Parintii sunt impotriva

[ioan67]

În prealabil postat de nacu simona

Iar iubitul tau, iarta-ma, are caracterul masculului neos romanesc care "se cinsteste", potrivit acelui nivel al societatii care duce lipsa de "inspiratie" in viata si pentru care relaxarea nu inseamna o plimbare romantica in parc cu iubita, sau lecturarea unei carti , sau sport, etc, ci satisfacerea placerii trupesti grosiere. De aceea ti-am si spus ca in general, dar nu ca regula(caci mai sunt si exceptii ), cei care au aceste inclinatii, de obicei mai au si altele, ca fumatul, sau alte dorinte concupiscente starnite de alcool.
Deci nu doar ca astfel de oameni au inclinatii egoiste, dar mai fac si o gaura considerabila in bugetul familiei.

Asa femei neaose romanesti, asa masculi!
Cu gauri cu tot in buget, deh....

[nacu simona]

În prealabil postat de ioan67

Aici am rugamintea sa aveti in vedere opinia ca e vorba de un joc de doi, in care fiecare isi face treaba conform scenariului de grup (minim doi oameni) numit "alcoolicul".
Repet, e un joc de doi (sau mai multi, uneori). Din care fac parte mai multi "actori", unul jucind rolul de "tap ispasitor", altul de "salvator" si "virtuos" etc. etc.

Prudenta, asadar, si cercetarea propriilor motive care te fac sa ramai nebautor intr-un cuplu cu un alcoolic...
De ce oare sunt partenerul acestui om care consuma alcool? - ar fi, poate, o intrebare care merita putina atentie.

Ar trebui sa fii putin mai explicit in ceea ce vrei sa spui cu "jocul de doi".
Apoi nu spui de cat timp faci parte din acel "cuplu" in care unul este consumator de alcool.

In ce priveste alcoolismul acesta este privit si perceput in doua modalitati diferite:

1. Este perceput (de catre profani)ca alcoolism doar cand a ajuns in faza critica sau cronica.
2. Este observat si depistat la timp inainte de a ajunge in faza cronica, caci orice boala are un inceput.

De regula, faza incipienta a alcoolismului nu se manifesta spectaculos, dar ea este critica in sine deoarece atunci este momentul de a interveni, si nu mai tarziu, cand deja s-a instalat alcoolismul cronic.
Este adevarat ca se poate intampla ca cel care consuma alcool( ca sa nu va mai alarmez cu cuvantul "alcoolic") sa reuseasca sa depaseasca aceasta faza incipienta fara prea mult efort, atunci cand este angajat intr-o casatorire constietizata, adica in care isi ia rolul in serios.Dar acest lucru nu este obligatoriu.In situatia in care exista si o cauzalitate genetica, atunci lucrurile se pot complica.De aceea am atras atentia ca nu trebuie luata in gluma atitudinea tanarului respectiv fata de bautura.
Am sa va mai dau doua citate dintr-un studiu referitoare la "consumul de alcool":


"Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv pentru alcool, este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool

Putem spune ca o persoana sufera de alcoolism, atunci cand aceasta nu poate sa renunte la consumul de alcool, chiar daca doreste acest lucru.".


Dupa cum vezi eu nu vin doar cu pareri si experiente proprii asa cum insinuezi.
Ori tanarul in discutie nu doar bea alcool, ci se si ameteste, ceea ce inseamna ca "nu este capabil sa-si controleze apetitul pentru alcool".
Ceea ce am incercat si incerc sa va fac sa intelegeti este ca alcoolismul nu devine alcoolism doar in faza cronica.
Acum,din cate inteleg, Ioan67, tu vrei sa spui ca langa un astfel de om, consumator de alcool, trebuie sa existe cineva care sa-l ajute.Sunt de acord cu acest lucru.Toti ati comentat doar in sensul acesta. Doar ca nu ati luat in calcul si partea cealalta, a fetei. Pe ea cine o ajuta ca sa-l ajute pe el?
Pentru ca din cate observ, fata nu este constienta de pericolul in care se afla iubitul ei.Ea spune de asemenea ca nu este de acord cu violenta. Dar ce va face atunci, in cazul in care, Doamne fereste, se va lovi si de acest impediment? Va trebui sa suporte, altfel nu-si va duce la capat angajamentul luat.
In alta ordine de idei ea nu este credincioasa.Voi toti, i-ati dat sfaturi mai mult de pe aceasta pozitie a credintei.Cum ca iubirea...Dumnezeu...bal-bla-bla.

A fost si la televizor un caz cu un cuplu in care el alcoolic, ea l-a sustinut,terapie, Dumnezeu, etc, toul roz, ca pana la urma sa ajunga tot pe post la tv,ca se despart, ca nu se mai poate, etc.

Aceasta cruce este foarte grea si cere renuntare a unuia in favoarea celuilalt.Orice incetare de la obiectivul urmarit poate duce la declinul celui bolnav, pentru ca aceasta boala nu se vindeca niciodata si singurul remediu este abstinenta.
Apoi, cum il va face aceasta fata abstinent pe iubitul ei, in momentul cand va vedea ca gluma se ingroasa? Caci acest lucru implica despartirea de prietenii lui, de anturajul care ii intretine obiceiul de a bea, poate si de anumite rude consumatoare de alcool, deoarece orice pahar cu alcool dus la gura il arunca pe bolnav in alta criza de alcoolism.
Puteti spune orice, dar iubitul fetei se afla in faza incipienta a alcoolismului.Ea zice ca se ameteste, nu zice ca se imbata, probabil pentru ca pentru ea a te imbata inseamna doar a cadea lat sub masa.
Dupa parerea mea va jucati cu focul, dragii mei si mai si pretindeti ca aveti credinta si vorbiti asadar in nume de credinciosi.
Dar, ca sa nu mai existe suspiciuni, sa ceara aceasta fata iubitului ei sa renunte la alcool definitiv, caci nu-i foloseste oricum la nimic, poate la fel de bine sa bea si limondata si oranjada, care nu prezinta niciun risc pentru nimeni. Deci, daca o iubeste cu adevarat, sa faca acest "mic" sacrificiu in numele iubirii.
Si apoi mai stam de vorba.

[ioan67]

În prealabil postat de nacu simona

De regula, faza incipienta a alcoolismului nu se manifesta spectaculos, dar ea este critica in sine deoarece atunci este momentul de a interveni, si nu mai tarziu, cand deja s-a instalat alcoolismul cronic.

Subscriu.
Desi se poate face o terapie si mai tarziu. De fapt, terapia alcoolismului se face intotdeauna "mai tarziu". Poate nu cunoasteti, dar intrarea in terapie a unui alcoolic se face abia cand el a ajuns la "fundul sacului". Adica atunci cand se mai agata de viata cu un singur fir, acela daruit o clipa de Bunul Dumnezeu pentru o alegere finala...
Restul opiniilor dvs. sunt neconforme cu realitatea acestei patologii, ma iertati de franchete.
Daca nu sunteti alcoolic aflat in terapie, va anunt respectuos ca nu intelegeti bine conditia alcoolismului, oricate articole ati citi pe acest subiect. Alcoolismul e cunoscut cel mai bine, ca conditie patologica, de catre alcoolici. Nicidecum de catre medici sau de alte categorii de oameni. Tocmai din acest motiv, alcoolicul e tratat cu succes doar de catre alcoolici, restul (medic, psiholog, preot) fiind adjuvante.

[ioan67]

În prealabil postat de nacu simona

A fost si la televizor un caz cu un cuplu in care el alcoolic, ea l-a sustinut,terapie, Dumnezeu, etc, toul roz, ca pana la urma sa ajunga tot pe post la tv,ca se despart, ca nu se mai poate, etc.

Stimata doamna,
terapia alcoolismului si a altor boli spirituale, nu se face la televizor.
Aceea e isterie, doamna. Nu terapie.

[nacu simona]

În prealabil postat de ioan67

Stimata doamna,
terapia alcoolismului si a altor boli spirituale, nu se face la televizor.
Aceea e isterie, doamna. Nu terapie.

Asa e, nu se face la televizor.
Totusi, de ce patima betiei este mai cu mot ca alte patimi si se trateaza doar cand a ajuns omul asa, suspendat deasupra prapastiei? Si cine garanteaza ca odata ajuns in aceasta stare mai exista cineva langa el pentru a-l salva?
Ma tem ca sunteti subiectiv de data asta.
Daca vorbim de AA, atunci da, poate aveti dreptate.
Practic insa,exista "n" variante de vindecare. Unii s-au ajutat singuri, altii au fost ajutati.
Dar cele mai bune rezultate au obtinut cei care au fost ajutati de Dumnezeu.Acum, oricare ar fi situatia, indirect tot de Dumnezeu suntem ajutati.
Sfantul Siluan Athonitul, precum faceau multi rusi, consuma pana la doi litri de vodca pe zi.
Dar credinta si Dumnezeu l-au ajutat (prin harul Duhului Sfant) sa uite de aceasta patima.
Deci, dupa parerea mea, cel mai mult ajuta credinta, prin spovedanie deasa, care il intareste pe alcoolic sa reziste fara bautura. Si cand acesta va fi intarit de Duhul Sfant nici nu va mai simti vreodata nevoia, uitand si ca a fost vreodata alcoolic. Dar, ce te faci ca in general betivii nu au credinta? Si nu doresc sa se schimbe?Si atunci trebuie sa fie cineva langa el sa il sustina si sa se roage pentru el. Si aceasta este o solutie. Tu spui ca ajuti pe altul prin propria experienta.Si acest lucru este bun. Dar nu il generaliza.Sunt oameni si oameni si situatii si situatii.
Un alt exemplu este cel al lui Serafim Rose,calugar ortodox in America, de origine tot rus, care ajunsese pe la tot felul de religii, consumase droguri, alcool, devenise homosexual, adica vazuse iadul cu ochii lui, dar s-a intors la Dumnezeu printr-o intamplare minunata, fara interventia niciunui om.
Despre viata si invatatura acestora cititi pe net, daca doriti. Merita, mai ales Sfantul Siluan Athonitul.
Iti (va)doresc numai bine sa va dea Dumnezeu!

[Copacel]

În prealabil postat de nacu simona

Totusi, de ce patima betiei

Linisteste-te Simo si serveste o bere:
https://www.youtube.com/watch?v=Bf_z_7B4Ifw

[nacu simona]

În prealabil postat de ioan67

Subscriu.
Desi se poate face o terapie si mai tarziu. De fapt, terapia alcoolismului se face intotdeauna "mai tarziu". Poate nu cunoasteti, dar intrarea in terapie a unui alcoolic se face abia cand el a ajuns la "fundul sacului". Adica atunci cand se mai agata de viata cu un singur fir, acela daruit o clipa de Bunul Dumnezeu pentru o alegere finala...
Restul opiniilor dvs. sunt neconforme cu realitatea acestei patologii, ma iertati de franchete.
Daca nu sunteti alcoolic aflat in terapie, va anunt respectuos ca nu intelegeti bine conditia alcoolismului, oricate articole ati citi pe acest subiect. Alcoolismul e cunoscut cel mai bine, ca conditie patologica, de catre alcoolici. Nicidecum de catre medici sau de alte categorii de oameni. Tocmai din acest motiv, alcoolicul e tratat cu succes doar de catre alcoolici, restul (medic, psiholog, preot) fiind adjuvante.

Si da si nu.
Ar trebui sa existe fericita situatie in care lumea asta sa dea periodic cate un betiv vindecat si cate un pacient de vindecat. Realitatea este ca cel ce randuieste totul,cine si cum se vindeca, este Dumnezeu, care trimite si ajutorul si vindecarea, desi majoritatea dintre noi nu realizam acest lucru.
Noi nu avem capacitatea de a privi in ansamblul ei toata problematica situatiei, sa depistam cauzele, efectele, sau metodele de rezolvare.
Dar daca dvs ati ajuns acolo unde sunteti, ajutati pe cat va sta in putinta, fiind convins de ceea ce faceti. Numai sa nu-l scoateti pe Dumnezeu din ecuatie.
Si, poate stiti ca boala de care sufera alcoolicul este de fapt codependenta. Deci aceasta este boala care trebuie tratata si de care trebuie sa se tina seama pentru a ajunge la radacina bolii. Caci chiar daca nu mai bea, codependenta ramane, schimband o patima cu alta, fara a iesi radacina raului din om. De aceea se spune ca alcoolismul nu este vindecabil, deoarce nu se trateaza bola care trebuie, ci doar un efect al ei.

[ioan67]

În prealabil postat de nacu simona

Caci chiar daca nu mai bea, codependenta ramane, schimband o patima cu alta, fara a iesi radacina raului din om.

Sunt nedumerit....
A fi codependent inseamna, pentru dvs, a schimba o boala/patima cu alta???
Credeam ca se refera la partenerul celui cu adictie manifesta, ma iertati de ignoranta....

[Jonnyw2013]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Ard ! Ard cu foc pe dinăuntru ! Mămăliga lor de jucăuşi afurisiţi, necuraţii demoni... Ah ! Că-i strivesc cu călcâiul, călca-i-aş în picioare, nesăbuiţi urâtori ! Dar cât mai îndrăznesc ei să lovească oiţele preaiubite ?

Cât, afurisiţilor, cât ? Aaah ! Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte ! (de 100 de ori)

Oamenii ăştia sunt la ananghie, se pierd, îşi slăbesc dragostea, se îndoiesc, se tem, n-au siguranţă, n-au încredere, sunt ispitiţi şi din partea familiei, loviţi, slăbiţi, abea respiră şi ei puţin duhovniceşte... iar când dragostea ei curată a primit prin marea milă a Domnului, curajul să vină aici să caute, să primească nişte răspunsuri, unii din frăţiile noastre scriem nişte răspunsuri, de ţi se opreşte mintea-n loc, măi frate !

Precum ei, acest cuplu minunat, cu încercări şi tulburări, care vor să se căsătorească, sunt atât de mulţi, în toată ţările ! Atât de mulţi !
Mai ales frăţiorii noştrii creştini, care dacă îi vedem aici, ar trebui să ne dăm 80 de ani de viaţă pentru a-i vedea pe drumul mântuirii, iar noi...

Le-a dat Domnul putere, voinţă şi curaj, îndrăzneala cea bună, să caute îmbunătăţire, ne-a dat şi nouă şansa să ne înmulţim şi întărim dragostea. EI sunt un caz atât de fericit şi binecuvântat să vină aici pe forum, să întrebe. Măcar să aibe un liant, un sprijin în căutarea lor şi suferinţa lor, să ne aibe aliaţi în războiul nevăzut.

Şi vine sora "nacu", cu gânduri de la dracu, să le spună că dacă încep în curvie, nu se mântuiesc, deci ajung în iad. Io' ajutat !
Şi mai vine unu răsărit nevoie mare, "Romowe", cu 15 nume legate cu lanţuri şi trase după el, mare animist, să vorbească păduchilor de... religiozitate... maniacală... poate animistă... din capul lui...

Păi poţi să nu le spui "Mânca-i-ar Raiul" ?? :) Of...

Igore imi place mult rraspunsul tau frate,mult!Imi plac mult oamenii care simt alaturi de altii.Adica vorrbe peste te miri cate vorbe ,darr cand simti alaturi de altul/altii e fantastic.La un moment dat te-am judecat undeva pe aici frate.Daca simti si esti fierbinte ptr altii frate, orrice alte lucruri,orrice defecte devin mici sau dispar.Domnul sa te binecuvinteze!

[Jonnyw2013]

Bublisor@
Dumnezeu spune sa nu facem tesaturi din lucruri diferite, gen in cu bumbac, sau in cu canepa.Darr in acelasi timp Dumnezeu leaga lucrruri diferrite si le tese intr-un fel stiut doar de el si iese ceva deosebit.In zi de astazi cand in aceasta lume e multa superrficialitate, e bine cand iti pui intrebarri si in acelasi timp vrei sa
continui, chiar daca la un moment dat esti mai sus ca potential social ca si el,
putand ajunge medic .Personal in situatii dinastea cred ca e bine sa nu se amane nunta .Da, apar multe incercari si una cea mai mare cand un parinte sau poate ambii sunt impotriva.
Uneori din parinte iubitor de alcool sau alcoolic, pot iesi urmasi care sa il
deteste sau macar stiu sa se infraneze cand stiu cat rau le-a facut lor ca si copii,
alcoolul baut de tata.
E mare lucru ca mai intalnesti tinerri care vor sa lupte impreuna cu
problemele care vor apare.

Am avut o matusa care era mai saraca decat viitorul sot.Parintii lui nu au vrut-o
caci nu avea atat de mult pamant ca si ei.Era acum vreo 50 de ani.Atunci asa se
punea problema casatoriei.El nu s-a mai dus la parrinti acasa pana nu au acceptat-o
si pe ea, a zis:"Daca pe ea nu o vreti nici eu nu mai vin acasa!"Ma rog au lucrat ce
au putut si s-au luat peste voia lor.El nu s-a mai dus fara ea acasa la
parinti,pana cand nu au acceptat-o si pe ea.Ma rrog pe vremea aia de obicei pe la
18 ani erai independent cat de cat.Au stat in chirie si s-au descurcat cum au putut.Si fata asta, mai tarziu a avut grija cum trebuie de batrani astia(parintii lui).Ea o femeie de nadejde harnica ca "spirtul" cum zicem noi in zona.

Dragostea adeavarata trece peste multe lucruri.Oameni diferiti care se completeaza
bine imprreuna.
Sunt extrem de pornit impotriva idei de stat impreuna, fiindca usor apare o cearta si urgent se strica o relatie din asta.Sunt ptr casatorie ca asumare a unor responsabilitati imprreuna,a unor simtiri si trairi impreuna.
Domnul sa va dea gandul bun!