am si eu o nelamurire

[MarinaAlca]

În prealabil postat de bmd

Sa i le fi dat! Nu te mai uita in stinga si-n dreapta ce spune unul si altul; cind iti vine sa ajuti un necajit, fa-o! Indiferent de nationalitate sau religie! Samarineanul cel milostiv era si el de alta religie si neam decit victima si Dumnezeu l-a laudat! Nu te mai teme de barbatul tau cind ajuti pentru ca la poarta raiului vei merge fara el dar impreuna cu faptele tale!

Bine spus BMD... am considerat acest raspuns ca fiind dat noua tuturor

În prealabil postat de bmd

Nu te mai teme de barbatul tau cind ajuti pentru ca la poarta raiului vei merge fara el dar impreuna cu faptele tale!

Da, frumos zis, Marius... dar totusi cred ca dreapta socoteala e mai buna decat toate! dar e floare rara, dragilor.

În prealabil postat de mirelat

Da, frumos zis, Marius... dar totusi cred ca dreapta socoteala e mai buna decat toate! dar e floare rara, dragilor.

Ce vrei sa spui cu drapta socoteala in acest context, Mirela, ca nu inteleg.

pai uite, eu de exemplu sunt cam mana sparta, in general vorbind. si doar gandul ca sotul meu se supara cand cheltuiesc peste masura ma mai tempereaza ...uneori!

Mirela, sa inteleg ca iti cheltuiest toti banii pe binefaceri?!? Daca e asa, bravo tie!
In cazul acesta fa-o mai pe ascuns, ca sa nu stie stanga ce face dreapta.

În prealabil postat de bmd

Sa i le fi dat! Nu te mai uita in stinga si-n dreapta ce spune unul si altul; cind iti vine sa ajuti un necajit, fa-o! Indiferent de nationalitate sau religie! Samarineanul cel milostiv era si el de alta religie si neam decit victima si Dumnezeu l-a laudat! Nu te mai teme de barbatul tau cind ajuti pentru ca la poarta raiului vei merge fara el dar impreuna cu faptele tale!

Afirmatia lui bmd nu are putere generalizatoare, si se refera strict la cazul de fata: "Nu te teme de barbatul tau cand AJUTI..."

[siana]

În prealabil postat de beliver

Intr-o zi stateam in masina si il asteptam pe sotul meu cand prin fata mea a trecut o femeie care avea cate un cos de nuiele in fiecare mana,se vedea ca este foarte saraca si in picioare avea niste cizmulite de cauciuc,avea un mers foarte leganat si greoi se clatina de pe un picior pe altul.Stateam si ma uitam din masina la ea si m-a apucat plansul,pentru ca as fi vrut sa ii dau incaltarile mele,mai exact sa fac ceva pentru ea.Am uitat sa spun ca vorbea in timp ce mergea pe drum saraca.Nu puteam sa-i dau nimic nu aveam ce sa-i dau efectiv,doar sa ma rog pentru ea.Vreau sa va intreb ce mai putem noi sa facem pentru apropiatii nostri care sunt mai amarati decat noi?Ma gandeam uitandu-ma la ea ce cruce grea are.Chiar asa ce putem noi face.Sigur era de alta religie,si de alta nationalitate.Tare as vrea sa primesc un raspuns care sa ma ajute pentru ca nu e prima data.Sotul meu se cearta cu mine ca nu-i putem ajuta si ca plang degeaba pentru ei.Plang a neputinta,da e adevarat,pentru ca daca i-as putea ajuta n-as mai plange.

Din tot sufletul iti spun ca acelasi lucru am simtit si eu si nu numai odata de ff multe ori de cele mai multe ori am dat banuti,sau am cumparat din ce videau.
Dar sa-ti spun ce mi s-a intamplat odata cand la fel am vazut un sarman,si m-a miscat din tot sufletul ca si eu am fost saraca toata viata mea,iar la cel moment nu aveam nimic ce sa-i pot da.Asta m-a mahnit si ma tot gandeam ''Doamne saracul om,nu am nk sa-i dau''.
Dar mi-a venit o idee sau poate a fost un gand luminat de sus.Ca ma pot ruga pt acel om,si pt toti cei sarmani pe care-i mai intalnesc in calea mea.Si asa iti spun,draga mea m-am usurat si am inceput sa ma rog si sa Cred ca Dumnezeu i va da.
Ca poate nu avem de fiecare data posibilitatea sa dam ceva dar sa ne rugam asta putem de fiecare data.Aici nu avem scuza.
Niciodata sa nu-i uitam pe cei saraci!Eu stiu ca am fost,si stiu cat de bucuroasa am fost cand am primit o cirba calda,sau o felie de paine.Ca nu avut nk.
Asa si eu la randul meu vreau sa ajut sa i dau omului acela o bucurie,o fata mai luminata!
Doamne ajuta!

Dumnezeu stie cat ne este de greu sa fim crestini si mai ales sa ne comportam ca niste crestini. El are rabdare cu noi; numai timpul nostru este limitat si nu stim cand ne suna ceasul. Tocmai in vederea acelui moment, cand vom da ochii cu Domnul, trebuie sa facem bine celor care au nevoie de ajutorul nostru.

Lumea aceasta, al carei stapan e diavolul, ne tenteaza in fel si chip, ne face sa ne indatoram peste masura, tocmai pentru a uita aa facem binele, care ni se va intoarce atunci cand avem nevoie mai mult de el: la judecata personala. Si acea clipa vine atunci cand vrea Domnul: pentru unii la batranete, pentru altii la tinerete. Deci tineretea nu e o scuza pentru a nu renunta la ceva in favoarea altuia, cand acesta are nevoie.

Din pacate, asa cum spune si initiatoarea acestui topic, nu putem intotdeauna actiona pe moment si atunci avem la indemana rugaciunea. Dar daca tot ne-a deschis Dumnezeu ochii asupra celor in nevoie, sa nu ne limitam doar la un gand, ci sa facem si fapta.

Cat timp suntem centrul propriei noastre atentii, nu mai e loc pentru altcineva. Dar in clipa in care ne deschidem catre lume si ii vedm si simtim durerile, nevoile, pe care le facem ale noastre, atunci abia se produce miracolul salasluirii lui Iisus Hristos in inima noastra. Atunci El ne va putea spune:
" Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit".

Dar daca nu facem acest lucru, desi putem, atunci suntem mai rai decat sectarii si sa nu ne surprinda cand Domnul ne va spune:
" Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau".

Dar noi vrem cu totii sa fim crestini, si inca ortodocsi, fapt care obliga.

[rafella]

O fata a lasat un bilet cu mesajul: "Nu mai cred in Dumnezeu" si apoi s-a sinucis. Era in liceul unde sunt eu. Avea doar 18 ani. Ce parere aveti despre asta? Eu cred ca si-a pierdut si ultima speranta, si-a dat seama ca viata nu ar avea rost fara Dumnezeu si a decis sa isi ia viata. Viata e un continuu zbucium ,oamenii sunt din ce in ce mai rai si mai indiferenti,singuratatea e grea,dar asta nu inseamna ca viata nu merita sa fie traita.E frumoasa ,cu bune, cu rele. Mereu i-am admirat pe oamenii cu o credinta puternica in Dumnezeu,sunt optimisti,sunt mai sanatosi,parca radiaza de fericire si sunt mult mai linistiti. Nu stiu ce ii face sa fie asa .Mi- as dori si eu sa fiu asa,dar din pacate nu cred ca mai am o sansa. Am urmarit documentare (de exemplu Zeitgeist,sau Secretul vietii pe pamant),si nu mai pot crede in Dumnezeu. Daca stiti documentare care sa ofere dovezi pentru existenta lui Dumnezeu,va rog sa-mi spuneti.

[gabriela8]

Faptul ca existi, ca ai suflet, deci traiesti nu este o dovada a existentei lui Dumnezeu?!