singura in doi.

[mihaela75]

În prealabil postat de ancah

Mihaela 75: Imi pare nespus de rau ca ai trecut prin asemenea experienta negativa. Drept sa-ti spun, nu ma vad in stare sa dau sfaturi in asemenea situatie. Eu vorbeam mai mult de coborasurile si suisurile dintr-o casnicie. Noi vorbim aici la modul general si nimeni nu se asteapta ca cineva sa execute intocmai sfaturile, fara discernamant.

Exista invatamant obligatoriu, dar acesta nu include si niste cursuri despre viata, despre viata de familie, despre viata de parinte. M-am gandit foarte mult la un asemenea curs pentru elevi, viitorii soti si parinti. Viitorii adulti ar pasi mai echipati in viata.

Viata fiecaruia e diferita de viata celuilalt. Avem fiecare o alta traire interioara. Un singur lucru este cert, si anume ca intr-un cuplu vina se imparte, nefiind doar unul vinovat, iar celalalt victima. Si victima isi are partea ei de contributie la conflict. Din pacate se rasfrange asupra copilului, care duce in suflet aceasta povara, dar si o intelepciune, si anume, de a nu face la randului lui acelasi lucru propriului sau copil.

Mai multe generatii au fost lipsite de tainele Bisericii si acest lucru se resimte in viata de familie. Oamenii au fost lipsiti de ajutorul Domnului, pe care de obicei il primim (si) prin intermediul preotului. Oamenii nu au stiut sa se roage si mai degraba si-au vorbit de rau partenerul de viata. Greseli, multe si regretabile greseli.

Sa consideram acesta ceasul al doisprezecelea si sa ne gasim un duhovnic, un al doilea parinte de suflet, la care sa alergam atunci cand avem nevoie, ca sa nu fim raniti si ca sa nu ranim. Rezolvarea problemelor este intotdeauna in bine nu in rau.

Totusi, am citit foarte de curand, ca parintele Arsenie Boca sfatuia pe unele femei sa divorteze de sotii lor betivi, intrezarind un sfarsit tragic. Cine are nevoie de asemenea sfat, trebuie sa-l caute la persoane cu discernamant, si anume la preoti duhovnici.

ancah spuneai ca :" intr-un cuplu vina se imparte, nefiind doar unul vinovat, iar celalalt victima. Si victima isi are partea ei de contributie la conflict".iti spun ca sunt unele conflicte,si uneori deosebit de violente, au loc fara vointa victimei!bineinteles,sunt cazuri si cazuri,dar eu vorbesc de o realitate foarte,foarte bine inradacinata la noi in tara.sunt femei care sunt ABUZATE si jignite,indiferent cat de mult ar incerca ele sa evite aceasta situatie.hm,vina lor?saracele sunt si ele fiinte ca oricare altele(nimeni si nimic nu e perfect),au sentimente,simturi ,ca orice alta fiinta.asta e vina lor!care este "partea ei de contributie la conflict"(ma refer la femeie)?simplu:isi cere si ea dreptul la viata,la greselile ei.iar un conflict violent NU POATE FI JUSTIFICAT DE NICI O VINA!hai sa justificam si holocaustul(doar si evreii erau vinovati ca erau evrei) si comunismul(bietii oameni care au fost chinuiti si ucisi nu mai conteaza).doar asa se propaga si se incurajeaza violenta in familie si in lume:prin permisivitate!ma refer aici la conflictele violente si ma adresez celor care indeamna femeile maltratate sa isi ierte sotul,chiar pentru copil.care in asemenea situatii mai rau i se face...

[Sylvie]

Audio,nu o sfatuiam sa stea alaturi de sot daca acesta o batea,sau o insela.Dar nefacand acest lucru,iar copilul ei avand o casatorie fericita,NU VAD CAUZA PT.CARE SI-AR FACE RAU FAMILIEI,PRIN RAZBUNARE.

Mihaela 75: Ceea ce ti-am scris ref. la vina impartita intre cei doi soti, nu e de la mine, ci sunt cuvintele psihanalistului Carl Gustav Jung. El afirma ca de cele 95% parte de vina a partenerului sa nu ne ocupam, caci nu o putem influenta, dar din cele 5% ale noastre, putem trage cele mai mari invataminte. Asta mie imi spune, ca oricat de rau ar fi celalalt, am si eu partea mea de greseala.
De aceea ti-am spus, ca asemenea femei ar trebui sa se duca la duhovnic, care intreband si cantarind faptele, poate aprecia mai bine care e situatia, daca exista posibilitate de indreptare si daca solutia este divortul. Cred ca , fiind in asemenea conflict nu putem vedea prea limpede ce e de facut, pentru ca sa iesim cat mai bine din situatia respectiva. Pentru ajutor ne adresam rudelor, prietenilor, cand de fapt ar trebui sa vorbim cu preotul. Si apoi exista acum tot felul de tratamente naturiste pentru a scapa de betie. Un betiv vindecat este de obicei cel mai bun sot si tata.

[mihaela75]

"Un betiv vindecat este de obicei cel mai bun sot si tata. "Da?

În prealabil postat de mihaela75

"Un betiv vindecat este de obicei cel mai bun sot si tata. "Da?

Da, cunosc mai multe exemple.

[ory]

Este dureros si trist sa constati dupa ani de sacrificiu si supunere ca nu se vede nici un rezultat al rabdarii,este de asemeni condamnabila aceasta realitate cu care se confrunta ,din pacate,multe casnicii din Romania,casnicii care nu ar trebui tolerate si nici ingaduite pe o perioada atat de indelungate.Nu cred ca Dumnezeu te obliga la un astfel de trai,prin resemnare si ducerea "crucii" indiferent de situatie.Dumnezeu ne-a dat discernamantul si ratiunea de-a alege si de-a ne asterne precum voim,fiindca inainte de toate avem si libertate.Nu se merita!!!1,nu se merita sa rabdam consecintele bauturii,care de cele mai multe ori raman mereu neschimbate,si astfel ajungem intr-un tarziu plini de regrete si de cicatrici ale ranilor provocate sistematic,cu nepasare si violenta,cicatrici fizice si psihice.
Dupa cum am observat in societate,foarte putini alcoolici reusesc sa renunte la acest viciu dupa un timp de "dezastru",insa,din pacate multe familii lupta mult si bine cu acesta si nu rezolva nimic,in afara de suferinte si iar suferimtele care sunt suportate datorita oamenilor alcoolici.Sa ne gandim si la mediul nociv in care un copil este fortat sa traiasca atunci cand parintele sau este alcoolic,nu doar mama sufera ci si copii,si pot avea chiar traume care sa-i marcheze pentru tot restul vietii.Sunt multi factori negativi care apar in acest cerc vicios al alcoolismului in familie,factori care trebuiesc luati in consideratie pentru remedierea situatiei,eventual pentru renuntarea la astfel de oameni,oameni care nu merita toleranta la infinit,atata timp cat ei insisi se lasa decazuti permanent.
Din pacate eu am trait cu un tata alcoolic,care de altfel s-a resemnat pana la sfarsitul vietii lui cu acest viciu,nu s-a putut face nimic pentru el,noi insa,copii am avut de suferit,iar mama a fost eroina unei vieti pierdute doar in munca si vesnica panarama familiala,fapt pentru care mama a acumulat multa frustrare si-o exprima deseori,acum la batranete printr-o permanenta nemultumire.Se spune ca intr-o familie de alcoolici,unul din copii,dpdv psihologic,are toate sansele sa devina alcoolic.Asa s-a si intamplat,fratele meu mai mare la doar 33 de ani a devenit alcoolic notoriu,nu mai are control aproape deloc asupra vietii lui,are doua casnicii esuate si un copil caruia-i este dor mereu de tatal lui,insa acesta nu poate sa faca parte din viata lui fiindca este dedicat in totalitate alcoolului,o problema serioasa devenita boala in toata puterea cuvantului.Mai rau este ca nici nu recunoaste ca are o problema,nu vrea sa se lase ajutat,chiar daca viata si sanatatea lui se ruineaza cu o viteza incredibila.
Asadar,oameni buni,degeaba sfatuiti spre rabdare,ca rabdarea are si ea limitele ei,iar oamenii betivi foarte slabe sanse de remediere,si nu cred ca este cazul sa sufere si altii pe langa acesti.Daca au ales aceasta cale,atunci isi merita soarta,mai ales daca nu fac nici un efosrt de remediere,nu este obligat nimeni sa suporte o viata zbuciumata,nici macar din considerente religioase,fiindca si acestea sunt,uneori partiale.Femeia aceasta merita sa fie fericita,pentru ca plata ei oricum este scrisa undeva,plata rabdarii atat de indelungate.Viata nu ne este data sa ne batem joc de ea prin acceptarea iadului in preajma unor oameni pe care acesta ai hraneste,viata ne este data sa ne bucuram de ea,sa multumim prin aceasta Creeatorului,si sa gandim sa ne alegem oportunitatile,sa fim noi insine,in acest divers ansamblu care este societatea.
Va rog din suflet,dati sfaturi contrare acceptarii fericirii,in cele din urma,toti cei care ati suportat ceea ce a suportat aceasta femeie,si nu numai,pentru ca unii dplor de vedere poate au suportat o astfel de viata cu bucurie,acela n-as vrea sa spun ca are calitati de duh,dar poate si de "un pierdut resemnat si indignat in acelasi timp,pe vecie".Cred ca ingerii nu sunt capabili sa simta si sa suporte ceea ce suporta pamantenii,de aceia nu sunt,poate materiali,cred ca oamenii sunt mai presus de ingerii,fiindca viata indiferent cum se arata,ea este cu certitudine O PERMANENTA LUPTA,iar noi mereu martiri.

[dillema]

În prealabil postat de ancah

Mihaela 75: Ceea ce ti-am scris ref. la vina impartita intre cei doi soti, nu e de la mine, ci sunt cuvintele psihanalistului Carl Gustav Jung. El afirma ca de cele 95% parte de vina a partenerului sa nu ne ocupam, caci nu o putem influenta, dar din cele 5% ale noastre, putem trage cele mai mari invataminte. Asta mie imi spune, ca oricat de rau ar fi celalalt, am si eu partea mea de greseala.
De aceea ti-am spus, ca asemenea femei ar trebui sa se duca la duhovnic, care intreband si cantarind faptele, poate aprecia mai bine care e situatia, daca exista posibilitate de indreptare si daca solutia este divortul. Cred ca , fiind in asemenea conflict nu putem vedea prea limpede ce e de facut, pentru ca sa iesim cat mai bine din situatia respectiva. Pentru ajutor ne adresam rudelor, prietenilor, cand de fapt ar trebui sa vorbim cu preotul. Si apoi exista acum tot felul de tratamente naturiste pentru a scapa de betie. Un betiv vindecat este de obicei cel mai bun sot si tata.

E usor sa dai sfaturi, dar nu esti tu cea care e in dilema si obligata sa suporte un individ de care nu o mai uneste nimic. Tu esti cea care suporta loviturile pe spinare, injuraturile, umilinta psihica, sa nu mai amintim de lipsirea de indatoririle de care partenerul este obligat sa le faca in raport cu partenerul de viata. O fi bine sa continue ...asta numai ea si D-zeu pot sti, o fi bine sa nu continue.... este alegere o alegere personala.

[dillema]

În prealabil postat de Sylvie

Audio,nu o sfatuiam sa stea alaturi de sot daca acesta o batea,sau o insela.Dar nefacand acest lucru,iar copilul ei avand o casatorie fericita,NU VAD CAUZA PT.CARE SI-AR FACE RAU FAMILIEI,PRIN RAZBUNARE.

Familie fericita? Dupa cate am citit sotul o neglijeaza, e betiv, nu prea vad eu fericire aici mai ales ca ea e disperata, si cred ca are si constiinta crestina daca tot a postat pe un forum crestin mesajul.

ma intreb oare cati dintre voi ati implinit sfaturile care le dati bietei femei. Nu cred ca se mai gandeste ea la razbunare...acu e prea preocupata sa isi salveze pielea

[dillema]

În prealabil postat de ancah

Da, cunosc mai multe exemple.

eu am cunoscut doar un singur caz..dar nu e pe deplin vindecat...ba mai mult sotia lui a devenit alcoolica la fel ca si el, amandoi sunt alcoolici moderati sa spun asa:( E umilitor sa fii beat, depersonalizeaza, nu mai este el/ea insisi, baiguie, spun vorbe fara inteles, se enerveaza fara motiv, nu inteleg pe deplin sensul cuvintelor interlocutorului cu care sustin o discutie, ochii sunt in ceata, unii devin violent verbat si fizic, altii vomita si nu isi pot controla necesitatile fiziologice, insinctele, sunt dezgustatori, comportamentul celui beat provoaca amuzament celor din jur, se injosesc ....

Am cunoscut o pereche casatorita; el era betiv, iar ea nu prea era gospodina. Au aparut dou copii, fara ca el sa-si schimbe stilul de viata. Ea s-a imbolnavit si a murit ( o raceala grava). El s-a recasatorit, aducand acestor doi copii o alta mama, de data asta foarte gospodina si muncitoare. El s-a lasat de baut si isi vede de casa si copii si este cel mai bun sot si tata.
Fiind vorba de niste foarte buni prieteni de demult,nu voi da mai multe amanunte.
Amintesc acest caz, pentu a fi un exemplu ca se pot produce schimbari si ca greseala poate fi si a femeii, nu numai a barbatului, chiar daca el este cel care bea si este violent.
Eu nu dau sfaturi; discut doar pe marginea acestei teme.