Impartasit de Craciun si 1 Ian. - post de sarbatori?

[GeorgeS]

Doar cateva ganduri vreau sa va spun, ca altfel n-as fi vrut sa ma bag in discutia celor de aici.
Postul, stiti bine este un mijloc, nu un scop in sine. Este un mijloc de curatire de pacate, de deprindere cu faptele bune atat de necesare pt. mantuire. Cand se dezleaga postul de bucate , nu se dezleaga si postul de pacate! Acest post ramane in continuare, adica deprinderea de a nu mai pacatui cu care ne invatam in timpul postului de bucate trebuie sa se prelungeasca si dupa inceperea praznicului si a dezlegarii de mancare.
Sarbatoarea este o zi de bucurie ,si nu de destrabalare. Sarbatoarea se cinsteste prin participarea la slujba, prin Impartasanie chiar in ziua de praznic. Le spun enoriasilor mei ca postul tinut pana la capat si Impartasania chiar in ziua de sarbatoare cand se dezleaga postul( Sfintele Pasti sau Craciunul etc.) este incununarea tuturor straduintelor, jertfelor si ostenelilor din timpul postului.
Deci , chiar daca nu mai postim de bucate, postim de pacate si tot trebuie sa postim.

[sophia]

Eu am inteles deja raspunsul la intrebarea pe care am pus-o in titlu, in sensul ca scrie undeva ca exista doua feluri de impartasanii: in perioada de post si in perioada de dulce.
In perioada de post se tin regulile cunoscute.
In perioada de dulce se tine post alimentar de la ora 24.00h pana la impartasanie.
Cu postul trupesc in acest caz inteleg ca este 1 zi inainte si una dupa impartasanie.
Eu una nu sunt adepta impartasirii dese, fara pregatire prealabila, indiferent de ce spun duhovnicii si preotii. Sunt pentru mai mult respect in acest sens, a semnificatiei impartasaniei.
Nu este ceva de placere, pentru ca asa am putea manca si bea cate o cupa plina cu anafura si vin. Totusi primim numai o firimitura si o lingurita.
Este ceva special, fin, sfant.
Daca simt ca vreau sa ma impartasesc in perioada de dulce, as putea s-o fac, acum stiu regula si nu trebuie asa post.
In rest mi se pare f.aspru, dar fiecare cum poate. Eu mi-am facut regula mea.

Legat de postul trupesc eu va inteleg totusi total.
Adica spuneti-mi si mie cum va ganditi si procedati voi: dupa 40 zile de post, mai tineti si sarbatorile si atunci cand va mai intalniti fratilor cu sotul/sotia?
Chiar cand anume? Cand este liber?
Si daca vedeti lucrurile la modul asta, de ce v-ati mai casatorit?
Si pana la urma este casatoria normala, acceptata de biserica sau nu?
Este un pacat sa traiesti cu sotul/sotia, sau nu?
Discutam la nesfarsit acest subiect si nu ajungem la nici un rezultat.
Este f.clar ca pentru calugari, sfinti necasatoriti (dar si aceia casatoriti cum si cand or fi facut cu sotia si cand au facut copiii)?

Asa cum sustin multintre voi, sexul cu sotul/sotia este ceva murdar, pacatos si de aceea trebuie post = abstinenta.

Si mai cred ca atat la mancare cat si la sex, pacatul incepe numai cand se depasesc niste limite.
Mancatul in anumite limite sanatoase nu este pun pacat si daca s-ar mentine asa, n-ar trebui post deloc.
La fel si cu sexul.

[sophia]

Imi pare rau, GeorgeS a postat in timp ce eu scriam, deci nu am vazut mai inainte ce a scris.
Inteleg din postarea sa asa:
1. Sarbatoarea se cuvine a se tine cu mers la biserica, impartasanie, a nu face pacate. Pana aici sunt de acord si asa ma stradui (cu exceptia impartasitului).
Dar de aici urmeaza insa problema:
2. Si GeorgeS, ca preot spune ca:"sarbatoarea este zi de bucurie, nu de destrabalare". De unde deduc eu ca si un preot vede sexul ca destrabalare, deci si propria lui relatie cu sotia este tot destrabalare?
Eu sunt de parere ca ziua de sarbatoare sa se tina asa cum spune George, dar seara sa ne ducem la culcare cu sotul/sotia. Nu mi se pare nici pacat si nici destrabalare.

Am gasit si in canoane ceva interesant:
"51.Daca vreun episcop sau preot sau diacon, sau oricare din catalogul clericilor, se abtine de casatorie si de carnuri si de vin, nu pentru infranare, ci din dispret, uitand ca "toate sunt bune foarte" si ca "barbat si femeie" a facut Dumnezeu pe om si hulind va barfi faptura, ori sa se indrepteze, ori sa fie caterisit si izgonit din biserica. Asemenea si laicul."

[anna21]

Este mare distanta intre citatul dat de tine si relatia trupeasca in zi de sarbatoare.

Eu nu pot separa sexualitatea de pacat. Nu pot, pur si simplu.. Poate am imaginatie debordanta, nu stiu. Stiu ca desi poate relatiile trupesti in sine nu sunt pacat intre soti, stiu sigur ca sunt o poarta spre pacat.. ispitele vin valuri, valuri (ca pornesti de la un lucru simplu, apoi te gandesti ca nu strica sa porti lenjerie nu's de care, apoi.. hmm, complici mult lucrurile, ca totusi relatiile sexuale in sine sunt destul de plictisitoare. Nu dati cu pietre, e doar o opinie). Mai bine ma tin de post si sunt in zona de siguranta. Cat de cat.
Spui ca iubesti sotul, ca nu vrei sa-i lezezi sentimentele..
Sexualitatea si iubirea sunt lucruri diferite (desi manifestarile sexuale ar trebui sa fie expresia iubirii, totusi nu sunt intotdeauna.. chiar daca ni se pare ca ar fi).

Sophia, ar trebui sa incerci sa nu te pacalesti singura. Ca sa nu ajungi sa inveti the hard way ca totusi relatia cu sotul nu este deasupra a orice!

[GeorgeS]

Draga sophia, in ziua cand slujesc (si, desigur ca ma si impartasesc),pentru cinstirea Sfintei Impartasanii, ne abtinem de la relatii trupesti cu sotia. Asa e regula si trebuie sa o respectam amandoi. Responsabilitatea aceasta ne-am asumat-o amandoi atunci cand am acceptat sa ma hirotonesc. Poate nu stii, dar si viitoarei preotese i se cere un angajament scris inainte de hirotonia sotului in care , pe langa obligativitatea de a-l urma pe sot in parohie i se cere sa consimta si la privatiunile de tot felul a vietii alaturi de un preot.

[Fani71]

În prealabil postat de GeorgeS

Doar cateva ganduri vreau sa va spun, ca altfel n-as fi vrut sa ma bag in discutia celor de aici.
Postul, stiti bine este un mijloc, nu un scop in sine. Este un mijloc de curatire de pacate, de deprindere cu faptele bune atat de necesare pt. mantuire. Cand se dezleaga postul de bucate , nu se dezleaga si postul de pacate! Acest post ramane in continuare, adica deprinderea de a nu mai pacatui cu care ne invatam in timpul postului de bucate trebuie sa se prelungeasca si dupa inceperea praznicului si a dezlegarii de mancare.
Sarbatoarea este o zi de bucurie ,si nu de destrabalare. Sarbatoarea se cinsteste prin participarea la slujba, prin Impartasanie chiar in ziua de praznic. Le spun enoriasilor mei ca postul tinut pana la capat si Impartasania chiar in ziua de sarbatoare cand se dezleaga postul( Sfintele Pasti sau Craciunul etc.) este incununarea tuturor straduintelor, jertfelor si ostenelilor din timpul postului.
Deci , chiar daca nu mai postim de bucate, postim de pacate si tot trebuie sa postim.

Parinte, daca acesta este raspunsul la intrebarea mea de mai sus, ce sens are postul conjugal in zi de sarbatoare, atunci din ce spui aici reiese ca intalnirea trupeasca dintre soti tine de pacat.
Or nu asta invata Biserica. Relatia conjugala este binecuvantata de Biserica. Si prin ea, sotul si sotia se unesc intru Hristos si devin un singur trup.

Pentru Anca: cu textul postat de tine sunt numai partial de acord. Sexualitatea in forma de dupa cadere a fost probabil diferita de cea creata de Dumnezeu la inceput, dar asta nu inseamna ca este intinata de pacat in orice conditii. La fel, si mancarea a fost altfel inainte de cadere, a fost ca o euharistie. Noi suntem chemati, dupa Intrupare, sa incercam sa traim lucrurile curatate de semnele caderii, sau 'prin moarte sa calcam moartea'. pentru crestin, nici moartea insasi nu mai este urmarea pacatului, ci cale spre Viata. Atunci, opice act uman este cale spre viata daca il traim ca atare. Relatia trupeasca binecuvantata de Dumnezeu in casatorie este un acest mod de a trai sexualitatea.

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Este mare distanta intre citatul dat de tine si relatia trupeasca in zi de sarbatoare.

Eu nu pot separa sexualitatea de pacat. Nu pot, pur si simplu.. Poate am imaginatie debordanta, nu stiu. Stiu ca desi poate relatiile trupesti in sine nu sunt pacat intre soti, stiu sigur ca sunt o poarta spre pacat.. ispitele vin valuri, valuri (ca pornesti de la un lucru simplu, apoi te gandesti ca nu strica sa porti lenjerie nu's de care, apoi.. hmm, complici mult lucrurile, ca totusi relatiile sexuale in sine sunt destul de plictisitoare. Nu dati cu pietre, e doar o opinie). Mai bine ma tin de post si sunt in zona de siguranta. Cat de cat.
Spui ca iubesti sotul, ca nu vrei sa-i lezezi sentimentele..
Sexualitatea si iubirea sunt lucruri diferite (desi manifestarile sexuale ar trebui sa fie expresia iubirii, totusi nu sunt intotdeauna.. chiar daca ni se pare ca ar fi).

Sophia, ar trebui sa incerci sa nu te pacalesti singura. Ca sa nu ajungi sa inveti the hard way ca totusi relatia cu sotul nu este deasupra a orice!

Totusi, Anna, cum spui si tu, asta este parerea ta personala, conditionata poate de ce ai trait tu, personal (pentru ca ai spus pe alte topicuri mai multe lucruri despre acest subiect).
Pentru unii o fi valabil, pentru altii nu.
Ar trebui, dupa parerea mea, nu sa intinam si imaginea altora despre relatia conjugala daca a noastra a fost intinata, si dimpotriva sa incercam sa o curatim si sa ii redam frumusetea pe care a vrut-o Dumnezeu, de daruire totala si unire intre doua fiinte.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Fani71

Totusi, Anna, cum spui si tu, asta este parerea ta personala, conditionata poate de ce ai trait tu, personal (pentru ca ai spus pe alte topicuri mai multe lucruri despre acest subiect).
Pentru unii o fi valabil, pentru altii nu.
Ar trebui, dupa parerea mea, nu sa intinam si imaginea altora despre relatia conjugala daca a noastra a fost intinata, si dimpotriva sa incercam sa o curatim si sa ii redam frumusetea pe care a vrut-o Dumnezeu, de daruire totala si unire intre doua fiinte.

Precum spui tu Fani, aceasta e părerea ta personală, precum şi Ana are părerea ei , dar mult mai aproape de Învăţăturile Ortodoxe, părerea mea. Nu tot cea ce nu am putut noi realiza, e neadevârat, neavenit şi făr de folos ! Să ştim a învăţa pe alţii din proprile greşeli şi rătăciri, nefăcând din ele o virtute. Părerea mea !

[GeorgeS]

D-na Fani71 , ati retinut bine.Relatia conjugala in zi de sarbatoare (deci si duminica) este pacat. Biserica binecuvinteza unirea dintre soti, dar in alte zile, nu in cele de post (cand incercam sa ne preocupam mai mult de cele duhovnicesti) sau in sarbatori (cand primeaza cinstirea zilei si nu placerile noastre). Eu asa vad lucrurile. Slava Domnului, avem destule zile in saptamana (marti si joi) cand nu tinem post si in care ne este ingaduita legatura trupeasca.
Revin cu o precizare pt D-na Sophia: cand am zis destrabalare nu m-am gandit neaparat la relatiile intime. Am vazut destule cazuri de intoxicatii cu alcool, morti prin inec cu bol alimentar, ba chiar pancreatite acute mortale datorate exceselor alimentare. Destrabalare este si atunci cand mananci in nestire, ca un porc, dupa dezlegarea postului, sau bei pana cazi sub masa, sau si mai rau, urci asa beat la volan si mai omori si pe altii. In Romania, dupa sarbatori,(Pasti, Craciun) deodata se umplu sectiile UPU ale spitalelor cu inconstienti care nu stiu masura la mancare si bautura.

[Fani71]

În prealabil postat de cristiboss56

Precum spui tu Fani, aceasta e părerea ta personală, precum şi Ana are părerea ei , dar mult mai aproape de Învăţăturile Ortodoxe, părerea mea. Nu tot cea ce nu am putut noi realiza, e neadevârat, neavenit şi făr de folos ! Să ştim a învăţa pe alţii din proprile greşeli şi rătăciri, nefăcând din ele o virtute. Părerea mea !

Sigur, este parerea mea, dar este bazata si pe invatatura ortodoxa asa cum am invatat-o eu.
Exista in paralel, vad, si alte invataturi ortodoxe. Sigur, neexistand doar una, putem sa alegem, folosindu-ne de sfaturile oamenilor intelepti pe care ii intalnim. Eu asa am facut pâna acum.

Eu cred ca nu este bine sa punem experienta noastra negativa inainte si sa ii descurajam pe altii care poate au pornit altfel viata conjugala. Am mai criticat-o pe Anna21 in acest punct, pentru ca mi se pare ca ceea ce spune ea despre viata conjugala in general este adesea plin de amaraciune bazata pe experientele personale, pe care dupa parerea mea le generalizeaza prea mult.
Eu personal nu ma recunosc in experientele ei de loc. Putem spune ca sunt casatorita mai de curand, doar de trei ani, dar m-am casatorit la o varsta mai inaintata si suntem amandoi, si sotul meu si eu, cred, destul de maturi ca sa nu ne pacalim despre cine suntem.
Stiu ca ma indepartez de la subiect (sophia, sa ma ierti), insa acum vorbeam despre casatorie in general. Anna, nu numai in ceea ce priveste sexualitatea nu sunt de acod cu tine, dar si in generalizarile pe care le faci despre imposibilitatea barbatilor de a comunica, de scuzele pe care si le gasesc intotdeauna etc.
Chiar daca statistic ai ava dreptate tot nu este bine sa generalizezi, pentru ca statistica nu este purtatoare de viata, ea exclude chiar viata... care iti rezerva ntotdeauna surprize.