Fenomenul Noul Ierusalim de la Pucioasa

[mariamargareta]

Cea din urmă categorie de corecţii analizate aici nu este neapărat şi ultima, dar ar putea fi cea mai importantă. Este vorba de acele "corecţii" care ţintesc la modificarea de fond a mesajelor de la Pucioasa. Acestea sunt cele mai grave intervenţii “pe cord deschis” în textul sacru pucioşesc, deoarece ele mistifică esenţa mesajului original până la “sacrilegiu”. Vom da în continuare un singur exemplu, o corecţie cu tâlc, dar ele sunt cu zecile.
Într-o “vorbire” a Dumnezeului Pucios de prin anul 1994, cu prilejul sărbătoririi Învierii Domnului, după introducerea de rigoare, i s-a permis şi “duhului Verginicăi” să ia cuvântul şi să-şi îmbărbăteze poporul cu un spici rostit chiar “de lângă Domnul”.
Cei care au compus predica ei, şi i-au atribuit-o apoi, au uitat la un moment dat că, în desfăşurarea vorbirii, se trecuse de mult de la persoana I a Dumnezeului Pucios la persoana I a spiritului Verginicăi. Această neglijenţă a permis înregistrarea unei erori fatale: Verginica vorbea la un moment dat în locul Dumnezeului Pucios, şi nu de lângă El. “Verginica” (de fapt, duhul sau duha ei) le vorbea păstorilor Nea’Mişu şi nea’Cristea , numindu-i “păstorii mei” şi învăţându-i să-şi întărească ucenicii aşa cum o făcuseră cândva apostolii lui Hristos, dar le vorbea folosindu-se de construcţia “apostolii Mei” pe care ea nu era în drept să o folosească. Nici dacă s-ar fi scris “apostolii mei” n-ar fi fost corect, căci Verginica n-a avut nicodată apostoli, şi nici n-a fost contemporană cu Tit, cu Timotei, cu Barnaba şi cu Marcu. Cu ocazia reeditării cărţii, liderii pucioşi au observat tărăşenia şi aprecind că gravitatea ei este absolut intolerabilă, au operat discret modificarea salvatoare: cuvântul Mei a dispărut pur şi simplu, iar fraza rostită de “duhul Verginicăi” a redevenit credibilă:

“Păstorii mei, întăriţi-vă şi să vă întăriţi ucenicii, aşa cum i-au întărit apostolii Mei pe Tit, pe Timotei, pe Barnaba, pe Marcu, pe Prohor şi pe toţi ucenicii cei lucrători. Fiţi cu luare aminte. Vegheaţi în straja nopţii şi a zilei şi lucraţi lucrarea aceasta de pregătire a întoarcerii Stăpânului viei...”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 01-05-1994)
“Păstorii mei, întăriţi-vă, şi să vă întăriţi ucenicii, aşa cum i-au întărit apostolii pe Tit, pe Timotei, pe Barnaba, pe Marcu, pe Prohor şi pe toţi ucenicii cei lucrători. Fiţi cu luare-aminte. Vegheaţi în straja nopţii şi a zilei şi lucraţi lucrarea aceasta de pregătire a întoarcerii Stăpânului viei.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 18 aprilie/1 mai 1994)

Manevra de acest tip, substituirea de persoană, nu este singulară. În anii 1982, 1983 şi 1984, după moartea Verginicăi, peste 30 de pronume personale erau scrise cu majuscule, semnificând prin aceasta că mesajele care le conţineau veneau direct “de la Domnul”. În ediţia a doua a cărţii, ele au fost modificate şi trecute cu literă mică, pentru ca să apară că mesajele veneau de la duhul Verginicăi, care-i vorbea din cer surioarei sale, lelica Maria. Liderii pucioşi nu voiau ca lelica să apară ca vorbitoare direct cu Dumnezeu, caz în care ar fi trebuit s-o considere şi pe ea proorociţă şi totodată “trâmbiţa a şaptea” . Dar, dacă lelica ar fi fost “trâmbiţa a şaptea” şi prooroc, liderilor pucioşi nu le mai rămânea nimic de făcut şi de trâmbiţat, căci cu “trâmbiţa a şaptea” se încheie lanţul proorociilor apocaliptice, iar lelica a murit şi ea în anul 1997. De aceea, eu au fost nevoiţi să falsifice aceste 30 de pronume personale. Iată câteva exemple mai semnificative, care susţin cu probe concrete această teorie:

1. “… Uite ce zice Domnul: cine are urechi de auzit să audă şi cine are inimă pentru Domnul, să înţeleagă. Domnul a oprit căsătoria pentru că numai e timp de întinare şi de pofte trupeşti […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 5 februarie 1982)
1. “…Cine are urechi de auzit, să audă, şi cine are inimă pentru Domnul, să înţeleagă. Domnul a oprit căsătoria pentru că nu mai e timp de întinare şi de pofte trupeşti […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 18 aprilie/ 1 mai 1982)

Acest prim exemplu nu se încadrează în categoria amintită, de falsificare a majusculelor pronumelor personale, dar ilustrează caracterul intenţional al modificărilor care urmează şi care vor fi evidenţiate în continuare: acestea vor să ascundă faptul că din prima ediţie a cărţii reieşea că “Domnul vorbea” direct prin lelica Maria , exact la fel ca şi prin Verginica, deci lelica era “trâmbiţă”, trâmbiţa a şaptea. În ediţia a doua, dispar cuvintele “Uite ce zice Domnul” deci nu mai zice Domnul ceea ce zice, ci Verginica zice, iar lelica doar primeşte la modul pasiv mesajele venite din cer de la “şpiritul nemuritor al Verginicăi”.

2. “…Acest acoperământ al Meu unde v-am lăsat Eu […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 20 mai 1982)
2. “…Acest acoperământ al meu unde v-am lăsat eu […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 7/20 mai 1982)

3. “…O, poporul Meu scump şi oile Mele scumpe, pentru voi Mă lupt şi pentru voi am pus trâmbiţa Mea în lucrare. Fiţi ai Mei […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 25 iunie 1982)
3. “…O, poporul meu scump, oile mele scumpe! Pentru voi mă lupt şi pentru voi am pus trâmbiţa în lucrare. Fiţi ai mei […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 12/25 iunie 1982)

4. “ …Poporul Meu iubit, oile Mele din toate colţurile […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 10 iulie 1982)
4. “ …Poporul meu iubit, oile mele din toate colţurile […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 27 iunie/10 iulie 1982)

5. “ …O, poporul Meu, oile Mele scumpe, turma Mea deschideţi-vă inima […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 7 august 1982)
5. “ …O, poporul meu, oile mele scumpe, turma mea deschideţi-vă inima […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 25 iulie/7 august 1982)

[mariamargareta]

6. “ […] am mânuşiţă de popor care Mă iubeşte. O, Moldovo, Moldovo, Moldovo nu mai pot veni la tine, la oile Mele. Nu mai am mijloace, nu mai am benzină la maşină. ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 22 noiembrie 1982)
6. “ [...] am mânuşiţă de popor care mă iubeşte. O, Moldovo, Moldovo, Moldovo nu mai pot veni la tine, la oile mele. Nu mai am mijloace. Nu mai am hrană la maşină. ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 16/29 noiembrie 1982)

7. “ …O, poporul Meu, oile Mele de departe, am făcut răni care Mă dor neîncetat [...]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 18 februarie 1983)
7. “ …O, poporul meu, oile mele de departe, am făcut răni care mă dor neîncetat [...] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 5/18 februarie 1983)

8. “ Aşa cântă Măicuţa Mea. Eu, Domnul voiesc această rugăciune să fie cântată de tot poporul Meu şi-n culcare şi-n sculare… ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 8 martie 1983)
8. “ Aşa cântă Măicuţa Domnului. Domnul voieşte ca această rugăciune să fie cântată de tot poporul şi în culcare şi în sculare. ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 23 februarie/8 martie 1983)

Aici se vede din nou caracterul intenţional al modificărilor, de unde rezultă că ele nu mai sunt corecţii, ci falsuri. Dacă până acum se putea considera eventual că, din motive de neglijenţă, redactorii ediţiei întâi au greşit punând majusculele acolo unde nu trebuia, aici se observă clar o intervenţie mistificatoare: “Măicuţa Mea “ devine “Măicuţa Domnului”, deci “nu Domnul vorbeşte” . Acelaşi efect îl are modificarea frauduloasă a cuvântului “voiesc”, care devine “voieşte” ; în felul acesta Domnul nu mai este pus la persoana I (Eu voiesc) ci la persoana a III-a (El voieşte).

9. “ …O, poporul Meu, […] O, Moldovo, Moldovo, mare Mi-a fost speranţa în tine… ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 8 aprilie 1983)
9. “ …O, poporul meu, […] O, Moldovo, Moldovo, mare mi-a fost speranţa în tine! ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 26 martie/8 aprilie 1983)

[mariamargareta]

10. Ediţia 1995: “ …Iată Verginico, îţi dau poruncă. Uite Verginico, această sfântă cruciuliţă este a ta, îţi va fi armă de biruinţă iar în acest carneţel vei trece toate faptele bune ale tuturor sufleţelelor care Mă iubesc în poporul Meu. Şi vei merge pe pământ însoţită de îngerul tău păzitor, care va fi nedespărţit de tine, dar nevăzut de nimeni şi vei suna trâmbiţă de trezire şi de pregătire prin surioara ta. Duhul Sfânt va lucra prin amândouă. Pregătiţi oile, că în curând vinePăstorul cel mare să le ia în primire…” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 3 mai 1983)

10. Ediţia 2006: “ …Domnul îmi dă o sfântă cruce în mână şi un carneţel şi îmi spune: “Iată, Verginico, îţi dau ceva care te va bucura. Această sfântă cruciuliţă este a ta. Îţi va fi armă de biruinţă, ca să nu se apropie nici un vrăjmaş de tine, iar în acest carneţel vei trece toate faptele bune ale tuturor sufleţelelor care Mă iubesc în poporul Meu. Şi vei merge pe pământ, însoţită de îngerul tău păzitor, care va fi nedespărţit de tine, dar nevăzut de nimeni, şi vei suna trâmbiţa de trezire şi de pregătire prin mâna surorii tale; tu , cu gura ta, şi ea, cu mâna să scrie; adică Duhul Sfânt va lucra prin amândouă, şi luaţi legătura cu păstorii, să vă ajute să pregătiţi oile, că în curând va veni Păstorul Cel mare să le ia în primire, să le găsească gata pregătite”.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 20 aprilie/3 mai 1983)

Acest text este pe departe cel mai edificator asupra falsificărilor masive privind substituirea de persoană. În ediţia a doua a cărţii sunt introduse aici în mod fraudulos explicaţii suplimentare privind noul statut al lelicăi Maria vis-a vis de “poporul” pucios: ea va fi doar un instrument pasiv şi docil prin care “spiritul Verginicăi”, acum eliberat prin moarte, comunică mai departe cu “poporul ei”. Liderii pucioşi inventează “carneţelul” în care lelica va nota tot ce-i va transmite duhul (sau duha) Verginicăi pentru “popor”. Verginica va lucra cu gura spirituală, iar lelica va lucra cu mâna materială. “Domnul” dispare pur şi simplu din dialog, iar legătura directă dintre “Domnul” şi lelica, aşa cum apare ea în ediţia întâi a cărţii, este de acum o palidă amintire (pentru cei care vor să mai aibă aducere aminte).
Un punct de interes ar putea fi cât contează o literă la liderii pucioşi.

Oricine se poate întreba de ce era nevoie să se "corecteze" cuvântul "trâmbiţă", care devine "trâmbiţa", în ediţia a doua a cărţii. La prima vedere, de această corecţie nici nu era nevoie, căci sensul frazei pare că nu se schimbă. Meticulozitatea aceasta neobişnuită ar putea ascunde însă în ea o temere viscerală a liderilor pucioşi (care îi va împinge spre un fals calificat) : teama ca nu cumva cititorul să interpreteze că “trâmbiţa” de care se vorbeşte ar putea fi lelica Maria. Plecând de la această supoziţie, o explicaţie posibilă ar fi aceea că, în prima variantă, expresia completă "vei suna trâmbiţă de trezire şi de pregătire prin surioara ta" s-ar putea interpreta la citire "vei suna prin trâmbiţă de trezire şi de pregătire, prin surioara ta", ceea ce ar fi indezirabil pentru liderii pucioşi, care nu admit că lelica Maria (sora Verginicăi) a fost şi ea "trâmbiţă". În schimb, textul "corectat": "vei suna trâmbiţa de trezire şi de pregătire prin mâna surorii tale; tu , cu gura ta, şi ea, cu mâna să scrie" ar putea fi interpretat fie ca "vei suna tu, cea care eşti trâmbiţa de trezire , pe sora ta, care cu mâna să scrie" , fie, în altă variantă, "vei suna în trâmbiţa de trezire , pe sora ta, care cu mâna să scrie". Deşi acest raţionament poate părea puţin forţat, el rămâne plauzibil, în contextul celorlalte falsuri interesate de acest gen. Oricum ar fi, această modificare nu s-a făcut ea fără rost, îndată ce putea foarte bine să lipsească şi nimeni n-ar fi observat necesitatea ei.


11. “ …O, sufleţelele Mele, […]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 3 mai 1983)

11. “ …O, sufleţelele mele, […]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 20 aprilie/3 mai 1983)


12. “ […] că Eu socotesc că nu voieşte fericirea dacă nu leapădă pata cea neagră. Asta e pata neagră care nu se spală, nu se şterge oricât ai freca. Nu se şterge după mormânt. Numai dacă o lepezi acum până-n mormânt. Acum când cer Eu…” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 4 iulie 1983)

12. “[…] că Domnul socoteşte că nu voieşte fericirea dacă nu leapădă pata cea neagră. Asta e pata neagră, care nu se spală, nu se şterge oricât ai freca. Nu se şterge după mormânt. Numai dacă o lepezi acum, până în mormânt; acum când cere Domnul.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 21 iunie/4 iulie 1983)

Din nou o manevră subtilă a liderilor pucioşi: prin trecerea de la persoana I la persoana a III-a, “Domnul” dispare din peisaj, deci nu “Domnul” este cel care îi grăieşte lelicăi din ceruri, ci şpiritul nemuritor al Verginicăi.

[vsovivi]

În prealabil postat de mariamargareta

Stai blând, Vsovi, acest Forum nu e proprietatea ta personală. Ai impresia că toţi de pe Forum discută numai cu tine? Sau, mai degrabă, că cei mai mulţi nu te bagă în seamă, ca să nu se mai complice inutil...

Cum să stau blând? Aşa ca cei care şi-au astupat urechile şi ochii? Sau ca cei care au lepădat definitiv Adevărul? La ce-mi foloseşte blândeţea cea nebună a pierzării. Şi nu ştiu cum de te-ai speriat însfârşit de cornul meu de ţap dintre ochi cu care am zis că am să împung oaia berbecului cu două coarne al cărui corn de pe urmă creştea mai repede şi mai mult ca primul. Păi era o paralelă luată de la fiarele din Daniel, şi tu credeai că o să şi zbor şi o să te înţep ca să te dezumflu că te-ai prea îmbuibat cu lucernă? Păi nu era ca să te omor ci dacă nu te înţep aşa cum înţeapă ciobanul oaia nehalită atunci tu sigur te sufoci, aşa cum s-a sufocat lucifer şi Adam când au aflat că au pierdut Raiul şi Cerul... Deci nu te speria de mine ci teme-te de ce-ţi iese din gură că aia strică pe om, căci spurcăciunile care intră în gură vin tot de acolo, din ce îţi iese... şi ciorile sunt ciori de aia mănâncă toate stârvurile ambalate elegant, şi etichetate cu cod de bare.

Forumul nu e al meu dar nu de aia am zis că nu-ţi permit, fiindcă o să fac demersurile să te evacuez de pe forum, ci am zis aşa înspre Cer, că nu te voi lăsa să-mi amăgeşti sufletul ci că îţi voi ţine piept cât dă Dumnezeu, măcar în sufletul meu, dar nu că voi atenta ca să-ţi răpesc vre-un drept sau tratându-te murdar, ci doar ţi-am spus că nu particip la batjocuri şi persiflări şi nu le gust ci sunt contra lor, contra batjocurilor şi obijnuinţei cu hulele şi minciunile.

Cei mai mulţi mă evită că mă cred sectant sau eretic sau nebun sau ciudat sau ce vrei dumneata, schizofrenic sau lepros sau urât sau scârbos sau îndrăcit sau ... dar cei mai mulţi o fac pentru faptul că e mult mai uşor să slujeşti fariseismului, făţărniciei aristocrate decât să rabzi 'nebunia' crucii.
Deci toţi mă evită şi tac şi se fac că nu văd şi nu aud de frica purtării Crucii. Mai lesne este să se considere ei mântuiţi şi mai mântuiţi decât, păcătoşii, sectanţii şi ereticii, şi toţi cei care îndrăznesc şi le spun lor Adevărul... care fireşte că doare... dar nu îi doare decât pe cei nedrepţi, pe cei ce se cred vrednici pentru slavă de la oameni, şi de aia fug şi tac ascunzându-se care peunde... deci de aia nimeni nu vorbeşte deschis şi pe faţă.

Deci nu vor să se complice inutil fiindcă e mai uşor să te prefaci un fel de snob ce stă sub acuzaţia protectoare cu eresul sau cu secta sau cu păgânismul fireşte al altora, că doar noi suntem băieţii buni şi cei mai mântuiţi ca restul poporului.

Dar dacă tot eşti aşa de convins că Irineu Pop este Patriarhul României, de ce nu te duci să-i faci temenele, să-i pupi metacarpienele şi să-i faci aşa cu degetul: Preafericitule! Te prefaci că nu eşti preafericit, dar eu te-am prins cu ocaua mică, Preafericitule ce eşti! De ce te ascunzeşti? De ce vrei să ne păcăleşti?

Păi dacă l-aş întâlni n-aş avea nici un motiv ca să nu-i sărut mâinile şi picioarele, dar nu vreau să-l flatez pe el ca să mă laud eu şi să mă flatez eu cu slavă de sine şi slavă de la oameni, că doar a Lui Dumnezeu este slava şi puterea şi mărirea... deci nu mă interesează să urmez îndemnul tău care ar fi doar ca să mă bag în seamă, dar predicile sale aş vrea să le mai aud mereu dar nu mai ştiu unde predică. Iar persiflările respective, pe care m-ai sfătuit să le folosesc nu le poţi adresa nici ţiganilor, nici masonilor, nici aristocraţilor josnici, nici duşmanilor că te faci de ruşinea înţelepciunii cereşti, darmite atunci să le foloseşti faţă de un patriarh iubit de Dumnezeu aşa ca Irineu. Deci nu se poate să urmez răutatea dumitale.

Ia să vezi ce-ţi zice, şi după aceea să ne spui şi nouă cum a fost.

Deci eşti curioasă să ispiteşti pe Domnul, puişoare albinoasă de năpârpârcuţă... Păi de ce nu faci tu ceea ce mă sfătuieşti pe mine? Dar şti cui? La nenia cu pisikaa în lesă şi eretele pe umărul drept, şi lui tanti grijania ce umblă călare pe mătură şi pe coada de topor şi care te mituieşte şi te flatează toată ziua ca să le faci treaba asta murdară... Şi poate ne spui şi nouă cu ce săpun se spală pe mâini, că poţi fi sigură că se spală pe mâini şi când vin din piaţă, şi oridecâteori găsesc ei ca să arate altora cuviinţa şi erudiţia lor.

Deci draga mea, mă iartă că nu pot să te urmez şi nici să-ţi ascult sfatul.

[mariamargareta]

13. “ […] Numai lume, tată, lume fără Dumnezeu…” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 11 septembrie 1983)

13. “ […] Numai lume, lume fără Dumnezeu.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 29 august/11 septembrie 1983)


Nici aici nu apare vreo modificare de majusculă, dar cuvântul “tată” pus la cazul vocativ este folosit în mod exclusiv, în toată cartea, de către personajul misterios care se dă drept “Domnul”. Dispariţia acestui cuvânt face ca subiectul frazei adresată “poporului” prin lelica Maria să nu mai fie “Domnul” (aşa cum reieşea din ediţia întâi), ci duhul (duha) Verginicăi.

14. “ Fiilor, cine nu foloseşte şi nu mănâncă această hrană pe care o aduc Eu, nu va putea să răzbată acest drum pe unde vreau să vă duc Eu. Israele, fii încrezător în acest Eu, căci în curând vei vedea cine a fost şi cine este acest Eu…” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 5 februarie 1984)

14. “ Fiilor, cine nu foloseşte şi nu mănâncă această hrană pe care o aduc eu, nu va putea să răzbată acest drum pe unde vreau să vă duc eu. Israele, fii încrezător în acest eu, căci în curând vei vedea cine a fost şi cine este acest eu.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 23 ianuarie/5 februarie 1984)


15. “ Am oprit căsătoria şi întinarea la creştini. Prin aceasta îi voi deosebi de lumea cea deşartă care se întinează până moare. Cine nu-şi spală hainuţa, nu se poate strecura la Mine.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 4 noiembrie 1984)

15. “ Am oprit căsătoria şi întinarea la creştini. Prin aceasta îi voi deosebi de lumea cea deşartă care se întinează până moare. Cine nu-şi spală hăinuţa, nu se poate strecura la Domnul ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 22 octombrie/4 noiembrie 1984)


16. Ediţia 1995: “ …Fiecare sfânt ocroteşte şi are grijă de sufletul care-i poartă numele. Tată, cereţi ajutorul sfântului, […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 4 noiembrie 1984)

16. Ediţia 2006: “ …Fiecare sfânt ocroteşte şi are grijă de sufletul care-i poartă numele. Cereţi ajutorul sfântului, […] ” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 22 octombrie/4 noiembrie 1984)

Aceeaşi observaţie ca la poziţia 13., de mai sus. Recidiva confirmă caracterul intenţional al falsului, prezentat drept "corecţie".


17. “…Scumpii Mei, vă iau cu barca şi vă trec apa […]”(citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 17 decembrie 1984)

17. “…Scumpii mei, vă iau cu barca şi vă trec apa […]” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 4/17 decembrie 1984)


18. Ediţia 1995: “ Smeriţi-vă şi umiliţi-vă, scumpii Mei, că staţi de vorbă cu unul din Sfânta Treime…” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu” ediţia 1995; fragment din mesajul datat la 17 decembrie 1984)

18. Ediţia 2006: “ Smeriţi-vă şi umiliţi-vă, scumpii mei, când staţi de vorbă cu Unul din Sfânta Treime.” (citat din cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, ediţia 2006; fragment din mesajul datat la 4/17 decembrie 1984)


Modificarea cuvântului “că” în cuvântul “când” nu e deloc întâmplătoare, ci ascunde şi ea un fals calificat. Expresia “că staţi de vorbă” ilustrează că dialogul dintre “Domnul” şi popor, prin gura lelicăi Maria, este la timpul prezent: acum şi aici, “Domnul” vorbeşte cu poporul pucios, deci prin lelica Maria vorbeşte Domnul ca printr-o "trâmbiţă". Dimpotrivă, expresia contrafăcută “când staţi de vorbă” face ca întreaga frază să devină o recomandare de uz general, atemporală, care n-are nici o legătură cu şedinţa de spiritism la care poporul pucios tocmai participă, iar lelica este doar pe post de medium, vorbind prin somn cataleptic tot ceea ce primeşte de la duhul.
De la duhul (sau duha)Verginicăi, evident.

Cu asemenea numere de prestigitaţie spiritistă, liderii pucioşi cei iuţi de mână şi ascuţiţi la minte au profitat mereu de nebăgarea de seamă a multora, pe care i-au amăgit cu poveşti cu dialoguri de îngeri şi de duhuri, cu prooroci care vorbeau prin somn şi clarvăzători providenţiali care coboară cu ochii închişi, în miez de noapte, cerul pe pământ, prin viziuni aberante şi spiciuri ingenios falsificate.

[vsovivi]

În prealabil postat de mariamargareta

...

Cu asemenea numere de prestigitaţie spiritistă, liderii pucioşi cei iuţi de mână şi ascuţiţi la minte au profitat mereu de nebăgarea de seamă a multora, pe care i-au amăgit cu poveşti cu dialoguri de îngeri şi de duhuri, cu prooroci care vorbeau prin somn şi clarvăzători providenţiali care coboară cu ochii închişi, în miez de noapte, cerul pe pământ, prin viziuni aberante şi spiciuri ingenios falsificate.

Deci acuzi din necredinţă pe temeiul cărţilor de psihologie şi psihiatrie şi având în spate legea dreptului de autor, luînd voi partea Domnului şi a lelicăi Maria, sora sfintei Verginica.

Cum s-au scris cărţile de psihologie şi psihiatrie şi de către cine? De prooroci? De sfinţi? Păi prin experienţe pe loturi de oameni păcătoşi şi pe bază de deducţii prooroceşti a unor 'savanţi' care au modelat cam cum ar trebui să arate omul gLumii moderne. Deci pentru ce să-i crezi? De frică pentru ca nu cumva să te eticheteze şi pe tine ca schizofrenic sau paranoid sau euforic sau nebun? Şi cum te tratează ei altfel decât cu droguri până ajungi o legumă blândă ca să mori liniştit în linişte căci te-ai împăcat cu faptul că eşti un întuneric fără speranţă şi în mod fatal n-ai de ales altceva decât moartea şi drogul? Deci cu ei stârneşti furfurtuna asta gLumească? Cu diagnostice aberante făcute pe tipologii de oameni? Cu problemele oamenilor încadrate de ei în semne şi simtome şi obijnuinţe, cu asta mă sperii? Păi dacă pe ei îi învocaţi ca argumente, pe psihologi şi psihiatrii, şi mulţimile de diplome ale lor, atunci de ce nu le urmaţi sfaturile, de ce nu vă adresaţi lor, de ce nu le cereţi să vă trateze, ci iată că v-aţi pus voi pe scaunele lor... de acuzare?

Şi v-am zis că se râd de voi şi curcile, că voi, ca şi dezertoarea, aţi ajuns să apăraţi pe Domnul în instanţă, voi care L-aţi părăsit, şi cărora nu v-a cerut şi nu v-a angajat ca avocate ca să cereţi despăgubiri în instanţă pentru daunele suferite de Cuvântul lui Dumnezeu ieşit la prima ediţie în pobor.

Deci nu e demersul vostru toatal ridicol? Pe cine vreţi să păcăliţi cu cauza voastră nobilă plină de nonsens? Nu v-am mai spus că vreţi mereu să vă acoperiţi cu nisisip ceva? Şi aia vreţi să acoperiţi: darul pe care vi l-a făcut pisikaa leneşe care a rodit ceva în curte la voi şi din lene v-a pus pe voi ca să acoperiţi ca să nu se răspândească putoariaoaria... Şi cum te arăţi cel mai vrednic decât atunci când tu acuzi şi strigi ca din gură de şarpe... ca să-ţi speli probabil posibila stare de infracţiune în care te afli... prin diversiuni şi lansări de zvonuri ca nişte interpretări, ca nişte adevăruri la rubrica noutăţi...

Deci cine sunteţi voi lingvistelor care faceţi atâta circ pe tema Cuvântului lui Dumnezeu? Sunteţi avocatele cui sau psihiatrele care? De ce vindeţi voi mereu castraveţi la grădinari? Dar vă spun eu vouă că precis o să vă alegeţi cu nişte castraveţi turceştişti din contrabanbanda asta a voastră, din ăia fără gust ajungând până la urmă ca cele cinci fecioare nebune din pildă, care n-au luat undelemn în candelele lor. Adică în loc de credinţă ele au trăit gLumia lui nenia şi a lui tanti grijania... grijania de grija altuia... şi au rămas pe afară aşa ca prostul vânzând castraveţi la gLume că cică struguri-s prea acri.

Deci draga mea, nu ţi se pare absurd şi nu ţi se pare că e nonsens ca să vă daţi în acelaşi timp avocatele lui Dumnezeu, psihiatre dar şi lingviste sau chiar să fiţi şi proorociţe căci iată că vi se pare că ştiţi tot ce rezultă din texte, care sunt motivele modificărilor, şi ce intenţii au avut cei ce le-au operat dar ştiţi chiar faptul că lelica Maria era proorociţa Domnului când poate că era a sfintei Verginca aşa cum Aaron era proorocul lui Moise. Deci tot Domnul era Cel ce vorbea, prin unul, prin doi, sau prin o sută aşa ca în telefonul fără fir.

Iar vedenii şi glasuri şi tot felul de ciudăţenii pot fi şi de la draci dar pot fi şi de la Domnul, că doar este scris în scripturi că unora le-A vorbit prin cuvinte iar altora prin vedenii... iar altora li s-A arătat în taină aşa ca sfântului Pavel.

Dar mă mir cum de nu vă puneţi problema ridicată şi la voi, voi cum staţi, adică în cazul vostru:

-la ce visaţi?
-la ce nădăjduiţi şi în ce şi în cine?
-cui anume slujiţi şi pentru ce anume o faceţi?
-de ce nu aţi vrut să credeţi ca să vă mântuiţi ci aţi vrut doar să vă mândriţi?

Iar când aflaţi răspunsul mergeţi voi la psiholog şi la psihiatru , la avocaţi şi la lingvişti iar noi o să merge şi o să ne rugăm de Dumnezeu şi de duhovnic.

[mariamargareta]

vsovivi spunea:

Citat (În prealabil postat de mariamargareta ):

“Cu asemenea numere de prestigitaţie spiritistă, liderii pucioşi cei iuţi de mână şi ascuţiţi la minte au profitat mereu de nebăgarea de seamă a multora, pe care i-au amăgit cu poveşti cu dialoguri de îngeri şi de duhuri, cu prooroci care vorbeau prin somn şi clarvăzători providenţiali care coboară cu ochii închişi, în miez de noapte, cerul pe pământ, prin viziuni aberante şi spiciuri ingenios falsificate.”

Deci acuzi din necredinţă pe temeiul cărţilor de psihologie şi psihiatrie şi având în spate legea dreptului de autor, luînd voi partea Domnului şi a lelicăi Maria, sora sfintei Verginica.

Nici vorbă să fi făcut vreo referinţă la temeiul cărţilor de psihologie şi psihiatrie. Această afirmaţie este un nonsens. Nu luăm partea Mariei Tudorache, chiar dacă suntem nevoite să constatăm că a fost nedreptăţită de către liderii pucioşi, după o logică strâmbă sau mai degrabă interesată.

[…] Păi dacă pe ei îi învocaţi ca argumente, pe psihologi şi psihiatrii, şi mulţimile de diplome ale lor, atunci de ce nu le urmaţi sfaturile, de ce nu vă adresaţi lor, de ce nu le cereţi să vă trateze, ci iată că v-aţi pus voi pe scaunele lor... de acuzare?

Niciodată nu am invocat ca argumente psihologi şi psihiatrii, şi mulţimile de diplome ale lor , ci raţionamente de bun simţ.

Şi v-am zis că se râd de voi şi curcile, că voi, ca şi dezertoarea, aţi ajuns să apăraţi pe Domnul în instanţă, voi care L-aţi părăsit, şi cărora nu v-a cerut şi nu v-a angajat ca avocate ca să cereţi despăgubiri în instanţă pentru daunele suferite de Cuvântul lui Dumnezeu ieşit la prima ediţie în pobor.

Dacă ai văzut tu curci râzând, probabil că eşti un prooroc hazliu.
Noi nu apărăm pe nimeni, constatăm doar că sunt două ediţii ale cărţii “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” radical diferite pe ici pe colo, prin punctele esenţiale, dar pe care unii încearcă să ne convingă că sunt identice şi la fel. Adică, să credem şi noi ca ei, că albul e negru, sau, în cel mai rău caz, invers. Cartea respectivă este considerată sacră de către pucioşi, este denumită de ei “Evanghelia după Sfânta Mare Proorociţă Virginia” , dar tot ei sunt cei care au masacrat-o fără milă de la o ediţie la alta, ceea ce creează mari suspiciuni asupra sacralităţii ei. Dacă ar fi fost sacră, nici nu se atingeau de ea, ci îi venerau fiecare virgulă. Dar ei au pus virgule cu toptanul în ediţia a doua, sute sau mii de virgule, majoritatea înainte de particula “şi”. Au scos texte, au introdus altele, iar unele cuvinte şi fraze le-au schimbat ca să nu mai spună prostii, ca în prima ediţie.

Deci nu e demersul vostru toatal ridicol? Pe cine vreţi să păcăliţi cu cauza voastră nobilă plină de nonsens? […]

Demersul nostru este perfect legitim. Ne-am spus părerea şi atât. Nu vrem să păcălim pe nimeni, fiecare cititor de pe Forum va judeca singur după propriile raţionamente. Dar ca să judece corect trebuie mai întâi să fie bine informat. Noi asta facem: scoatem la iveală “tainele” pe care pucioşii se străduiesc să le ascundă.

Deci cine sunteţi voi lingvistelor care faceţi atâta circ pe tema Cuvântului lui Dumnezeu? […] grijania... grijania de grija altuia...
Deci draga mea, nu ţi se pare absurd şi nu ţi se pare că e nonsens ca să vă daţi în acelaşi timp avocatele lui Dumnezeu, psihiatre dar şi lingviste sau chiar să fiţi şi proorociţe căci iată că vi se pare că ştiţi tot ce rezultă din texte, care sunt motivele modificărilor, şi ce intenţii au avut cei ce le-au operat dar ştiţi chiar faptul că lelica Maria era proorociţa Domnului când poate că era a sfintei Verginca aşa cum Aaron era proorocul lui Moise. Deci tot Domnul era Cel ce vorbea, prin unul, prin doi, sau prin o sută aşa ca în telefonul fără fir.

Nu suntem proorociţe. Noi nu proorocim nimic, ci spunem şi altora ceea ce ni se pare că vedem şi că ştim. Apoi, fiecare judecă singur ceea ce înţelege. Nu ştim motivele modificărilor, dar le presupunem. Presupunem că au fost neapărat nişte motive, îndată ce modificările sunt sistematice, organizate, masive şi orientate unui aceluiaşi scop. Nu am afirmat că în mod obligatoriu “faptul că lelica Maria era proorociţa Domnului”, ci că ar fi trebuit să fie, în logica în care vorbitorii în limbi de la Pucioasa se consideră unii pe alţii prooroci.
Analogia făcută de tine, cu Moise şi Aaron, nu ai dus-o până la capăt. Despre ei, Scriptura zice:
Răspuns-a Domnul lui Moise şi i-a zis: "Iată, Eu fac din tine un dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fratele tău, îţi va fi prooroc.(Ieşirea 7,1)
Dacă ţii morţiş să faci o paralelă cu Verginica Tudorache şi Maria Tudorache, trebuie să ţii cont şi de faptul că Moise era viu atunci când vorbea prin Aaron, iar Verginica era moartă atunci când vorbea prin Maria. Deci, înseamnă că Verginica era un dumnezeu pentru Pucioşi, dar un dumnezeu mort, fără trup, care vorbea doar prin spiritul lui, în şedinţele de spiritism de la Maluri, de la Pucioasa şi de la Glodeni. Or, Hristos-Dumnezeu Cel mort şi înviat nu S-a mai despărţit de trup de atunci când a înviat şi nu se va despărţi în veac. Aşa cum S-a înălţat la ceruri, tot astfel îl vom vedea (vezi Faptele Ap., 1,11)

Iar vedenii şi glasuri şi tot felul de ciudăţenii pot fi şi de la draci […]

Uite că mai avem şi puncte comune!

Dar mă mir cum de nu vă puneţi problema ridicată şi la voi, voi cum staţi, adică în cazul vostru:
-la ce visaţi?

Păi noi nici când dormim, nici când suntem treze, nu visăm. Dar uite că visează alţii şi ne intrigă visele lor, că ei zic că ale lor sunt aievea.

-la ce nădăjduiţi şi în ce şi în cine?

Aşteptăm învierea morţilor şi viaţa care va să vină, de la Cel care a promis-o.

-cui anume slujiţi şi pentru ce anume o faceţi?

Nu suntem în slujba nimănui şi nu ne plăteşte nimeni – adică o facem gratuit. Iar dacă vrei să ştii ce facem, iată, ne dăm şi noi cu părerea, cum fac şi alţii pe acest Forum.

-de ce nu aţi vrut să credeţi ca să vă mântuiţi ci aţi vrut doar să vă mândriţi?

Nu putem crede simultan şi în Dumnezeu, şi în Mamona. De aceea nici n-am vrut să credem decât în Dumnezeu, ca să ne mântuim. Dacă ne-am mândrit cumva cu Dumnezeul strămoşilor, avem prilej de îndreptare.
Iar când aflaţi răspunsul mergeţi voi la psiholog şi la psihiatru , la avocaţi şi la lingvişti iar noi o să merge şi o să ne rugăm de Dumnezeu şi de duhovnic.

Fiecare merge pe drumul lui, iar noi ştim unde mergem. Când mergi la duhovnic ca să te rogi de el să te scape, nu uita să-i spui şi că te-ai făcut advocatul neplătit dar îndârjit al sectei de la Pucioasa.

[vsovivi]

mariamargareta

Nici vorbă să fi făcut vreo referinţă la temeiul cărţilor de psihologie şi psihiatrie. Această afirmaţie este un nonsens. Nu luăm partea Mariei Tudorache, chiar dacă suntem nevoite să constatăm că a fost nedreptăţită de către liderii pucioşi, după o logică strâmbă sau mai degrabă interesată.

Adică eu oi fi fost chior şi tâmpit atunci când am citit acuze diagnosticale făcute la adresa nu numai a lor ci şi a mea şi a altor colegi de forum:
-schizofrenic,
-delirum tremens
-bolnave psihic
-personalitate multiplă
-se crede Dumnezeu sau cineva: Napoleon, Stalin, Duhul vre-unui mort...
-stă de vorbă cu un spirit mort,
-şi multe alte insinuări şi miştocăreli cu referinţe la psihologie şi psihiatrie sau la alte boli ori diagnostice... cum ar fi lingvisvismul analfabetizant pârulent, fireşte pe care l-aţi căutat doar în gura altora.

Deci pe cine vreţi să vă păcăliţi că afirmaţia mea este un nonsens?

Apoi de fiecare dată, aşa de frumos şi de drept vorbeaţi de cei, cică horopsiţi, dintre pucioşi, horopsiţi în opinia voastră de către prooroci şi de către Dumnezeul lor, de parcă nu numai că aţi fost angajate avocate ci parcă eraţi surorile lor nedreptăţite, dar era clar cum în mod pătimaş prezentaţi denaturat şi răuvoitor lucrurile pentru faptul că scopul vostru era evident de a scoate din pălărie că defapt scopul proorocilor şi al Lui Dumnezeu venea din răutate, pismă, mărire de sine ... ... ... adică se poate constata fără să te forţezi că aveaţi băgată circularia spre a compromite pe prooroci sau autoritatea sfaturilor lui Dumnezeu.

Deci pe cine vreţi să vă păcăliţi că afirmaţia mea este un nonsens?

Niciodată nu am invocat ca argumente psihologi şi psihiatrii, şi mulţimile de diplome ale lor , ci raţionamente de bun simţ.

Păi voi vorbiţi de bun simţ, exact ca Antonescu Crin, care aliindu-se cu torţionarii psd, cu mogulii din tv, s-au dus la Timişoara ca să facă pactul cu bastus spre a dărâma nu numai guvernul ci şi constituţia şi de a instaura dictatura comunist-masonică, zicând jos Băsescu dictatorul, adică tot el, exact aşa cum susţineţi voi, jos proorocii şi jos Cuvântul lui Dumnezeu, şi spuneţi că asta e dovada cea mai bună că folosiţi raţionamentele bunului simţ.

Pe cine vreţi să vă păcăliţi? Bunul simţ nu vă spunea că vă aflaţi sub influenţa nefastă a ispititorului cel rău? Că eu v-am tot repetat cred că la fiecare replică, arătându-vă cum sunteţi ca apucate de un duh necurat, că de aia v-am şi trimis la psihologii şi psihiatrii voştrii care o să vă recomande ei vouă boabe antidepresive şi pentru somn, că prea sunteţi agitate de parcă aţi fi descoperit aberica, dar nu e aberica ci e apa sâmbetei pe care vă daţi cu iahtul.

Dacă ai văzut tu curci râzând, probabil că eşti un prooroc hazliu.
Noi nu apărăm pe nimeni, constatăm doar că sunt două ediţii ale cărţii “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” radical diferite pe ici pe colo, prin punctele esenţiale, dar pe care unii încearcă să ne convingă că sunt identice şi la fel. Adică, să credem şi noi ca ei, că albul e negru, sau, în cel mai rău caz, invers. Cartea respectivă este considerată sacră de către pucioşi, este denumită de ei “Evanghelia după Sfânta Mare Proorociţă Virginia” , dar tot ei sunt cei care au masacrat-o fără milă de la o ediţie la alta, ceea ce creează mari suspiciuni asupra sacralităţii ei. Dacă ar fi fost sacră, nici nu se atingeau de ea, ci îi venerau fiecare virgulă. Dar ei au pus virgule cu toptanul în ediţia a doua, sute sau mii de virgule, majoritatea înainte de particula “şi”. Au scos texte, au introdus altele, iar unele cuvinte şi fraze le-au schimbat ca să nu mai spună prostii, ca în prima ediţie.

Păi tu n-ai văzut curci? Nu le-ai auzit? Şi asta nu e nici o proorocie ca să auzi cum râd până şi cucurcile de raţionamentele voastre de bun simţ... eu le aud şi nu-mi mai vine să râd ci să plâng, ele râd, curcile, iar eu plâng, că văd cât de sadic şi absurd e raţionamentul vostru de bun simţ.

Eu nu am încercat să vă conving că sunt identice ci voi aţi fi vrut ca ediţia a doua să fie copie la mindingou după prima şi dacă nu e copie atunci nu-i bine că de ce au apărut virgule. Păi dumneata nu pricepi cât de importantă e virgula pentru un text, fără virgulă nici punctul nu mai e punct, şi iată că virgula este maica punctului, deci importanţa virgulei este uriaşă. Şi astfel ediţia a doua, prin mulţimea de virgule este copleşitor mai clară şi mai tainic profundă, lucru pe care iată că voi, lingviste de meserie nici nu l-aţi luat în seamă. Păi dacă v-aţi înhăitat cu un a-mic coadă de maimuţă, cum era să vedeţi semnificaţia unei virgule neluate în seamă de ziditori?

[Dumitru73]

vsovivi, nu am rabdare sa citesc ce ai scris, nici tu si nici mariamargareta, dar trebuie sa recunosti ca s-a documentat fata :)

[vsovivi]

Demersul nostru este perfect legitim. Ne-am spus părerea şi atât. Nu vrem să păcălim pe nimeni, fiecare cititor de pe Forum va judeca singur după propriile raţionamente. Dar ca să judece corect trebuie mai întâi să fie bine informat. Noi asta facem: scoatem la iveală “tainele” pe care pucioşii se străduiesc să le ascundă.

Sunteţi aşa legitime exact ca şi emanaţii ieşiţi din spuma de cafia făcută pe zaţ şi ca ţigările carpaţi, care, ca să ştim noi ce s-a petrecut în ultimii 20 de ani, ne-au informat ei corect, adică ei ne-au informat pe noi bine, bine de tot.

Adică ziceţi că scoateţi voi la iveală tainele ce reies din texte, tainele ce rezultă, arătând ce se ascunde sub mască, în suflet, în viaţa lor, păi nu aţi reuşit să arătaţi decât ce se ascunde în sufletul vostru... şi nu se ascunde decât multă naivitate copilărească şi grozăveală mentalistă credulă că se vede că v-a păcălit nenia cu eretele de pe umărul drept, v-a păcălit că pisikaa lui o să vă înveţe să cădeţi mereu în picioare sau că o să puteţi merge pe acoperişuri sau garduri fără să vă pierdeţi echilibrul... dar v-am tot spus că vă plâng ca pe două surori rătăcite printre grijile lui tanti grijania... şi mi-e foarte clar că nu pricepeţi ce faceţi... că altfel m-aţi crede şi pe mine păcătosul darmite pe prooroci sau pe Cuvântul lui Dumnezeu.

Dar atunci pentru ce nu mă ascultaţi ca să vă astâmpăraţi, că doar eu pricep ce capcană luaţi şi să mă credeţi că proorocii sunt prooroci şi nu eu marele păcătos mirean din poBOR care îi cred pe prooroci şi pe Dumnezeu, ca să încercaţi să vă opriţi şi să vă scuturaţi de nărav şi apoi să credeţi neândoielnic că nu ei mint ci noi, noi păcătoşii fiindcă ne credem vrednici şi ne socotim drepţi... neprimind pe prooroci.

Dacă v-ar păsa de voi a-ţi da dreptate dreptăţii fiindcă eu o văd şi văd că voi n-o daţi, ci voi daţi zeciuială numai din bărar şi ismă şi pătrunjeg iar dreptatea aţi lăsat-o la câini şi la porci ca s-o facă ei, iar voi avocăţind pervers după cărţile perverse ale cezarului pentru care vă osteniţi în zadar.

Deci întoarceţi-vă la dreapta-mprejur! Şi singure o să aflaţi şi n-o să mai regretaţi ajungând în depresie şi angoasă, că doar nu vă e clar că de la păcate vă vine entuziasmul ăsta demascant de parcă descoperiţi voi mereu aberica, ..., dar nu e aberica, ci e rodul pe care vi l-a rodit pisikaa şi l-a acoperit cu nisisip, galben aşa frumos ca aurul, sau din ăla alb, alb, aşa ca varul, aşa cum dădeau activiştii primăvara pe toate bordurile şi pomii cu var, mormintele lor moderne, ca să semene la culoare toate cu fumul de ţigară carpaţi, şi uite aşa aveam şi noi revoluţia aia a noastră, patrihotică, continuă, aşa ca nişte adevăraţi revoluţionari pururea nemulţumiţi. Haarashow?

Nu suntem proorociţe. Noi nu proorocim nimic, ci spunem şi altora ceea ce ni se pare că vedem şi că ştim. Apoi, fiecare judecă singur ceea ce înţelege. Nu ştim motivele modificărilor, dar le presupunem. Presupunem că au fost neapărat nişte motive, îndată ce modificările sunt sistematice, organizate, masive şi orientate unui aceluiaşi scop. Nu am afirmat că în mod obligatoriu “faptul că lelica Maria era proorociţa Domnului”, ci că ar fi trebuit să fie, în logica în care vorbitorii în limbi de la Pucioasa se consideră unii pe alţii prooroci.
Analogia făcută de tine, cu Moise şi Aaron, nu ai dus-o până la capăt. Despre ei, Scriptura zice:
Răspuns-a Domnul lui Moise şi i-a zis: "Iată, Eu fac din tine un dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fratele tău, îţi va fi prooroc.(Ieşirea 7,1)
Dacă ţii morţiş să faci o paralelă cu Verginica Tudorache şi Maria Tudorache, trebuie să ţii cont şi de faptul că Moise era viu atunci când vorbea prin Aaron, iar Verginica era moartă atunci când vorbea prin Maria. Deci, înseamnă că Verginica era un dumnezeu pentru Pucioşi, dar un dumnezeu mort, fără trup, care vorbea doar prin spiritul lui, în şedinţele de spiritism de la Maluri, de la Pucioasa şi de la Glodeni. Or, Hristos-Dumnezeu Cel mort şi înviat nu S-a mai despărţit de trup de atunci când a înviat şi nu se va despărţi în veac. Aşa cum S-a înălţat la ceruri, tot astfel îl vom vedea (vezi Faptele Ap., 1,11)

Dar Moise care vorbea cu Hristos alături de Ilie de a zis Petru: ''Doamne bine ne este nouă aici pe munte, să facem trei colibe, una lui Moise, una lui Ilie şi una Ţie...'' (foarte important ce substituie cele trei puncte), şi acolo, în vedenie, poate că nici Moise nu mai era un Dumnezeu pentru Aaron şi pentru faraon din moment ce murise cu mii de ani înainte de nimeni nu-i aflase nici pâna astăzi mormântul.
Deci capătul analogiei era mai încolo pe undeva, am înlocuit cu ''...'', dar iată că voi nu sunteţi proorociţe. Bine că măcar recunoaşteţi, tot e ceva, deşi din ce aţi susţinut până acum aş fi putut băga mâna în foi că voi proorociţi viceversa decât proorocesc proorocii, zicând mereu că defapt aşa trebuiesc crezute toate proorociile de la Adam... cum le măsluiţi voi...

Dar nu vă speriaţi, sigur nu v-am crezut, deci nu mi-aţi greşit mie cu nimic răstălmăcind scripturile de ochii gLumii... spre a voastră pierzare, de aceea m-am şi speriat, nu pentru mine sau alţii, ci că vă vedeam cum vă aruncaţi în pâranoe riguros alarmantă plină de sclifoşenii cinic miştocărite cu isterice simţiri pentru cei afectaţi aşa ca o mămică ce-şi supune copilaşii să asculte pe nenia. Deci de voi mi-era milă şi de aia am spart sirena lui roaită ce schieuna ca trasă de păr sub mâna voastră de artiste... că voi sunteţi defapt nişte artiste, nişte scriitoare de efect.

Uite că mai avem şi puncte comune!

Comune dar viceversa vicentoarsa viceglobul pământesc... Exact aşa de comune cum e coma adică iată că suntem de toată comuniunea, că altfel de unde să vină punctele astea comune?