnezeiască, precum ai ridicat de demult pe slăbănogul; ca fiind mântuit să strig Ţie: îndură‑Te, Hristoase, şi dă‑mi tămăduire.

Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea, mântuirea, cercetarea şi lăsarea păcatelor robului lui Dumnezeu (N), şi pentru ca să i se ierte lui toată greşeala cea de voie şi cea fără de voie.

Cel ce m‑ai învrednicit a săvârşi cereştile Tale Taine şi a‑Ţi aduce daruri şi jertfe pentru păcatele noastre şi pentru greşealele cele din neştiinţă ale poporului şi a fi mijlocitor pentru oile Tale cele cuvântătoare, ca prin multa şi negrăita Ta iubire de oameni să curăţeşti păcatele lor; Însuţi, Preabunule Împărate, ascultă rugăciunea mea în ceasul acesta şi în această sfântă zi şi în toată vremea şi locul, şi ia aminte la glasul Rugăciunii mele şi dăruieşte tămăduire robului Tău (N), care este în neputinţa sufletului şi a trupului, dându‑i lui slobozire de păcate şi iertare greşealelor celor de voie şi celor fără de voie, tămăduindu‑i lui rănile cele netămăduite şi toată boala şi toată neputinţa.

Cel ce eşti fără de început şi fără de sfârşit, Sfinte al sfinţilor, Care ai trimis pe Unul‑Născut Fiul Tău să tămăduiască toată boala şi neputinţa sufletelor şi trupurilor noastre, trimite Duhul Tău cel Sfânt şi sfinţeşte untdelemnul acesta şi‑l fă robului Tău acesta (N), care se va unge, spre izbăvire desăvârşită de păcatele lui şi spre moştenirea împărăţiei cerurilor.”

[Demetrius]

În prealabil postat de Adr.iu91

Buna ziua,



Acum, dacă în timpul postului sau mereu, cineva se luptă cu patima desfrânării greu și vrea să nu mai aibe pofte trupești legate de orice tip de desfrânare trupească, să se înfrâneze cât mai mult, ar fi corect să ia medicamente ca să îi scadă poftele și să ajute la o pocăință mai ușoară? Sau acest lucru poate fi considerat ca o trișare în fața lui Dumnezeu, și nu ar trebui folosit nici un medicament, decât medicamentul VOINȚEI? Păreri....

Hristos a inviat!

Omul nu-L poate trisa pe Dumnezeu, ci doar pe sine insusi, iar desfranarea nu e o patima doar in timpul postului, ci exsistentiala. Daca se apeleaza la medicamente care adorm patima, atunci este exclusa vointa, insa vointa va razbi si va erupe poate pe alte coordonate(cazut parul, aparitia de pete pe fata..), sau pe aceleasi, cu puterea odihnei acumulate lasand impresia ca medicatia n-a avut efect, cand de fapt vointa n-a fost pusa la lucru.
In afara postului nu se da dezlegare la desfranare.De obicei desfranatii se casatoresc.

2. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său.(1Cor7,2)

[Moroco]

As folosi bromura contra erectiilor caci sunt perioade in care ma apuca, nu cred ca e un pacat, dar nu se mai gaseste in farmacii. Zice Domnul ca daca ochiul sau mana ta te duce in ispita ”scoate-l”, ”taie-o”, caci decat sa cazi in ispita si sa ajungi in gheena cu totul mai bine e tie sa ajungi in fericire fara un ochi sau fara o mana.

Deci cred ca poti folosi bromura sau alte medicamente pe post de ”cutit” cu care sa-ti faci madularul buclucas sa fie fara putere... fara puterea de a te tara in ispita.

Problema e ca nu stiu ce ai putea sa iei ca sa-ti domolesti limba rea, vicleana?

[Adr.iu91]

În prealabil postat de Iorest

Mi se pare un păcat în sine luarea unor medicamente fără să fie nevoie, ficatul tău cui îl lași, tot ce e toxic, se duce în ficat, te otrăvești cu orice medicament luat inutil, posibil și rinichii să fie afectați pe termen lung.
Ai nevoie de un ficat sănătos toată viața încă zeci de ani de acu înainte.


Nu ar fi un post dus pe puteri, te ajuți de adjuvante, pe unde sunt pustnici și călugări se iau medicamente aiurea?

Era prescris de medic medicamentul (cu antihistamine) pentru o tulburare la ureche, alergie. Nu era luat degeaba de acea persoană.

Da înțeleg, și eu mă gândeam că ar fi mai corect dacă ne înfrânăm fără medicamente de genu.

În prealabil postat de Demetrius

Hristos a inviat!

Omul nu-L poate trisa pe Dumnezeu, ci doar pe sine insusi, iar desfranarea nu e o patima doar in timpul postului, ci exsistentiala. Daca se apeleaza la medicamente care adorm patima, atunci este exclusa vointa, insa vointa va razbi si va erupe poate pe alte coordonate(cazut parul, aparitia de pete pe fata..), sau pe aceleasi, cu puterea odihnei acumulate lasand impresia ca medicatia n-a avut efect, cand de fapt vointa n-a fost pusa la lucru.
In afara postului nu se da dezlegare la desfranare.De obicei desfranatii se casatoresc.

2. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său.(1Cor7,2)

Adevărat a înviat!

Da și eu cred ca nu poți trișa în fața lui Dumnezeu, îmi dăduse o idee această "prescriptie medicala". Preotul pe care l-am intrebat a spus ca trebuie sa avem vointa (post + rugaciune + infranare) pentru a trece de aceasta patima ca si cum. Ma gandeam daca infranarea ar fi fost mai usoara cu medicamentele, dar nu cred ca putem trisa. Cine stie poate consumul indelungat al acestor medicamente poate duce la impotenta (reply pt Moroco la fel)....si nu cred ca ar fi ideal consumul excesiv cu asa ceva pentru cineva care inca nu s-a casatorit si planuieste in viitor sa faca copii.

[Iorest]

În prealabil postat de Adr.iu91

Era prescris de medic medicamentul (cu antihistamine) pentru o tulburare la ureche, alergie. Nu era luat degeaba de acea persoană.

Da înțeleg, și eu mă gândeam că ar fi mai corect dacă ne înfrânăm fără medicamente de genu.

Dacă erau prescrise e altceva, dar destinația pt care erau prescrise nu era de inhibitori hormonali.

Nu cred că trebuie dezvoltată o obișnuință cu medicamentele (dacă nu sunt indispensabile) pentru că devine o adicție, după aceea dacă devine cineva „pastilar” exemplu dependent de somnifere, de pastile de slăbit - care sedează tot nu e bine.

E o problemă de bioetică să nu fii pastilar, dacă nu e nevoie de ele.

În prealabil postat de Adr.iu91

Cine stie poate consumul indelungat al acestor medicamente poate duce la impotenta....si nu cred ca ar fi ideal consumul excesiv cu asa ceva pentru cineva care inca nu s-a casatorit si planuieste in viitor sa faca copii.

Nu subestima riscul pentru ficat, un ficat îmbolnăvit doare la propriu și omoară omul cu zile, cel puțin 5-10 de ani din viață îi scurtează.

[Krautrock]

În prealabil postat de Adr.iu91

Acum, dacă în timpul postului sau mereu, cineva se luptă cu patima desfrânării greu și vrea să nu mai aibe pofte trupești legate de orice tip de desfrânare trupească, să se înfrâneze cât mai mult, ar fi corect să ia medicamente ca să îi scadă poftele și să ajute la o pocăință mai ușoară?

La iarna vine din nou postul, deci subiectul va continua sa fie de actualitate. Sa inteleg ca e vorba despre medicamente pentru desfranare. Mai precis contra desfranarii, deoarece pentru cazul opus exista pilula albastra.

De ce ar dori cineva sa-si anihileze poftele trupesti prin intermediul unor substante chimice? Pentru a se concentra mai bine, pentru a scapa de stresul dat de nesatisfacerea pornirilor instinctuale, pentru a-si domoli furtunile hormonale care apar uneori in momentele mai putin potrivite. Lucrurile nu sunt deloc simple. In aparenta, ca sa scapi de o nevoie, cel mai usor ar fi s-o satisfaci. Iti plac femeile, iti iei o nevasta; ti-e foame, mananci; vrei sa fii un om cinstit, te lasi de ticalosii. Numai ca nu intotdeauna se poate. Uneori libertatea noastra ingradeste libertatea altora. De exemplu, daca esti femeie in Afganistan (ca subiectul e de actualitate), daca nu-ti acoperi fata il deranjezi pe talibanul care se plimba cu pistolul mitraliera pe strada. Deci n-ar trebui sa ai libertatea sa umbli cu fata descoperita. Sau daca ai scoala, il deranjezi tot pe alcelasi taliban care se va simti mai putin instruit ca tine, lucru care ar putea fi chiar adevarat. Deci n-ar trebui sa ai voie sa faci scoala. La fel, a pacatui in post reprezinta un afront la libertatea celorlalti. E ca si cum ai incerca sa le dai cu un topor in cap semenilor tai. De aceea in Iudeea in urma cu 2000 de ani desfranatele erau omorate cu pietre. Crima se pedepseste cu ceva care seamana cu o crima, dar nu e crima deoarece reprezinta pedeapsa dreapta pentru crima. Cel putin asa se considera.

Prin urmare de ce avem nevoie de substante chimice care sa ne asigure un comportament adecvat? Simplu! Ca sa nu facem rau celorlalti. Daca eu ma uit frumos la vecina de vizavi, iar vecina de vizavi se uita frumos la mine si se intampla sa fie si post, acest lucru o va afecta pe baba din capatul satului, va reprezenta un atentat la drepturile ei fundamentale, ii va afecta libertatea, viata, dreptul la munca, libertatea de credinta si nu in ultimul rand dreptul de a obliga pe toata lumea sa traiasca dupa preceptele din capul ei. Atentie, am zis "dreptul de a obliga", care reprezinta primul pas in directia imoralitatii.

Si am gasit raspunsul: e bine sa ne infranam pornirile trupesti prin intermediul unor substante chimice pentru a evita situatiile in care oameni pe care ii credem cinstiti sa inceapa sa se poarte cu noi ca niste ticalosi.

Si ca sa nu termin lucrurile in coada de peste, e bine sa ne infranam tot felul de porniri, de exemplu de a spune ceea ce credem, ca nu cumva sa deranjam credinta altora, care cica ar fi mai sacra decat a noastra.

[Moroco]

În prealabil postat de Krautrock

La iarna vine din nou postul, deci subiectul va continua sa fie de actualitate. Sa inteleg ca e vorba despre medicamente pentru desfranare. Mai precis contra desfranarii, deoarece pentru cazul opus exista pilula albastra.

De ce ar dori cineva sa-si anihileze poftele trupesti prin intermediul unor substante chimice? Pentru a se concentra mai bine, pentru a scapa de stresul dat de nesatisfacerea pornirilor instinctuale, pentru a-si domoli furtunile hormonale care apar uneori in momentele mai putin potrivite. Lucrurile nu sunt deloc simple. In aparenta, ca sa scapi de o nevoie, cel mai usor ar fi s-o satisfaci. Iti plac femeile, iti iei o nevasta; ti-e foame, mananci; vrei sa fii un om cinstit, te lasi de ticalosii. Numai ca nu intotdeauna se poate. Uneori libertatea noastra ingradeste libertatea altora. De exemplu, daca esti femeie in Afganistan (ca subiectul e de actualitate), daca nu-ti acoperi fata il deranjezi pe talibanul care se plimba cu pistolul mitraliera pe strada. Deci n-ar trebui sa ai libertatea sa umbli cu fata descoperita. Sau daca ai scoala, il deranjezi tot pe alcelasi taliban care se va simti mai putin instruit ca tine, lucru care ar putea fi chiar adevarat. Deci n-ar trebui sa ai voie sa faci scoala. La fel, a pacatui in post reprezinta un afront la libertatea celorlalti. E ca si cum ai incerca sa le dai cu un topor in cap semenilor tai. De aceea in Iudeea in urma cu 2000 de ani desfranatele erau omorate cu pietre. Crima se pedepseste cu ceva care seamana cu o crima, dar nu e crima deoarece reprezinta pedeapsa dreapta pentru crima. Cel putin asa se considera.

Prin urmare de ce avem nevoie de substante chimice care sa ne asigure un comportament adecvat? Simplu! Ca sa nu facem rau celorlalti. Daca eu ma uit frumos la vecina de vizavi, iar vecina de vizavi se uita frumos la mine si se intampla sa fie si post, acest lucru o va afecta pe baba din capatul satului, va reprezenta un atentat la drepturile ei fundamentale, ii va afecta libertatea, viata, dreptul la munca, libertatea de credinta si nu in ultimul rand dreptul de a obliga pe toata lumea sa traiasca dupa preceptele din capul ei. Atentie, am zis "dreptul de a obliga", care reprezinta primul pas in directia imoralitatii.

Si am gasit raspunsul: e bine sa ne infranam pornirile trupesti prin intermediul unor substante chimice pentru a evita situatiile in care oameni pe care ii credem cinstiti sa inceapa sa se poarte cu noi ca niste ticalosi.

Si ca sa nu termin lucrurile in coada de peste, e bine sa ne infranam tot felul de porniri, de exemplu de a spune ceea ce credem, ca nu cumva sa deranjam credinta altora, care cica ar fi mai sacra decat a noastra.

A te infrana de la rau si de la pacate folosind medicatia e un lucru bun cu conditia ca tinta sa fie de a te putea in viitor infrana si fara medicatie.

Muntele prea inalt si calea fiind prea abrupta poti sa folosesti medicatia pentru a indulci un pic pantele prea abrupte insa cu cat urci trebuie sa raduci doza medicatiei.

Alpinistul duhovnicesc urca pe unde e panta mai abrupta fara medicatie pe cand sedentarul, omul lumesc neincercat care nu se pazeste si nu vegheaza cade foarte usor in ispita. El nici pe poteca cea indreptata nu mai poate urca fara emotii si fara frica de moarte si de aia nici nu mai vrea sa urce si se ascunde in balti preferand vindecari cu namol.

Credinta e ca un munte si pana la urma va trebui sa crezi ca vei putea urca fara niciun ajutor viclean, oare nu stii ca te ajuta Dumnezeu?

Daca te ajuta Dumnezeu atunci cand te rogi de ce sa apelezi la medicamente care costand bani multi iti baga in suflet griji lumesti?

Mai bine stai mai retras din lume si consumi lucruri putine si foarte bune, fara EUri si daca acolo nu pacatuiesti atunci poti creste miza iesind putin pe afara.