Mantuirea - numai la ortodocsi?!

În prealabil postat de leonte

Te eschivezi de la a raspunde onest si direct la intrebare. Eu pe astfel de fiinte le suspectez de viclenie. Totusi, poate nu esti viclean. Poate esti un om care se cenzureaza foarte mult de frica de a marturisi adevarul in mod clar si raspicat.

Iti voi usura sarcina cu urmatoarea intrebare.

Exista biserici care isi spun crestine + [...adauga ce vrei tu...] dar care au deviat de la litera legii, au schimbat virgule, au adaugat si au scos pasaje, doar ca adevarul sa fie cel care le convine lor.

Exista si biserici care pastreaza litera legii cu multa ravna, dar fac asta in detrimentul duhului legii.

Si exista acea Biserica unica, intemeiata la Cinzecime, care pastreaza litera si duhul legii, in care păstorii duhovnicesti nu sunt năimiti, care taie chitante pentru fiecare binecuvantare, ci sunt lumini ce lumineaza in intuneric, sunt pilde vii de traire si comportament CRESTIN si aceia sunt preotii dreptcredinciosi(ortodoxi).
Un astfel de comportament a avut gheron Iosif al Athosului, cuv. Ioan Maximovici, cuv. Ignatie Brancianinov si multi altii dintre sfintii inaintasi.
Faptul ca erau inregistrati fiscal intr-un acelasi ONG cu altii care nu aveau nimic in comun cu Hristos, nu face decat sa le confirme statutul de urmasi ai lui Hristos:

Luca 10:3. Mergeţi; iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

Splendid! Cit de adevarat!

[leonte]

În prealabil postat de Miha-anca

1 leonte: ce parere ai despre cele 7 Sfinte Taine din Biserica?

2. In cazul in care nu stii, Patriarhul este seful administrativ la Bisericii. Iar Capul Bisericii este Hristos.

3. Deci, care e diferenta intre roman-ortodox si crestin-ortodox, dupa tine?

Draga anca!
Voi aborda problemele functie de complexitate, sper sa nu te superi.

2. Functia administrativa a unui episcop / patriarh, il face egalul unui presedinte de ONG, d.p.v juridc. Pe noi nu ne intereseaza incadrarea juridica a oamenilor. Sistemul juridic si toate ierarhiile piramidale sunt regulile si imparatiile veacului acestuia, pe care Iisus Hristos le-a respins atat in timpul ispitirii din pustie, cat si in predania transmisa ucenicilor.
Luca XXII:
25. Iar El le-a zis: Regii neamurilor domnesc peste ele şi se numesc binefăcători.
26. Dar între voi să nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic, şi căpetenia ca acela care slujeşte.
27. Căci cine este mai mare: cel care stă la masă, sau cel care slujeşte? Oare, nu cel ce stă la masă? Iar Eu, în mijlocul vostru, sunt ca unul ce slujeşte.

Deci pe mine nu ma intereseaza preocuparile administrative cat ma intereseaza preocuparile duhovnicesti si nivelul de comuniune cu Hristos. (De fapt nu exista decat doua trepte in relatia cu Hristos, a-L cunoaste si a-L urma drept consecinta a cunoasterii Lui, iar nu sub amenintarea iadului sau pentru promisiunea marelui chiolhan de dupa moarte, care nu va exista niciodata).
In concluzie, Biserica lui Hristos nu are grade ierarhice, nici functii administrative, pentru ca este imateriala.

1. Ca sa poti fi partas la cele 7 Taine (mostenite prin traditie intr-un format material) trebuie sa ai capacitatea (duhovniceasca, iar nu intelectuala) de a intelege fenomenele nevazute. Acelea sunt de fapt scopul si esenta scaldarii in cristelnita, amestecarii painii ai a vinului,... si asa mai departe. Cu alte cuvinte trebuie sa ai contact cu vesnicia, iar acest contact vine dupa intelegerea plenara a Evangheliei lui Hristos si dupa exprimarea acordului.
Botezul pruncului are rolul de a-i inlesni aceasta intelegere, prin binecuvantarea pe care o primeste. Insa, din momentul in care ajunge la maturitatea biologica (14-15ani) omul trebuie sa adere la Hristos din proprie initiativa, cumva in felul urmator: "am inteles ca jugul Tau este bun si Sarcina Ta usoara." Pana cand eu singur nu ajung la aceasta concluzie, pot sa manac paine si sa beau vin si sa fac liste cu vicii cate zile oi avea, Duhul Sfant tot nu se pogoara asupra mea.

In concluzie Tainele se cer mai intai a fi traite si abia apoi savarsite in chip vazut.

3. Si acum, partea cea mai grea. Diferenta intre un roman-ortodox si un crestin-ortodox, este cat se poate de clara. Primul nu e si crestin, e doar ortodox, el este robul traditiei pe care o numeste sfanta, doar, doar, Il va fraieri pe Dumnezeu. Astfel de oameni sunt cei despre care Hristos a spus: "Ati lasat Legea lui Dumnezeu ca sa tineti datinile batranilor vostri." Unii dintre ei sunt bine intentionati, precum era Saul inainte de a deveni Pavel. Ravna lui Saul nu era draceasca, desi prigonea Biserica (la vremea aceea nefiind vorba despre un ONG), ci pur si simplu era directionata gresit din pricina necunoasterii lui Hristos. Daca judecatile lui Dumnezeu ar fi similare cu judecatile absolventilor de teologie, primii la Talpa IADULUI ar fi fost Petru si Pavel.

Pentru un roman-ortodox, a spune "ma lepad de satana" este echivalent cu lepadarea de satana, in vreme ce un crestin pravoslavnic se lupta cu pacatul din toata stiinta lui, iar dupa ce este biruit de pacat, in ciuda luptei purtate, incepe sa-L roage pe Dumnezeu sa indeparteze ispita de la el, constient fiind de neputinta lui.

Pentru un roman-ortodox, daca Vaticanul adopta practicile formale ale BOR, (mirungerea, afundarea in cristelnita si celelalte) atunci Vaticanul trebuie primit in RAI. Ce importanta are ca nu pricepe nimic din ce se petrece acolo? Important este ca si-a dat zeciuala din smirna si chimen, a tinut posturile BOR, deci este obligat sa intre in RAI.

Un roman-ortodox are inconstienta de a spune "Faca-se voia Ta", dar in acelasi timp inima lui de plina de patos pentru castig la Loto, sa-si gaseasca fiica-sa un baiat bun, sa nu i se desfiinteze locul de munca, etc.
Un roman-ortodox are inconstienta de a spune "si ne iarta noua precum si noi iertam" , dar intre timp deschide actiune in instanta, se sfadeste cu vecinii de vuieste cartierul, jicneste, clevesteste si traieste dupa dictonul ,"te iert, dar nu te uit".
Si in fine, un roman ortodox, isi trece averea de pe persoana fizica pe persoana juridica, pentru a se socoti pe sine desavarsit inaintea lui Dumnezeu, caci mai lesne intra funia corabiei prin urechile acului decat bogatul in Imparatia Cerurilor. "Dar eu nu sunt bogat. Nu am nimic pa persoana fizica. Eu mi-am donat si mobila si masina la manastirea in care am intrat."

Iata deci ce sens dau eu termenului de crestin-pravoslavnic! Un simplu crestin care nu e fatarnic si care a priceput tainele Harului lui Dumnezeu, ramand ca pana in ceasul mortii sa se roage ca sa se invredniceasca de Duhul Sfant. Si asta nu pentru ca l-a indoctrinat un predicator, ci pentru ca a inteles ca Dumneze nu cere de la noi nimic din cele ce sunt ale Cezarului.

E greu cu Crestinismul. Ortodoxia e mai simpla pentru ortodoxi, asa cum protestantismul e mai simplu pentru protestanti.
Matei VII:
21. Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.
22. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?
23. Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.

[catalin2]

În prealabil postat de leonte

Te eschivezi de la a raspunde onest si direct la intrebare.

De fapt tu te-ai eschivat si a trebuit sa presupun eu.

În prealabil postat de leonte

Iata si intrebarea:
Dintre cele trei enuntate mai sus [categorii] din ce biserica ai crede ca fac eu parte si din care faci tu parte?

Din indiciile date de tine, daca trebuie sa fac pe Sherlock Holmes, rezulta ca esti in BOSV (stilisti).

În prealabil postat de leonte

Iata si intrebarea:
Dintre cele trei enuntate mai sus [categorii] din ce biserica ai crede ca fac eu parte si din care faci tu parte?

Dupa conceptiile tale absolut personale, cred ca esti neo-protestant. Daca am gresit, te rog sa ma ierti, dar asa cred eu.

[leonte]

De la ecumenism la stilisti e cale lunga, ... de numai o doua zile.
Daca ar fi sa nu-mi dau seama ca discutam in van, continuand dezbaterea, maine voi fi socotit budhist, poimaine musulman, iar in cele din urma numai bun de inchis la ospiciu.

Domnul, Dumnezeu sa ne lumineze pe toti si sa ne ridice din neputintele pe care le avem fiecare in parte, pe mine sa ma invete sa nu mai umplu pagini aiurea, iar pe voi sa va ajute sa nu mai rastalmaciti, in goana voastra de a gasi pricina de condamnare pentru aproapele.

Habar nu am cum ati ajuns la acele concluzii, total anapoda, dar renunt la a incerca sa inteleg. Cred ca o continuare ar fi ca un concert cantat de niste surzi, dupa ureche.

În prealabil postat de leonte

De la ecumenism la stilisti e cale lunga, ... de numai o doua zile.
Daca ar fi sa nu-mi dau seama ca discutam in van, continuand dezbaterea, maine voi fi socotit budhist, poimaine musulman, iar in cele din urma numai bun de inchis la ospiciu.

Domnul, Dumnezeu sa ne lumineze pe toti si sa ne ridice din neputintele pe care le avem fiecare in parte, pe mine sa ma invete sa nu mai umplu pagini aiurea, iar pe voi sa va ajute sa nu mai rastalmaciti, in goana voastra de a gasi pricina de condamnare pentru aproapele.

Habar nu am cum ati ajuns la acele concluzii, total anapoda, dar renunt la a incerca sa inteleg. Cred ca o continuare ar fi ca un concert cantat de niste surzi, dupa ureche.

Bine, si care e raspunsul corect?

[catalin2]

În prealabil postat de leonte

Habar nu am cum ati ajuns la acele concluzii, total anapoda, dar renunt la a incerca sa inteleg. Cred ca o continuare ar fi ca un concert cantat de niste surzi, dupa ureche.

Din moment ce nu spui nimic si ne dai doar indicii ai lasat loc la interpretari.

IMPORTANŢA DREPTEI CREDINŢE


Ce se întâmplă cu ereticii care nu se întorc la Ortodoxie?

La această întrebare găsim răspuns în capitolul 26 din Limonariu:
„Un Bătrân cu numele Chiriac trăia în Lavra Calamon din apropierea sfântului râu Iordan. Şi era Bătrânul îmbunătăţit în fapte dumnezeieşti. La el a venit un frate străin din ţinutul Dara, cu numele de Teofan, ca să-l întrebe pe bătrân despre gândul curviei. Bătrânul a început să îl sfătuiască cu felurite cuvinte de înţelepciune şi viaţa curată. Folosindu-se mult fratele din cuvintele Bătrânului, i-a spus:
- Eu, avvă, am părtăşanie în ţara mea cu nestorienii. Din această pricină nu mai pot rămâne cu ei şi vreau să locuiesc împreună cu tine.
Când a auzit Bătrânul numele lui Nestorie s-a întristat de pierderea fratelui şi l-a sfătuit şi l-a îndemnat să se despartă de această erezie vătămătoare şi să vină la Sfânta Sobornicească şi Apostolească Biserică. Şi i-a spus :
- Nu este altă mântuire decât numai în a cugeta drept şi a crede că Sfânta Fecioară Maria este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu.
- Într-adevăr, avvo, a răspuns fratele, toţi ereticii aşa spun: dacă nu eşti cu noi, nu te mântui. Sărmanul de mine nu ştiu ce să fac. Roagă-te deci Domnului ca Domnul să mă încredinţeze, din faptă, care este credinţa cea adevărată.
Bătrânul a primit cu bucurie cuvântul fratelui şi i-a spus :
- Şezi în chilia mea şi am nădejde în Dumnezeu că bunătatea Lui îţi va descoperi adevărul !
Lăsându-l pe fratele în peşteră s-a dus la ţărmul Mării Moarte şi s-a rugat pentru el. Şi iată cam pe la ceasul trei după amiază în ziua următoare, vede fratele pe cineva înfricoşător la vedere, stând în faţa lui şi-i spune:
- Vino să vezi adevărul !
Şi luându-l, l-a dus într-un loc întunecos, cu miros urât şi cu foc şi îi arătă în mijlocul focului pe Nestorie şi Teodor, pe Eutihie şi Apolinarie, pe Evagrie şi pe Didim, pe Dioscor şi pe Sever, pe Arie şi pe Origen şi pe alţi câţiva.
- Iată, îi spune acela ce i s-a arătat, acesta-i locul pregătit ereticilor şi celor care hulesc pe Sfânta Născătoare de Dumnezeu şi celor ce urmează învăţăturile lor. Dacă-ţi place locul, rămâi în credinţa ta! Dar dacă nu vrei să încerci chinul acesta, vino la Biserica cea Sfântă şi Sobornicească, aşa cum ţi-a spus Bătrânul. Căci îţi spun : chiar dacă ai săvârşit toate virtuţile, ajungi în locul acesta dacă n-ai dreaptă credinţă.
La cuvântul acesta fratele şi-a venit în sine. Când a venit Bătrânul, i-a povestit toate cele întâmplate aşa cum le-a văzut şi a trecut la Sfânta Sobornicească şi Apostolească Biserică. Şi a rămas împreună cu Bătrânul în Calamon. După ce a stat mulţi ani cu el, a adormit în pace.”
Iată unde se chinuiesc ereticii monofiziţi: Eutihie şi Apolinarie, Dioscor şi Sever!

[catalin2]

Trebuie subliniat pasajul urmator din povestire:

"Dar dacă nu vrei să încerci chinul acesta, vino la Biserica cea Sfântă şi Sobornicească, aşa cum ţi-a spus Bătrânul. Căci îţi spun : chiar dacă ai săvârşit toate virtuţile, ajungi în locul acesta dacă n-ai dreaptă credinţă."

[cezar_ioan]

Dreapta credinta se reduce oare la un sir de propozitii adevarate (dupa mintea credinciosilor) sau false (dupa opinia altora)?
Este credinta dreapta un sir de propozitii logice (acestea din urma fiind afirmatii falsificabile, adica unele care primesc valoarea de adevar: Fals ori Adevarat)?
Mai degraba, credinta nu are de-a face cu logica, fiind cu totul diferita de logica omeneasca, de care insa e drept ca uneori se serveste precum mesterul de un instrument oarecare. O expunere a credintei de la semen la semen foloseste fireste si logica, macar in unele dezbateri, insa nu se poticneste in aceasta. Nu se rezuma la ea.
Logica inimii nu e modelabila pe computer.
Jertfa nu decurge logic. Darul nu e o deductie, ci un zvacnet de dragoste. Daruirea vine cu vuiet, deseori, sau in soapta. Nu ca o concluzie a unui rationament.
Cantecul nu e nici adevarat nici fals, ci frumos sau urat... Asemenea si poezia.
Misca pe cel ce resimte.

De fapt, adevarul dreptei credinte imi pare ca este precum un organism viu ale carui organe intercorelate intim sunt idei revelate, sentimente curate si pline de dragoste, fapte bune de milostivire, buna-voire fata de aproapele, recunostinta s.a.m.d. Toate laolalta. Sudate, impreunate, intim presupunindu-se si chemindu-se una pe alta.

Dreapta credinta: mod unitar de a fi omeneste, iar nu culegere de afirmatii considerate valide. O vietuire a indragostirii, iar nu o norma impusa. Viata de credinta nu e normativa, ci optionala in deplina libertate a nazuintei spre plinatatea fiintarii omenesti. Ca urmare, nici nu-i sade bine credintei sa/l repete pe "trebuie". Ci, mai degraba, verbul ei este "vreau", ori poate "doresc", ori si mai bine "slava!" si, in cazuri de extrema lucididtate, "vai mie, Doamne, vai mie..."... In definitiv, roade ale lui "Fie! Sa fie!" in mintea mereu prea-ncuiata a omului.
Ganduri inmugurite din ramul Revelatiei, mustind de dragostea de Dumnezeu si de aproapele si de constiinta nimicniciei, a nepriceperii totale de raspuns inaintei Fetei lui Dumnezeu, ton de indragostit: aceasta e credinta dreapta, precum ne invata Biserica lui Hristos. Oare nu asa o cunoastem, nu asa o traim?

Dreapta credinta se vede din roadele ei. Iar roadele ei nu pot fi decat roadele Duhului. Duh Care ne conduce la tot Adevarul. Care este Iubire. Jertfelnica. Hristos Domnul! AMIN+