Pedeapsa pentru pacate

[cristiboss56]

În prealabil postat de windorin

Iarasi, este important motivul inimii pentru fuga de pacate. Dragostea sau teama?

Dragostea pentru Cel ce ne iubeste trebuie sa fie aceea care sa ne faca sa savarsim cele care'L bucura si sa ne pazim de cele care'L mahnesc, iar nu teama, ca de ceva superior si cu ravna de a pedepsi.

Sa ne straduim sa traim iubirea lui Dumnezeu, ca din iubire sa facem toate. Iar iubind, multe nu ne vor mai speria, precum spalatul pe cap duminica sau altele asemenea.

[COLOR=Red]Dragostea sau tema ? Amandoua : dragostea pentru cele bine placute Lui si teama de a nu gresi , o teama cu folos ce ne tine in trezie.[/COLOR]

[anemona]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Stim bine ca Dumnezeu ne iarta orice daca de pocaim sincer. Si ne iarta iarasi si iarasi, pana ce reusim, cu ajutorul Lui, sa ne dezpatimim.

Citeam undeva ca pacatele sunt sterse, insa de-a lungul vietii vom fi pedepsiti intr-un fel sau altul pentru greselile noastre. Asa este?

La fel se poate pune problema pentru urmasii nostri: vor fi ei pedepsiti pentru pacatele noastre, chiar daca ne-au fost iertate?

sunt noua p forum:) buna tuturor!!!am simtit nevoia s ascriu aici pt ca nu am inteles ce vrei de fapt tu ionut...vrei raspuns ul la intrebarile tale vrei sa inteti mai multe lucrur sau vrei s aaduci critici sau sa ne inveti sa scriem si sa vb corect romaneste?cred ca ar fi cazul ca macar aici sa fim mai buni si sa lasam superioritatea deoparte!!!tot respectul pt. domnul cristi cum a raspuns provocarii:)

[tigerAvalo9]

În prealabil postat de anemona

sunt noua p forum:) buna tuturor!!!am simtit nevoia s ascriu aici pt ca nu am inteles ce vrei de fapt tu ionut...vrei raspuns ul la intrebarile tale vrei sa inteti mai multe lucrur sau vrei s aaduci critici sau sa ne inveti sa scriem si sa vb corect romaneste?cred ca ar fi cazul ca macar aici sa fim mai buni si sa lasam superioritatea deoparte!!!tot respectul pt. domnul cristi cum a raspuns provocarii:)

Bun venit ,Anemona.Iti sugerez sa nu ataci pe nimeni fiindca nu-i ortodox.

[cristiboss56]

Avva Zoisma a zis că cel ce doreşte să umble pe calea cea adevărată şi dreaptă, când se tulbură se loveşte pe sine zicând : "De ce te mânii suflete al meu? De ce te tulburi ca cei ce fac spume ? Chiar din aceasta arăţi că eşti bolnav căci de n-ai fi bolnav nu ai suferi. De ce încetând să te ocărăşti pe tine îl învinovăţeşti pe fratele tău că ţi-a arătat boala cu fapta şi cu adevărul . Ia aminte la porunca lui Dumnezeu : < Când era ocărât, nu ocăra, când pătimea, nu ameninţa> ( I Petru 2,23 ) ci suferea totul. Şi zicea că de va trăi cineva anii lu Matusalem şi nu va umbla pe calea cea dreaptă pe care au umblat toţi sfinţii, adică cea a necinstirii lor de către oameni, a iubirii şi a răbdării bărbăteşti , nu va înainta câtuşi de puţin ci işi va cheltui anii în deşert".
Cel ce rabdă va sta de-a dreapta Celui răstignit şi după răstignire, înviat, pentru că s-a lăsat şi el răstînit de ocări şi şi-a predat grija de sine dascălului său, ca Hristos, Tatălui. Omorând cu totul voia sa egoistă, a înviat în dragostea lui Hristos. Sfinţii Părinţi ne spun că mustrarea te face atent la tine însuţi, te face să-ţi dai seama că e ceva rău în tine sau care face altuia impresia că nu eşti cum trebuie în vreo privinţă oarecare. Drept urmare, te sileşte să te vindeci şi in acea privinţă şi deci a câştiga mântuirea. E o cruce care ne desăvârşeşte, insuşi primirea mustrării pricinuind pocăinţa de greşeli, aducând în cele din urmă iertarea lor. Există o boală pentru curăţirea de păcate şi este o alta pentru smerenia cugetului. "Bunul şi Prebunul nostru Domn şi Stăpân, când vede pe unii mai trândavi în nevoinţă, smereşte trupul lor prin boală ca printr-o nevoinţă mai nedureroasă. Dar uneori ea vine şi pentru a ne curăţi sufletul de gândurile rele sau de patimi", ne arată Maxim Mărturisitorul.

[cristiboss56]

Dintre toate păcatele câte-s amintite , Domnul Hristos mai ales trei păcate a avut în vedere şi i-a îndemnat pe oameni să le lase : 1 - Necredinţa în Dumnezeu : " Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui ; iar cel ce nu va crede se va osândi"( Marcu 16,6 ). 2 - Sminteala , adică derutarea de la credinţă a celor ce cred ; zice Domnul Hristos : " Cel ce sminteşte pe fratele , ar fi mai bine să i se lege o piatră de moară şi să fie aruncat în mare " ( Luca 17, 2 ) , adică să se scufunde în mare şi să moară el, decât să smintească pe unul dintre cei ce cred. 3 - Făţărnicia, adică faptul că te arăţi într-un fel în afară si eşti în alt fel înăuntru. I-a şi mustrat pe farisei pentru făţărnicia multora din ei, când le-a zis că seamănă cu mormintele văruite, care pe dinafară sunt împodobite , dar înăuntru sunt pline de oase de morţi ( Matei 23 , 27 ) . Să ne ferim de ncredinţă , de cei ce ne smintesc şi nu în ultimul rând de făţărnicie, căci toate câte or veni asupra noastră , au legătură cu cele de mai sus.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de anemona

sunt noua p forum:) buna tuturor!!!am simtit nevoia s ascriu aici pt ca nu am inteles ce vrei de fapt tu ionut...vrei raspuns ul la intrebarile tale vrei sa inteti mai multe lucrur sau vrei s aaduci critici sau sa ne inveti sa scriem si sa vb corect romaneste?cred ca ar fi cazul ca macar aici sa fim mai buni si sa lasam superioritatea deoparte!!!tot respectul pt. domnul cristi cum a raspuns provocarii:)

Salut Anemona,

Subiectul este Pedeapsa pentru pacate. Pot sa apara si scurte discutii in afara topicului, dar e bine sa ramanem totusi la discutia initiala.

Ionut

[cristiboss56]

Sfânta Biserică ne învaţă că pedeapsa păcatului este grea. Pedeapsa vine nu numai din partea cugetului nostru şi a semenilor noştri, ci ea vine mai ales din partea lui Dumnezeu, Care , la Judecata din urmă, va da fiecăruia după faptele sale. Atunci, cei buni vor primi răsplata vieţii celei de veci, iar cei răi vor fi lăsaţi în suferinţele pe care singuri şi le-au pregătit, prin neascultarea şi îndreptarea de Dumnezeu şi de poruncile Lui ( Matei 25, 31 - 46 ) .
"Când ridicaţi mâinile voastre către Mine, Eu îmi întorc ochii în altă parte, şi când înmulţiţi rugăciunile voastre, nu le ascult. Mâinile voastre sunt pline de sânge ; spălaţi-vă, curăţiţi-vă ! Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. Incetaţi odată ! ( Isaia 1, 15-16 ) . Este ca un strigăt, prin care ni se descoperă de ce atunci când ne rugăm nu suntem ascultaţi de Dumnezeu. Ne arată calea pe care o avem de urmat : spălaţi-vă , curăţaţi-vă ! Câţi înţeleg aceasta, câţi înţelegem până la urmă a urma acest îndemn ? Suferinţa dată pentru păcatele nemărturisite şi neândreptate la timp, vine ca un duş rece, pe neaşteptate , întru trezirea noastră. Din păcate, repet din păcate toate cele ce vin asupra noastră, sunt mult prea blânde şi percepute doar ca pedepse, nedreptăţi, ghinioane, sau orice altceva decât ca un semn al strâmbătăţii noastre şi a celor dinaintea noastră. Să nu uităm cuvintele din Sfânta Scriptură : Nebune, în noaptea aceasta vor cere de la tine sufletul tău , şi : în ce te va găsi moartea, în aceea vei fi judecat.

[cristiboss56]

Zis-a un părinte oarecare : "Ceara de nu se va înfierbânta cu foc spre a se muia, nu este cu putinţă a se întipări pecetea ce o vei pune pe dânsa. Asemenea şi omul, de nu va fi muiat prin focul scârbelor, al bolilor, al ostenelilor, al ispitelor şi al neputinţelor, nu se poate tipări într-însul pecetea Sfântului Duh, că pentru aceasta zice Domnul către Apostolul Pavel : < Ajunge ţie darul Meu, că puterea Mea întru neputinţă se săvârşeşte>".
Însuşi Sfântul Apostol Pavel zice în cartea sa : " Cu dulceaţă este mie a mă lăuda pentru neputinţele mele, ca să se sălăşuiască în mine puterea lui Hristos". Să învăţăm a răbda pentru Domnul cu mulţumire toate scârbele , necazurile , năpastele , bolile şi orice ispită va veni, după Voia lui Dumnezeu, întru folosul nostru. Prin răbdarea scârbelor cu mulţumire, va intra omul în Impărăţia Cerului, precum însuşi Domnul zice : " Cu multe scârbe se cade a intra în Împârăţia Cerului".

[pace_voua]

Foarte adevarat!

Si apoi sa nu uitam ca pe cei pe care ii iubeste Domnul ii si mustra, nu e indiferent fata de ei;

In plus, "cate-or fi, le-om duce toate, de-a fi pace, de-i razboi";

in viata asta fiecare avem poveri de dus, unele din partea greselilor altele din partea stramosilor dar "cel care va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui";

in plus, nimic altceva nu e mai important in viata decat salvarea sufletului caci nu stim daca in secunda urmatoare, ziua, saptamana etc. vom mai exista in planul fizic;

de aceea toate sa le facem in numele Creatorului, Yahve, Allah, sau cum doriti cand nu le facem in numele Lui nu e bine; sunt in numele altcuiva inseamna ca;

si apoi inca ceva: Dumnezeu stie ce face cu noi si toate cate ni le da sunt spre folosul nostru;

daca noi intelegem la timp atunci nu ni le mai da

[Florin-Ionut]

Deci morala este ca pacatele noastre vor fi pedepsite. Vom primi ceea ce meritam, de preferinta inainte de moarte. De rabdat toate cu stoicism si fara sa cartim, cu ajutorul Celui care cunoscut suferinta extrema.