|
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#121
|
|||
|
|||
Citat:
A se retine ca : The modern field and term were first formulated by Sir Francis Galton in 1883,[10] drawing on the recent work of his half-cousin Charles Darwin. |
#122
|
|||
|
|||
Citat:
Infinitul potențial, întrucât e infinit, nu este epuizat niciodată - în acest sens, el este nedeterminat. Dar el poate fi parcurs, chiar dacă neepuizat, la infinit; fiecare nouă etapă sau nou nivel aduce la lumină, la act ceva care era sub umbra privației - cu alte cuvinte, la fiecare pas este determinată, mereu, o parte oarecare din acest infinit potențial: de aici determinabilitatea lui, faptul că tot mai multe părți pot fi actualizate, adică pot fi determinate deși încă nu sunt și nu vor fi niciodată toate, simultan, precum într-un infinit actual. Infinitul potențial este, astfel, determinabil în sensul de actualizabil fără încetare. (Mai adaug că ideea progresului științific fără limită cu care se hrănește și se exaltă paradigma actuală e tocmai această parcurgere infinită, fără oprire a privației determinate sau determinabile.) Dar eu cred că determinabilitatea potenței mai survine și în alt sens. Aceasta deoarece potența, posibilul este, în genere, asociat înaintării cantitative (se poate să existe și potențe care se actualizează prin schimbări de calitate, dar acestea deja țin de o superioritate ontologică și axiologică), adică "infinitului rău", cum îl botezase Hegel. În acest ultim sens, determinabilitatea posibilului ține de monotonia repetiției calitative, de faptul că se înaintează la nesfârșit, ad nauseam, într-un orizont omogen și singura schimbare este de ordin acumulativ, fără salturi calitative sau relaționale. Îți mulțumesc pentru precizarea terminologică; explicația dezvoltată mă ajută mult să înțeleg mai bine evoluționismul. Mărturisesc că nu eram la curent cu "psihologismul aperceptiv" (sunt intenționat ironic, vei vedea de ce). Ai subliniat bine că, aș îndrăzni s-o numesc, pseudo-știința de azi se află în confuzii nu atât terminologice, cât conceptuale. Ceea e și mai grav. Eu nu înțeleg tocmai bine cum mai poate fi numită a-percepție o facultate care este tributară unei "experiențe" cumulative, când e clar prin etimonul însuși că percepție se referă la faptul că un subiect oarecare e afectat din afara lui de un alt-ceva, pe când în a-percepție această afectare ține de un registru intern, dacă nu cumva, în multe cazuri, chiar de autoafectare?? Dar oare merită să ne mirăm de grosolănia conceptuală a acestei paradigme? Care nu l-a asimilat pe Kant? Încă nu am studiat Wittgenstein și Heidegger. Din Wittgenstein știu doar că el subliniază că semnificația se actualizează în uzul limbii, nu derivă din acest uz - ceea ce mi se pare că spui și tu. În ce-l privește pe Heidegger, am avut un contact sumar cu el în facultate și pot spune că nu am fost de acord cu principiul fundamental de la care pornea: intuiția; intuiția postulată în acel "Meinung", acea vizare a intenționalității preluată deja de Husserl și care a fost depășită de Hegel în primul capitol din "Fenomenologie...". Dar se află pe lista mea de lucru, oricum. Nu am înțeles în ce sens ar refuza analitica fenomenologică presupozițiile transcendentale. Mie mi s-a părut că Heidegger pune foarte bine la lucru datele kantianismului, până și în cazul categoriilor care sunt, la el, dacă am înțeles bine, existențialele. În ce privește lipsa referinței la sacru, nu știu ce să spun. Să fie vorba despre o subvertire a ei în angoasa existențială a Dasein-ului? Recunosc în expriența Michelson-Morley, pe care mi-ai reamintit-o, exact genul de probleme pe care le-am amorsat în ultimele postări. În sfârșit, aș fi curios să aflu mai multe despre Heidy. E pentru prima oară când aud de el. Last edited by HoratiuM; 28.08.2009 at 00:10:20. |
#123
|
|||
|
|||
Citat:
Lista aceea chiar a fost verificata de un sceptic. Bineinteles, a ignorat matematicienii, inginerii, filozofii etc. si a contactat numai biologii. Ca anecdota, exista chiar si un padurar in lista aceea: Gerald E. Hoyer Retired Forrest Scientist (Ph.D. Silviculture). Toti cei contactati au respins ideea ca ar putea fi asociati cu creationismul. In realitate nu exista biologi care sa sustina creationismul. Last edited by razvan4; 28.08.2009 at 07:03:24. |
#124
|
|||
|
|||
Citat:
Dar tu iti dai seama cat au stat aia de-au facut lista sa caute 700 de oameni care sustin creationismul? Unde mai pui ca nici macar 700 nu erau dupa cum bine zici! Sa gasesti atatia oameni de stiinta (sa zicem ca padurarii sunt oameni de stiinta :-P ) trebuie sa muncesti ceva timp. Scrisesem pe undeva ca doar 0.15% dintre biologi mai cred in creationism. Pai normal ca trebuie sa inventezi nume sa ajungi la 700! mai am un exemplu legat de oameni credinciosi selectati dintre oamenii de stiinta dar trebui sa-l caut intr-o carte sa nu spun prostii. |
#125
|
|||
|
|||
Parerea ta, eu unul nu il consider pe autorul manualului de Biologie om de stiinta. Oamenii de stiinta isi publica articolele in publicatii stiintifice, de preferat publicatiile ISI. Astfel incit colegii lor sa poata comenta si aduce obiectii. Daca autorul respectiv si-ar fi publicat "teoria" intr-o asemenea publicatie, ar fi fost coplesit de critici, plus ca toata lumea s-ar fi intrebat cum si-a obtinut diploma si si-ar fi riscat cariera academica.
Last edited by razvan4; 28.08.2009 at 10:18:38. |
#126
|
|||
|
|||
Citat:
|
#127
|
|||
|
|||
Evolueaza,evolueaza...pina mor!
__________________
Singura dragoste adevarata este cea care încredinteaza aproapelui viata vesnica! Sfintul Iustin Popovici |
#128
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
Apoi, "registu intern" este tocmai termenul de definit, locul unde ar aparea divergentele deja, si cam pe ast subiect ne-am ciorovait pe aici. Iaca, am gasit intr-un curs mai vechi de-al unui prof ( G. Stefanov, cursul se numea "Ratiune si credinta") o ilustrare sumara a celor sustinute de Wittgenstein, care are relevanta in contextul acesta : "Wittgenstein vorbeste despre diferite jocuri de limbaj in cadrul carora aceleasi expresii din limbaj, in contexte complet diferite, pe fondul unor activitati diferite, functioneaza diferit, avand insa inteles pe deplin. Este clar ca din acest punct de vedere nu e nimic in neregula cu felul de a vorbi al omului credincios, integrat intr-o anumita traditie religioasa [...] Un anumit fel de a vorbi, probabil si un joc de limbaj sau mai multe, insoteste preocuparile si disputele cosmologilor contemporani. Cu totul alt fel de a vorbi este felul de a vorbi al celui preocupat de chestiuni de teologie naturala sau de filosofia religiei. Faptul ca exista o traditie indelungata in amestecarea acestor doua feluri de a vorbi diferite nu cred ca transforma aceasta amestecatura in ceva acceptabil. Incercarea de a oferi explicatii stiintifice cu privire la aparitia Universului este o chestiune, iar problema existentei lui Dumnezeu sau cea a atributelor divine este altceva.", unde jocul de limbaj este, pe scurt, totalitatea circumstantelor din interiorul careia emitem o propozitie/un discurs. Am uitat sa mentionez ca Heidy este porecla-prescurtare pt Heidegger :D. Acum, ca sa nu divagam foarte, Heidy in principiu propune (in sectiunea 6) o destructie a istoriei ontologiei (ontologie insemnand pt el aproximativ toata filosofia) anterioare pana la cea elenista. In carte vei gasi aluzii negative in ceea ce-l priveste pa Kant cu privire la temporalitate-fiinta si la fenomenul in sine pe care H. nu-l gaseste inaccesibil si isi delimiteaza destul de clar existentialii de categorii (eu stiu, poate mai mult dintr-o pedanterie a originalitatii) Discursul insa e foarte ingrijit si te-as sfatui, deoarece cartea merita citita, sa nu privesti intr-o cheie kantiana sau aristotelica sau mai stiu eu, ci accepta-i intrucatva presupozitiile.. Mi-e mi s-a raspuns cam asa : "Stiti filmul acela de Kurosawa in care mai multe localnice dintr-un sat se uita in interiorul unei fantani dupa ce facusera niste ritualuri si se reflecta in apa numai imaginea figurilor lor ? Cam asa cred ca v-ar raspunde Heidegger." Eu inca nu ma lamuresc , avand in vedere urmatoarele chestiuni : 1. Heidy a inceput studiul cu teologia 2. Heidy era totusi neamt 3. Si-a ars ultima parte din "Fiinta si timp" probabil pt ca ceva nu se mai lega 4. trebuie citita si "Originea operei de arta". Ramane de cercetat.. |
#129
|
|||
|
|||
Mai oameni, e fantastic de irelevanta lista aia, nu se converteste nimeni pt ca pi pe doi oameni de stiinta plus un instalator erau creationisti. Salamandrele sunt importante...
|
#130
|
|||
|
|||
Citat:
Revelațiile Sfinților Părinți reprezintă prin excelență Infinitul Actual Absolut. Pe cale rațională așa ceva poate fi gândit numai antinomic, rămânând, așadar, rațiunii naturale să se convertească în rațiune speculativă și să vadă coincidența opușilor și semantica judecăților, nu doar forma lor. Când Hegel spunea că tot ce e Real e Rațional, nu se referea nici la realitatea empirică, ci la Real, adică la Absolut; și nici la rațiunea determinată, cea care ține de principiile formale și univoce ale identității și non-contradicției, ci la Rațiune ca facultate a conștiinței devenite în-și-pentru-sine, adică devenite Spirit, gândire dialectică ce are o finalitate contemplativă chiar dacă se folosește de spaeculum, adică de negativ. La Hegel contemplația are loc, paradoxal, prin transmutarea gândirii dianoetice, prin aducerea ei la propria limită în așa fel încât fiecare moment al ei să mărturisească Obiectul ultim al contemplației, al nousului. E un paradox precum în cazul celor care își leapădă voia în seama părintelui spiritual, dar nu încetează, în tot acest timp, să rămână traversați de discernământ - sau, mai bine, tocmai de aceea. Firește, nu există date care să ateste la Hegel o viață mistică propriu-zisă. Dar nici nu avea nevoie de vreme ce întreaga lui filosofie mărturisește despre putința de a atinge Transcendența în mod mediat, prin mijlocirea negativului, și nu doar prin contemplație directă, nemijlocită. Voi reveni și cu precizări privitoare la infinitul actual determinat - necesare pentru deosebirea lui de Cel Absolut. |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Creationism-Stiintific | Tudor | Resurse ortodoxe on-line | 17 | 10.11.2012 13:24:16 |
Nervul laringial si viclenia lui Richard Dawkins | flying | Teologie si Stiinta | 88 | 23.09.2011 18:24:40 |
Richard Dawkins | bubulyna | Generalitati | 79 | 11.06.2010 10:30:44 |
george becali | alexandra28again | Generalitati | 130 | 01.06.2010 00:30:00 |
|