![]() |
![]() |
|
#161
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Si programa difera. In Romania, unii profesori (nu generalizez, sunt putine cazuri pe care le stiu) fac rugaciuni la clasa, si nu istoria religiei ortodoxe in sine, cultura, traditii, etc. In Finlanda, e structurata materia diferit. Nu stiu de vreun caz in Romania unde sa se aduca la o scoala publica un profesor pentru copii de alta de religie decat cea ortodoxa. Poate ma lumineaza cineva? |
#162
|
||||
|
||||
![]()
Ce-i aia, mă deșteptule, "istoria religiei ortodoxe"?
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
#163
|
||||
|
||||
![]()
Eu la religie, in 11 din 12 ani de religie am facut aceleasi lucruri over and over. Am invatat 3-4 rugaciuni aceleasi), am invatat/ne-am reamintit nuste colinde, am invatat cele 10 porunci, am discutat pe marginea pildelor si cam atat.
In clasa a 12-a am dat-o si in folosofeala, si am vorbit si despre homosexualitate si avort, am vorbit putin si despre noul testament si am vorbit si despre pacat, si tupuri de pacate (da,religia din clasa a 12a m-a ajutat) Atat. Pai in stilul asta nu merita sa faci atatia ani de religie, daca ti se predau in fiecare an aceleasi lucruri. Daca s-ar pune programa la punct si profesorii de religie s-ar tine de ea, ar putea fi foarte interesanta ora de religie. Niste istoria ortodoxiei, geografia ortodoxiei etc. ar prinde foarte bine. Tot ce am invatat eu mai pe bune despre religie, context istoric si geografic etc. a fost din carti si din studiul scripturii si a altor scrieri pe baza scripturii. Nu m-au ajutat orele de reigie deloc sa fiu mai credincioasa. Ah, am mai aut avantajul ca in clasele 1-4 sa ne duca pe toti profesoara la spovedit si impartasit.
__________________
Zambeste, maine poate fi mai rau. Iarta, maine poate ai tu nevoie de iertare. Iubeste si nu astepta nimic in schimb. Daruieste si vei primi la randul tau. Traieste ca si cum ar fi ultima ta zi de viata. |
#164
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Desi am citit integral comentariul dumneavoatra, am citat dor sectiunile care fac referire directa la frica despre care vorbiti. Constat ca pentru dumneavoastra frica nu este cea definita in limba romana: FRÍCĂ s. f. Stare de adâncă neliniÈte Èi de tulburare, provocată de un pericol real sau imaginar; lipsă de curaj, teamă, înfricoÈare. â Loc. adj. Fără frică = neînfricat; curajos. â Loc. adv. Cu frică = cu teamă, temându-se. Fără (nicio) frică = cu curaj. Nici de frică = nicidecum, deloc. â Expr. A băga (cuiva) frica în oase = a înfricoÈa (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi teamă de cineva sau de ceva; b) a-i fi teamă să nu i se întâmple cuiva ceva rău. A fi cu frica în spate (sau în sân) = a fi într-o continuă stare de neliniÈte, de teamă. A Èti de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i frică de el. â Cf. gr. phrikÄ. Ma gandesc ca acest lucru induce in eroare. Asa cum s-au inventat cuvinte specifice (har, blagoslovenie etc.), cred ca era cazul si aici. Poate un cunvat nou-nout era mai usor de acceptat. Suna mai putin confuz: "leostismul fata de Dumnezeu" sau "ergivedia de Dumnezeu" Sentimentul pe care il traiti dumneavostra nu are legatura cu frica. Tocmai ati inventat o noua notiune, care este posibil sa nu fie imparatasita unanim de catre colegii crestin-ortodocsi, dar ati apelat la un cuvant mult prea familiar, cu inteles clar delimitat. Nu inteleg atunci de ce un copil trebuie sa intre in contact cu aceste notiuni si sa le si inteleaga. Nu stiu cat de benefic si corect moral este sa ii explici unui copil ca ceea ce simte el nu este chiar adevarat. Sa-i spui ca el simte, de fapt, o altfel de frica. Ca frica asata este un " sentiment de o complexitate și colorit pe care doar meșterul poeziei și al muzicii l-ar putea sugera" dar el este suficient de copt pentru a-l intelege si a-l accepta. Sau daca nu o poate face, sa lase pe altii mai mari sa decida pentru el ceea ce trebuie sa simta sau ce simte el cu adevarat. El este un copchil caruia nici nu i s-a uscat bine buricul, nu stie el ce simte. Aia nu e frica clasica, e un sentiment "altoit cu mirare, cu nespusă uimire, cu descoperire, cu simțirea Celui împărtășit (în sfârșit!), cu descoperirea Lui atât cât sufletul a fost vrednic să cunoască." Si totusi, as fi vrut sa revin la ceea ce am simtit eu cand am intrat in contact cu scrierile despre Dumnezeul crestin-ortodox. Frica mea a fost 100%, fara doar-si-poate, sinonima cu târșa, teama si teroarea, definite in DEX. Vedeti dumneavostra, aici a aparut marea mea problema. ...Cand semeni de-ai mei mi-au cerut sa constientizez ca ceea ce simteam eu nu era frica si dezgust ce izvora din acest sentiment. NU! Eu simt altceva si sunt oameni in masura sa imi explice ceea ce simt eu cu adevarat. Eu nu pot sa-mi constientizez propriile sentimente, ca sunt prea mic si fara carte. Mai ramane doar sa decidem pentru copiii nostri si momentul in care le este foame, iar daca acesta se manifesta prea devreme, sa le spunem ca nu le este foame cu adevarat, ci ca traiesc un sentiment inaltator, care, intr-un final, ii va duce pe culmile fericirii. Se vor scrie si carti despre asta. Mii de articole, tratate gigant si milioane de oameni culti care vor spune ca foamea nu este niciodata ceea ce am crezut noi initial, in ignoranta noastra, purtand ochelarii logicii pure dar limitative. |
#165
|
|||
|
|||
![]()
Vrei sa spui ca religia ortodoxa nu are un trecut?
Sa se vorbeasca de viata sfintiilor, de martiri ai credintei, de marile sacrificii pe care le-au indurat ortodocsii inainte de imparatul Constantin. Sa se faca interpetare pe pasaje din Biblie, sa se studieze elementele care compun o slujba + intelegerea lor. Se poate discuta inclusiv de latura filozofica a ortodoxiei (in clasele ultime), etc. Sunt multe care se pot invata. Dar in realitate... putini profesori de religie discuta asa ceva. Si sa se faca un asa program pentru fiecare religie pe care statul o recunoaste (la fel ca in Finlanda). Si sa se introduca si o ora de etica pentru cei care nu vor educatie religioasa specifica. Abia atunci o sa fie sistemul de invatamant religios bine pus la punct, si demn de introdus in scolile publice. |
#166
|
||||
|
||||
![]()
Asa n-ar mai fi poate atatea probleme si divergente intre diferitele culte si/sau atei. Poate asa am trai in pace si am invata toti deopotriva sa ne acceptam semenii asa diferiti de noi cum sunt, asa crestni/eretici/atei/musulmani cum or fi sa pur si simplu sa incetam sa incercam sqa le bagam pe gat credinte de-ale noastre. Lanoi problema e ca nu sim sa vb despre credinta noastra/lipsa ei decat in asa fel incat dam impresia ca vrem sa le bagam pe gat celorlalti ideile noastre. Si asta e valabai si ptmine si pentru altii.
__________________
Zambeste, maine poate fi mai rau. Iarta, maine poate ai tu nevoie de iertare. Iubeste si nu astepta nimic in schimb. Daruieste si vei primi la randul tau. Traieste ca si cum ar fi ultima ta zi de viata. |
#167
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Conceptiile generale despre lume si viata, precum religia, trebuie asumate si etichetate la o varsta care sa perimita acest lucru. Faptul ca un copil de 8 luni a fost bagat in apa de catre un preot care canta in acest timp nu il transforma intr-un crestin, cu conceptii despre lume si viata identice sau asemanatoare cu cele ale adultilor. |
#168
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#169
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Citat:
Cititi aici: http://www.hotnews.ro/stiri-esential...-optionala.htm "Mi s-a spus ca daca il retrag de la religie si ora este in mijlocul programului, trebuie sa-mi asum raspunderea pentru ce se intampla cu copilul", ne-a scris un cititor HotNews.ro, dupa o discutie cu profesorii copilului sau. Si Mihaela Guna, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti - Invatamant Preuniversitar, declara pentru HotNews.ro la inceputul anului ca "foarte putini parinti isi retrag copilul de la ora de Religie, pentru ca nu au alternativa. Si atunci il lasa fie si pentru a fi supravegheat". |
#170
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Insa postarea ta ma amuza, indeosebi ce am bolduit. E un superb monument de narcisism confesional si subiectivism national. Memento: 20 milioane de avorturi, facute de "poporul nascut ortodox", in anii libertatii pentru cetatean si biserica. Eu nu resping sau atac vreo credinta, desi eclesiologic sunt permanent cu mana pe sabia scepticismului si piciorul in scara seii independentei intelectuale: de exemplu, (N)P te baga, deseori in rataciri apocaliptoido-sectare, in Evul Mediu au existat crimele numite cruciade din partea crestinilor si jihaduri din partea islamica (ambele deliruri mistice ucigase si aglutinari sub steag), in revolutia franceza toti frustratii, ateii si sociopatii si-au murdarit mainile in sange de preot catolic, pe vremea lui Stalin, Dej, etc. foarte multi preoti ortodocsi tradau taina spovezii, etc. De aceea, detest cand oamenii aglutinati sub acelasi steag isi tot dau dreptate unii altora, mai ales la modul superlativ-lingusitor pentru propria credinta/organizatie. E si de ras: e imaginea unui soi de monolog narcisist. Stiu, o sa imi ziceti, si tu si prof. Ioan Cezar, ca tocmai asta e mecanismul credintei, si ca asta e cel mai inalt subiectivism. Poate. Pentru mine e doar ce imi place sa numesc "aglutinare sub steag", si o privesc ca fiind o premiza, pe termen lung si foarte lung, a dezumanizarii. Ca sa folosesc o metafora din stiinta membranelor celulare, inseamna ca pur si simplu existam si cei ca mine si altii, anume oameni care nu avem receptorii pentru credinta-ca-subiectivism-cu-toata-fiinta. In fine, strict on-topic: Predarea religiei in scoli e tinta de atacat doar pentru ateii militanti si cretinizati de textele incarcate energetic cu care umbla suboamenii cu colan si sort de la 1789 incoace. Si aceia sunt niste aglutinati sub stega, sa nu crezi ca s sustine niste exterminabili ca aceia vreodata: steagul lor are echer si compas. Sau harca si oase, depinde cum vrei sa le vezi. |
|