Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa

[mariamargareta]

Foarte bine, atenţie la tren.

[mariamargareta]

[COLOR=#800080]119. Pucioşii stau nepăsători sub blestemul arhieresc din “Hrisovul lui Irineu” [/COLOR][COLOR=black](partea a III-a)[/COLOR]

[SIZE=4]2. Se afirmă că în Cartea Adevărului (adică, în Sfânta Scriptură) ar fi mai multe proorocii, care toate se confirmă acum, “[COLOR=blue]…cum că România va fi regină aleasă şi binecuvântată pentru popoare, va fi nou Canaan, nou Eden şi nou Ierusalim, după scriptura de la Ioan citire în cartea Apocalipsei…[/COLOR]” Sunt deci cel puţin trei proorocii distincte despre România, despre care se spune că va fi simultan:[/SIZE]
[SIZE=4]– nou Canaan,[/SIZE]
[SIZE=4]– nou Eden,[/SIZE]
[SIZE=4]– nou Ierusalim.[/SIZE]
[SIZE=4]Simultaneitatea acestor proorocii este însă imposibilă, îndată ce Canaanul, Edenul şi Ierusalimul sunt entităţi distincte, ceea ce dă de bănuit că este vorba de o gogoriţă emanată de o minte exaltată, triumfalistă. În plus, nu se face nici o referinţă bibliografică concretă, indicându-se măcar un verset anume, ci doar o trimitere vagă la cartea Apocalipsei. Nici nu s-ar fi putut face vreo precizare a sursei, deoarece nicăieri în Biblie nu se face vreo aluzie măcar la România! Toate asocierile pucioşilor nu sunt doar forţate, ci chiar aberante, dovedind un nazism agresiv şi infatuat.[/SIZE]

[SIZE=4]3. Ce au şters pucioşii? În primul rând, ei au şters pasajele care conţineau orice referinţă, oricât de mică ar fi, care era contrazisă de realitate. Prima pe care o consemnăm este “[COLOR=red]…însuşi Dumnezeu va fi cu ei. Şi va şterge orice lacrimă din ochii lor…[/COLOR]” În realitate, liderii pucioşi joacă de atunci şi până astăzi cartea sentimentalismului ieftin, amăgindu-i pe adepţi cu o necontenită durere şi suferinţă pe care ar simţi-o ei, ca fiind “copii ai Domnului”. Bolnavi de mania persecuţiei, patetici şi jalnici, liderii pucioşi îl fac pe dumnezeul lor plângăcios şi neputincios, pentru a smulge de la adepţii lor o necurmată compătimire, milă şi dărnicie. Cabotini şi lacrimogeni, ei se complac în acest statut fariseic care le permite să-i controleze mai bine prin şantaj sentimental pe adepţii lor, pe care tot ei îi acuză în mod sistematic că se fac vinovaţi de “durerea Domnului” (şi prin ricoşeu, de durerea lor, a liderilor pucioşi)[/SIZE]

[SIZE=4]4. Altă idee omisă în mod deliberat este cea legată de dispariţia morţii şi a suferinţei fizice: “[COLOR=red]şi moarte nu va mai fi; nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi, căci cele dintâi au trecut.[/COLOR]” Pucioşii au intuit că moartea nu va dispărea peste noapte, iar suferinţa nici atâta. Pentru a nu fi traşi la răspundere peste câţiva ani că nu s-a realizat nimic din ceea ce au promis, pasajul respectiv a fost omis. Şi într-adevăr, au urmat multe morţi zguduitoare, unele năpraznice, chiar în rândurile pucioşilor. În lumea largă, ce să mai vorbim? au murit de atunci încoace cu milioanele.[/SIZE]

[SIZE=4]5. S-a omis de asemenea jalonarea clară a sfârşitului. Cuvinte precum: “[COLOR=red]Făcutu-s-a![/COLOR]” asociate cu promisiunea anterioară “[COLOR=#993300]Iată, noi le fac[/COLOR][COLOR=red]em [/COLOR][COLOR=#993300]pe toate[/COLOR]” au dispărut, pentru că ele erau fără acoperire: nici înnoirea pământului, nici sfârşitul n-au venit atunci când au proorocit pucioşii, ci s-au amânat sine die.[/SIZE]

[SIZE=4]6. S-a omis pogorârea din cer a cetăţii Noului Ierusalim, îndată ce a fost exact invers: pucioşii şi-au ridicat cetatea lor din pământ, din iarbă verde, şi au înălţat-o spre cer; şi nu a fost înălţată pe un munte mare şi înalt, ci tocmai la Glodeni-Vale:[/SIZE]
[COLOR=red][SIZE=4]“Şi m-a dus pe mine, în duh, într-un munte mare şi înalt şi mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, pogorându-se din cer, de la Dumnezeu”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4]7. S-a omis textul care proorocea cetăţii Noului Ierusalim o strălucire nepământească, pentru simplul motiv că cetatea pucioşilor nu avea nici o strălucire proprie, ba chiar era “[COLOR=blue]umbrită de strălucirea cerească[/COLOR]”, aşa cum ei singuri mărturisesc fără să vrea în “hrisov”. Biblia arată însă că lumina cetăţii era de mare preţ:[/SIZE]
[COLOR=red][SIZE=4]“ Lumina ei era asemenea cu cea a pietrei de mare preţ, ca piatra de iaspis, limpede cum e cristalul.”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4]8. S-a omis textul care arăta precis dimensiunile cetăţii: douăsprezece mii de stadii. Având în vedere că un stadiu grecesc varia între 147 şi 192 metri, putem calcula imediat că cetatea proorocită de Biblie avea laturile de cel puţin 1764 km şi cel mult 2304 km, ceea ce înseamnă cam jumătate din suprafaţa Europei! Ori, grădina lui nea’Ilie Bunea de la Pucioasa n-are nici măcar un kilometru pătrat! Orice muritor ar fi sesizat imediat discrepanţa uriaşă între textul biblic şi realitate, ajungând imediat la concluzia că este în faţa unei grosolane mistificări:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=#993300]“Şi cetatea este în patru colţuri [/COLOR][COLOR=red]şi lungimea ei este tot atâta cât şi lăţimea. Şi a măsurat cetatea cu trestia: douăsprezece mii de stadii[/COLOR][COLOR=#993300]. Lungimea şi lă[/COLOR][COLOR=red]rg[/COLOR][COLOR=#993300]imea şi înălţimea ei sunt deopotrivă.”[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4]Felul în care “s-a operat” aici pe textul biblic este revelator: au fost decupate cu grijă doar cuvintele care incriminau falsul, iar restul a rămas.[/SIZE]

[SIZE=4]9. Nici la dimensiunile “zidului” (cel ce înconjoară locaşul de cult pe care pucioşii îl consideră Sfânta Sfintelor) pucioşii nu stau mai bine cu potriveala. Textul biblic îl identifică exact după măsura omenească de 144 de coţi, adică 69,12 metri, în timp ce zidul de incintă de la Glodeni-Pucioasa abia dacă depăşeşte doi metri:[/SIZE]

[COLOR=red][SIZE=4]“Şi a măsurat şi zidul ei: o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura omenească, care este şi a îngerului.”[/SIZE][/COLOR]

[SIZE=4]10. Poate să fi fost mai riguroşi pucioşii la materialele de construcţie? Să fi reuşit dumnezeul lor să împlinească întocmai spusele Scripturii, şi să poleiască cu aur întreaga cetate? Aş! Materialele folosite de ei au fost de calitate mediocră, şi asta se vede din faptul că pucioşii sunt nevoiţi în fiecare an să zugrăvească din nou şi să repare acoperişul ca să nu mai plouă, aşa încât aspectul exterior să nu fie prea dezolant. Deşi se proorocea că cetatea va fi din aur curat, până la urmă a fost zidită cu piatră de râu:[/SIZE]
[COLOR=red][SIZE=4]“Şi zidăria zidului ei este de iaspis, iar cetatea este din aur curat, ca sticla cea curată.”[/SIZE][/COLOR]
[SIZE=4]Cât despre iaspis, safir, smarald, ametist şi mărgăritare, acestea au rămas de poveste!:[/SIZE]
[COLOR=red][SIZE=4]“Temeliile zidului cetăţii sunt împodobite cu tot felul de pietre scumpe: întâia piatră de temelie este de iaspis, a doua din safir, a treia din halcedon, a patra de smarald,[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=red][SIZE=4]A cincea de sardonix, a şasea de sardiu, a şaptea de hrisolit, a opta de beril, a noua de topaz, a zecea de hrisopras, a unsprezecea de iachint, a douăsprezecea de ametist.[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=red][SIZE=4]Iar cele douăsprezece porţi sunt douăsprezece mărgăritare; fiecare din porţi este dintr-un mărgăritar. Şi piaţa cetăţii este de aur curat, şi străvezie ca sticla.”[/SIZE][/COLOR]
[SIZE=4]Şi cu toate acestea, pucioşii se încăpăţânează să spună că cetatea lor este cetatea Apocalipsei! Iar biserica din mijlocul ei, supranumită “templu”, este şi ea parte integrantă din complexul apocaliptic, având rol de “Sfânta Sfintelor”. Aici însă au dat-o în bară. Apocalipsa spune că nu mai e nevoie de nici un templu şi de nici o biserică de zid, căci vremea lor a trecut: venirea Domnului înseamnă o nouă etapă de închinare, doar în duh şi în adevăr. Cetatea Ierusalimului cel Nou nu mai are templu!:[/SIZE]
[COLOR=red][SIZE=4]“Şi templu n-am văzut în ea, pentru că Domnul Dumnezeu, Atotţiitorul, şi Mielul este templul ei.”[/SIZE][/COLOR]

În prealabil postat de mariamargareta

Foarte bine, atenţie la tren.

Pff... vad ca ai ramas cu o obsesie! A fost o pura intamplare acum mai mult timp (1 an,poate mai mult). Nicidecum acel om nu era adept al acestui 'nou ierusalim",ci pur si simplu mi-a spus si mie de ce sa intampla acolo,nici el nu stia prea multe detalii. Si daca tot am vazut aici un topic dedicat... am decis sa intreb. Si va multumesc ca m-ati lamurit

[mariamargareta]

Nu e o obsesie, ci un sfat. Atunci când eşti nepăsător pe unde mergi rişti să te calce trenul. Nu trebuie să fim nepăsători dacă semenii noştri calcă strâmb, pentru că nu se ştie când vom păţi ca ei. Şi ei au fost cândva ortodocşi ca şi noi, ba poate chiar mai ortodocşi, de au ajuns aşa de radicali. Ajunge un par pentru un car de oale. Prin nepăsare nu ne protejăm mai bine, chiar dacă aşa pare la prima vedere.

Da,inteleg ideea. Si iti multumesc inca o data. Oricum am rija si cred ca stiu destul de bine ce am de facut. Sper sa ma ajute bunul Dumnezeu in toate,sa merg in caile Lui si sa-mi lumineze mintea!

[mariamargareta]

[COLOR=purple]119. Pucioşii stau nepăsători sub blestemul arhieresc din “Hrisovul lui Irineu”(Partea a III-a) [/COLOR]

[SIZE=4]11. Intuind că aderenţa puternicilor lumii nu va fi uşor de obţinut de pe o zi pe alta, liderii pucioşi au omis şi referinţa la închinarea pe care le-o vor aduce lor toţi împăraţii lumii, deşi în sinea lor vor rămâne mereu cu acest dor. Deocamdată însă se vor mulţumi cu supunerea pe care le-o vor arăta lor neamurile pământului:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=#993300]Şi neamurile vor umbla în lumina ei[/COLOR][COLOR=red], iar împăraţii pământului vor aduce la ea mărirea lor.[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]12. Dar în afară de omiteri apar şi adăugiri. Oare de ce pucioşii inserează la un moment dat cuvântul [COLOR=red]cetatea[/COLOR] în textul biblic pe care ei îl citează trunchiat? Observăm că cele trei fraze anterioare, care au fost integral omise, sunt cele care descriu primul impact vizual pe care privitorul (adică Ioan, cel care povesteşte) îl are la coborârea din ceruri a cetăţii. Coborârea însăşi este un eveniment în sine, magistral şi solemn, asemănător cu suirea la ceruri a lui Hristos, care a avut loc sub ochii ucenicilor şi astfel a putut fi descrisă în Sfânta Scriptură. Pucioşii au fost nevoiţi să treacă sub tăcere această coborâre, deoarece cetatea lor nu s-a coborât din cer, aşa cum a văzut Ioan în vedenie, ci a fost ridicată din pământ pe furiş, cu înşelăciune. Într-adevăr, pentru a obţine aprobările necesare de la autorităţile locale, pucioşii au pretextat că planurile de construcţie ale clădirii reprezintă de fapt schiţa unui centru de creaţie artistică pe care urma să-l coordoneze Marian Zidaru. N-au suflat o vorbă despre planurile lor ascunse de a zidi o biserică. Odată clădirea ridicată, ei au instalat într-un miez de noapte şi crucea în vârful acoperişului, punându-i pe cei de la primărie în faţa faptului împlinit. Dimineaţa, Glodenii mai aveau o biserică – ce-i drept, o biserică-privată, închisă deci circuitului public. Autorităţile au aflat de păcăleală, dar singurul lucru care l-au mai putut face a fost să le dea pucioşilor o amendă zdravănă, pe care aceştia au plătit-o cu promptitudine, bucuroşi că au scăpat doar cu atâta şi că nu li s-a cerut să demoleze clădirea zidită fraudulos. O clădire zidită pe minciună nu putea deci să rămână multă vreme “casa Domnului”: această minciună a continuat să lucreze insidios, devenind o motivaţie subliminală pentru lepădarea lui Irineu. [/SIZE]
[SIZE=4]Omiterea celor trei fraze crea însă o discrepanţă în cursivitatea ideilor din text, pentru că exista riscul să se piardă firul naraţiunii. Din acest motiv, pentru repararea cursivităţii, pucioşii au introdus clandestin în textul biblic cuvântul [COLOR=red]cetatea[/COLOR], ca să se ştie limpede despre ce e vorba în continuare. O prestidigitaţie ieftină, asemănătoare scoaterii iepurelui din joben.[/SIZE]

[SIZE=4]Ce concluzie tragem?[/SIZE]
[SIZE=4]“Hrisovul” de la Pucioasa este o mare cacealma şi un mare fals istoric. Cetatea Noul Ierusalim de la Pucioasa nu este cea proorocită în Apocalipsă, ci un artefact arhitectural menit să dea legitimitate ortodoxă unei secte neoprotestante care subminează ortodoxia prin atacuri din interior. România este considerată aleasă dinainte de veci şi proorocită de Biblie ca stăpână a tuturor popoarelor lumii, deşi nu se aduc nici un fel de referinţe biblice concrete pentru a justifica această aberaţie protocronistă şi neonazistă. Textul hrisovului a selectat cu grijă pasaje din Apocalipsă pentru a crea o atmosferă nou-testamentară demersului pucios de mistificare a adevărului, omiţând cu bună ştiinţă pasajele care ar putea să evidenţieze falsul. Arhiereul Irineu s-a lăsat cu naivitate amăgit de liderii pucioşi, legitimându-le demersurile care promiteau o sfinţenie aparte locurilor şi oamenilor, dar ulterior a retractat, anulând astfel orice implicare personală şi orice demers care ar mai putea fi speculat ca fundament al sacralizării arealului pucios. Se împlinea deci şi cu el proorocia lui Hristos: "[COLOR=darkred]Adevărat grăiesc vouă: Oricâte veţi lega pe pământ, vor fi legate şi în cer, şi oricâte veţi dezlega pe pământ, vor fi dezlegate şi în cer"(Matei 18,18). [/COLOR]Hrisovul său a fost de altfel respectat numai de către pucioşii de rând, căci liderii pucioşi şi-au permis să-l încalce cu bună ştiinţă, stabilind noi rânduieli şi impunându-se ca adevăraţii manipulatori de conştiinţe la Glodenii Pucioasei. Nonşalanţa cu care ei au încălcat “noul legământ” de la Pucioasa şi lipsa de teamă faţă de aşa-zisul blestem arhieresc ascuns în fila “Hrisovului” demonstrează fără drept de apel că ei înşişi sunt lipsiţi de cea mai elementară credinţă şi respect faţă de propriile precepte, pe care le modifică de la o zi la alta după bunul lor plac, promovând arbitrariul şi cârmuirea abuzivă peste supuşii lor.[/SIZE]
[SIZE=4]Sclavagismul religios de la Pucioasa îşi are rădăcinile în ignoranţă, misticism bolnăvicios, diletantism şi incantaţii psihotice, care sunt speculate cu dibăcie de liderii pucioşi până la hiperbolizare, pentru a-şi spori propria credibilitate în lumea neoprotestantă a fundamentalismului pseudoortodox creştin.[/SIZE]
[COLOR=purple][SIZE=4]……………………..[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=purple][SIZE=4]Anca Estera[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=purple][SIZE=4]15 iunie 2009[/SIZE][/COLOR]
[COLOR=purple][SIZE=4]……………………..[/SIZE][/COLOR]

[vsovi]

În prealabil postat de Nevrednicul

Da,inteleg ideea. Si iti multumesc inca o data. Oricum am rija si cred ca stiu destul de bine ce am de facut. Sper sa ma ajute bunul Dumnezeu in toate,sa merg in caile Lui si sa-mi lumineze mintea!

asha multzumeshte prostul mereu celui ce-i pierde sufletul in gheena... dar cum in Romania s-a rasturnat carul cu ei... nu ma mir... de ushuratatea cu care erai defapt convins ca BOR i-a anatemizat shi ca sunt secta shi ca acolo vorbeshte cel rau... poi daca e asha... cum se poate ca toate cele scrise sa fie perfect valabile? Cum? ... deci prostia poate sa insemne shi iad mai ales cand ai dat crezare spanului ca te arunca in fundul putzului iar lamurirea este asha cum spune MM, dar ea e convinsa ca Domnul vorbeshte viceversa, adica poftitzi, pacatuitzi, vindetzi pe fratzii voshtrii, pierdetzi-le sufletele shi trimitetzi-i sa se distreze in gLume shi asha se vor mantui, prin cobea norocului ca va veni iosafini sau isiPisi shi o sa scoata mantuirea lor din palarie...

deci nevrednicule, iarta pe prostul acesta care te indeamna sa-ti iei Crucea shi sa pecetluit sa o portzi shi asha sa te lamureshti... dar daca vrei sa te increzi in credintza mea, atunci potzi sa urmezi farandoiala ce scrie in Cartea Trambitzei Domnului shi te vei mantui in BOR, deci linishtit pot s-o iei cartea cu tine la Manastire shi s-o implineshti alaturi de sfanta Scriptura... caci de la Domnul este... iar cei ce spun altfel te mint... cu sigurantza.

deci iarta dumneata te rog shi pe prostul care te-a convins ca eu is mai prost ca tine, ca deshi shtiu, cred, totushi din lenebada, din mandrie, nu plinesc ce este scris, sau spus, sau auzit pe la Liturghie sau din gura Duhovnicului... din pilda vietzii lui... deci iarta-l pe prostul care te-a sfatuit... bine shi iarta shi pe MM care te-a sfatuit shi bine dar shi rau... nu shtiu, poate te-a sfatuit ea mai bine ca tzi-a dat shansa sa alegi in mod liber... iar eu tzi-am spus doar ce cred, care este parerea mea, dar ceea ce-tzi este cu Adevarat de folos aia numai Dumnezeu shi sfintzii o shtiu... eu nu.

Multumesc si tie!

Stii,nu sunt nici pro nici contra a ceea ce e la Pucioasa pt ca nu am fost si nici nu stiu pe cineva personal care sa fi mers in repetate randuri. Intelegeti ca nu am nici o curiozitate despre ce este acolo si nici nu ma implic,pt ca nu vreau sa judec sau sa fiu inselat. Imi e mult mai bine in manastirea mea de suflet unde merg saptamanal (aproape) si sunt convins ca pot gasi mantuirea si aici. Am postat in acest topic pur si simplu pt ca l-am gasit si speram sa primesc niste raspunsuri convingatpare (pro sau contra).

[mariamargareta]

[COLOR=purple]120. Liderii pucioşi i-au adus pe supuşii lor la exasperare [COLOR=black](Partea I)[/COLOR][/COLOR]

[SIZE=4]Dumnezeul de la Pucioasa a pornit la drum lung şi se coboară cu noaptea-n cap la liderii pucioşi, ca să-i înveţe cum să-i întâmpine pe simpatizanţii veniţi “la izvor” şi să le dea să soarbă “râuri de apă vie”. Râurile de apă vie curg numai din pântecele liderilor pucioşi (conform Scripturii – [COLOR=maroon]v. Ioan 7,38[/COLOR]), căci ei şi numai ei mai au apa cea vie, fiindcă ei au rămas singurii credincioşi de pe pământ:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=red]Am pornit mai înainte de zori să cobor[/COLOR][COLOR=blue] în grădiniţa cuvântului Meu pentru cei veniţi la izvor şi să rostesc Eu Însumi binecuvântarea pentru coborârea Duhului Sfânt peste ei, şi să le dau [/COLOR][COLOR=red]râuri de apă vie prin cei credincioşi ai Mei[/COLOR][COLOR=blue], căci numai ei au, numai cei credincioşi, şi de aceea ei dau, căci Eu le dau pentru credinţa lor, pentru iubirea lor, pentru setea lor după Mine, şi aşa Eu Mă împart prin ei, …[/COLOR][COLOR=blue]([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Liderii pucioşi au misiunea de a-i învăţa “[COLOR=red]neclătinarea[/COLOR]” pe cei veniţi ca să bea. Aici se potriveşte însă proverbul acela care zice: “Bate şeaua, ca să priceapă iapa!” Deşi aparent sunt vizaţi cei veniţi din afară, mesajul se adresează creştinilor dinăuntru care au devenit şovăielnici, căci şi-au pierdut încrederea şi răbdarea şi nu vor să mai stea sub crucea cea grea a liderilor pucioşi:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]… şi te învăţ prin ei în ziua aceasta [/COLOR][COLOR=red]neclătinarea[/COLOR][COLOR=blue], popor care vii ca să bei, şi te învăţ, tată, [/COLOR][COLOR=red]răbdarea cea de sub cruce[/COLOR][COLOR=blue], dar să nu stai fără cruce dacă vrei să te învăţ răbdarea şi calea cea cu răbdare pe ea, căci iată ce aud!...[/COLOR][COLOR=blue] ([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Dumnezeul de la Pucioasa are auzul fin. El aude exasperarea adepţilor faţă de liderii pucioşi care şi-au terorizat supuşii în asemenea hal încât aceştia nu-i mai pot nici răbda, nici suporta şi nici iubi:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]… [/COLOR][COLOR=red]Aud pe creştinul şovăielnic[/COLOR][COLOR=blue] cum spune: „[/COLOR][COLOR=red]Nu mai pot, nu mai pot să rabd![/COLOR][COLOR=blue]“.[/COLOR][COLOR=blue] Acest cuvânt greu vine de la neiubire, vine de la răutate, de la iubirea de sine vine, şi omul se suportă pe sine, iar pe altul nu. O, cum să aibă răbdare cel ce nu iubeşte? O, cât de mult l-am iubit Eu pe om şi cât de puţin iubeşte omul pe semenul său!”[/COLOR][COLOR=blue] ([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Aşadar răzvrătiţii din interior sunt acuzaţi pe faţă de nedragoste şi nesupunere faţă de liderii pucioşi. În aceste condiţii, se pretinde că pogorârea Celui dela Pucioasa s-a făcut tot mai grea. Mai mult, confuzia Dumnezeului dela Pucioasa e totală: când are impresia că biruinţa lui lucrează asupra tuturor neputinţelor, când este copleşit de sentimentul neputinţei şi-i imploră pe liderii pucioşi să-l sprijine ei, ca să nu fie biruiţi in corpore. Cu alte cuvinte, “eu le biruiesc pe toate, dar să nu ne lăsăm biruiţi, tată!”:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ O, grea Mi s-a făcut coborârea cuvântului Meu cel din zilele acestea! Binecuvântarea Mea însă [/COLOR][COLOR=red]răzbeşte prin toate neputinţele[/COLOR][COLOR=blue] care se aşează în calea Mea şi a ta, [/COLOR][COLOR=red]dar să nu ne lăsăm biruiţi, tată[/COLOR][COLOR=blue].”[/COLOR][COLOR=blue] ([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Urmează o recunoaştere dezarmantă, dar dureroasă: singurul lucru care-i mai amăgeşte pe adepţii pucioşi ca să mai stea la Pucioasa este “Cuvântul” meşteşugit de către liderii pucioşi. Dacă n-ar mai exista “Cuvântul” şi ameninţările permanente cu “vai-uri” şi pedepse din cer pentru cei care-i vor părăsi învăţăturile patetice, stereotipe şi plicticoase, toţi cei din “poporul” pucios s-ar risipi imediat ca potârnichile:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ O, [/COLOR][COLOR=red]Eu n-aş mai avea popor[/COLOR][COLOR=blue] dacă nu l-aş hrăni mereu cu slava cuvântului Meu! O, [/COLOR][COLOR=red]vai celui fără de învăţătură din cer[/COLOR][COLOR=blue] peste el!”[/COLOR][COLOR=blue] ([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[mariamargareta]

[SIZE=4][SIZE=2][COLOR=#800080]120. Liderii pucioşi i-au adus pe supuşii lor la exasperare [/COLOR][COLOR=black](Partea a II-a)[/COLOR][/SIZE][/SIZE]


[SIZE=4]Adepţii pucioşi sunt îndemnaţi apoi să se vindece de “[COLOR=red]bubele ascunse[/COLOR]” prin spovedanii cât mai dese şi amănunţite la liderii pucioşi, un mecanism simplu şi eficient prin care aceştia controlează tot ce mişcă, ce se gândeşte şi ce se înfăptuieşte prin silozurile şi prin grădinile pucioase. Expresia poetică “[COLOR=red]bube ascunse[/COLOR]” sugerează tocmai germenii răzvrătirii care mocnesc în unii dintre adepţi faţă de semenii lor, liderii pucioşi. Aceştia sunt periaţi în text cu tot felul de epitete şi însuşiri pozitive, menite să scoată în evidenţă “[COLOR=blue]curăţenia inimii lor” [/COLOR]şi[COLOR=blue] “duhul cel blând şi smerit din ei”[/COLOR], chiar dacă mai greşesc şi ei, ca tot omul:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ [/COLOR][COLOR=red]Nu staţi în voi cu bube ascunse[/COLOR][COLOR=blue], ci vindecaţi-vă de ele, şi aşa se face mântuirea peste cei ce poartă numele Meu chemându-Mă să-i izbăvesc de sub vină, dar feriţi-vă ca de foc să-i apăsaţi pe semenii voştri greşiţi, căci chiar dacă ochii voştri, sănătoşi sau bolnavi, văd bine sau rău păcate ale semenilor voştri, nu ştiţi, [/COLOR][COLOR=red]nu ştiţi voi curăţenia inimii lor înaintea Mea, duhul cel blând şi smerit din ei[/COLOR][COLOR=blue], pocăinţa în care ei stau, ispitele şi încercările de peste sufletele lor şi lupta lor dusă cu răbdare…”[/COLOR][COLOR=blue]([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Liderii pucioşi şi-au pierdut credibilitatea în sânul comunităţii pucioşilor. Nemulţumiţii ajunşi la disperare sunt cotaţi cu păcate îndreptate direct asupra liderilor lor: invidie, necredinţă, răutate, asprimea feţei, asprimea inimii şi a limbii, lâncezeala la “lucrare”, lovituri murdare. Dumnezeul de la Pucioasa se simte ameninţat şi se teme că va fi scăpat jos din braţele ocrotitoare ale “sfinţilor” lideri pucioşi. În schimb, el le promite liderilor pucioşi că deşi au fost demascaţi ca nişte păcătoşi, li se vor şterge toate păcatele:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ Duhul [/COLOR][COLOR=red]invidiei[/COLOR][COLOR=blue] se face duhul [/COLOR][COLOR=red]necredinţei[/COLOR][COLOR=blue] în om, iar necredinţa întăreşte [/COLOR][COLOR=red]răutatea[/COLOR][COLOR=blue] omului şi îi [/COLOR][COLOR=red]aspreşte faţa şi inima şi limba şi lucrarea[/COLOR][COLOR=blue], dar Eu vă învăţ pe voi, cei ce Mă daţi cuvânt oamenilor, vă învăţ, tată, să vă feriţi de lovituri, să fugiţi de cuvintele cele pline de răutate ale celor ce atât de murdar vă lovesc, iar [/COLOR][COLOR=red]pe Mine să nu Mă lăsaţi jos[/COLOR][COLOR=blue], căci dacă ei vă ştiu pe voi păcătoşi în ochii lor, Eu le spun lor că Eu sunt Cel ce iert păcatele voastre şi pe ale lor, şi că Mă sprijin pe credinţa voastră şi pe [/COLOR][COLOR=red]inima cea sfântă în voi[/COLOR][COLOR=blue] pentru Mine, că sfântă vă este credinţa şi inimioara, fiilor copii. ”[/COLOR][COLOR=blue]([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Cei “veniţi la izvor” sunt îndemnaţi să îndepărteze de la ei orice curiozitate şi orice iscodire, că e mai bine pentru ei să nu ştie ce se întâmplă de fapt la Pucioasa. Orice tragere de limbă a supuşilor de la Pucioasa, orice dorinţă de a afla adevărurile incomode şi cu sârg ascunse faţă de “lume” va fi cotată drept “ispitire a lui Dumnezeu”. Orice întrebare iscoditoare este interzisă, dar ascultarea necondiţionată, răbdarea în neajunsuri şi plânsul din belşug sunt binevenite:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ O, popor strâns la izvorul cuvântului Meu, o, fiilor, luaţi Duh Sfânt, căci e bine cu El, şi nu e bine cu duhul vostru! Limbile Duhului Sfânt să se descopere vouă prin cuvântul Meu de peste voi! O, [/COLOR][COLOR=red]nu vă încercaţi cu amestecarea limbilor, căci Domnul trebuie urmat, nu ispitit! Nu fiţi întrebători[/COLOR][COLOR=blue] de greutăţile prin care trec cei pe care Eu Îmi port şi Îmi ocrotesc coborârea cuvântului Meu cel pentru voi, ci fiţi credincioşi şi răbdători şi plângeţi cu Mine, ca să stau Eu pe pământ cu venirea Mea cea de azi, iar Eu vă voi iubi pe voi şi vă voi îngriji cu Duhul Sfânt. ”[/COLOR][COLOR=blue]([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Cei care s-au săturat să mai stea de veghe şi să facă plantoane noaptea cu schimbul, ca să le păzească somnul liderilor pucioşi, sunt numiţi “lupi cu colţi”. Veghea trebuie urgent reinstaurată şi înăsprită:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“Vegheaţi peste locurile Mele cu voi şi peste voi, şi unii peste alţii, unii pentru alţii, tată. Începeţi veghe mai multă, mai trează, căci între voi sunt dintre cei care [/COLOR][COLOR=red]se fac lupi cu colţi[/COLOR][COLOR=blue], şi Mă doare că nu le place să fie oi până la sfârşit, ci le place să muşte şi să latre şi să împrăştie nelinişte, tată. Întăriţi veghea la hotare, căci [/COLOR][COLOR=red]s-a dat la o parte această veghe[/COLOR][COLOR=blue], şi nu este bine aşa. ”[/COLOR][COLOR=blue]([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Adepţii care au avut o izbândă trecătoare, reuşind să desfiinţeze plantoanele de noapte, sunt înlăturaţi ca nevrednici şi nesiguri. În schimb cei rămaşi trebuie să-i suplinească şi pe aceştia, iar plantonul se va face prin rotaţie şi se va extinde şi ziua, nu numai noaptea! Veghea lor trebuie să fie numai ochi şi urechi, după cum şi îngerii care-i dublează în chip nevăzut sunt plini de ochi pe toate feţele:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ Puneţi înapoi orânduielile date de Mine vouă! Fiţi străjeri curaţi cu inima, iar cine nu are inima curată să nu fie între cei de strajă, ci să stea ei străjuiţi dacă vor să stea. Eu am spus: [COLOR=blue]'[/COLOR]Privegheaţi![COLOR=blue]'[/COLOR];, dar omul necredincios vă spune: „Nu privegheaţi!“, [/COLOR][COLOR=red]căci se vrea liber[/COLOR][COLOR=blue], şi vrea ca nimeni să nu ştie ce face el, şi iată, aşa iese din planul Meu cel ce lucrează aşa. Dar celor ascultători le spun Eu, Domnul, să vegheze[/COLOR] [COLOR=red]ziua şi noaptea rând pe rând[/COLOR][COLOR=blue], şi niciodată numai unul să vegheze, ci să vegheze cu orânduială, căci locurile Mele cu voi sunt veghea Mea peste pământ, şi stau sfinţii şi îngerii de veghe aici pentru tot pământul,[/COLOR] [COLOR=red]şi sunt plini de ochi[/COLOR].[COLOR=blue] ”[/COLOR][COLOR=blue]([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Răzvrătiţii din interior sunt demascaţi ca nişte iscoditori periculoşi, aliaţi pe ascuns cu duşmanii din afară ai liderilor pucioşi. Cotaţi ca fiind aliaţii ascunşi ai duhului rău, nepocăiţi şi neumiliţi, ei nu mai pot fi capabili să simtă “durerea Domnului” şi să plângă în corul plângăcioşilor pentru ea:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]“ O, poporul Meu, hrăneşte-te frate pe frate cu Duhul Sfânt, şi altfel de cuvânt să nu fie între voi, [/COLOR][COLOR=red]iar cei ce iscodesc ca să dea la duşmani, să nu mai aibă de lucru[/COLOR][COLOR=blue], ci să dea de Duhul Sfânt lucrător în voi şi între voi, fiilor. Amin. [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]Pace ţie, poporul Meu! Mă întorc în carte iarăşi ca să-Mi pun capul pe umărul tău, căci sunt îndurerat şi rănit, şi mersul Îmi este greu. Te curăţ de toate greşalele tale, dar să-Mi fii credincios, tată, şi [/COLOR][COLOR=red]să-l înveţi pe cel ce iscodeşte[/COLOR][COLOR=blue] să se lase spre înviere ca [/COLOR][COLOR=red]să nu piară prin duhul rău[/COLOR][COLOR=blue], ci să se deştepte prin [/COLOR][COLOR=red]pocăinţă[/COLOR][COLOR=blue] şi prin [/COLOR][COLOR=red]umilinţă[/COLOR][COLOR=blue], căci aşa se face învierea. Amin. [/COLOR][/SIZE]

[SIZE=4]Noii veniţi pe meleagurile Pucioasei sunt invitaţi să bea din învăţătura pucioşilor, să se înroleze în plutonul “credincioşilor” pucioşi şi să se înhame cu entuziasm la “durerea Domnului”:[/SIZE]
[SIZE=4][COLOR=blue]Pace vouă, celor ce aţi băut, venind de peste tot la izvor ca să beţi! O, [/COLOR][COLOR=red]simţiţi-Mi durerea, tată! Fiţi credincioşi faţă de durerile Mele[/COLOR][COLOR=blue], căci lucrarea cuvântului Meu este mereu biciuită, mereu lovită, mereu sub cruce grea încă de la începutul ei.”[/COLOR][COLOR=blue] ([/COLOR][COLOR=blue]07-06-2009)[/COLOR][/SIZE]