![]() |
![]() |
|
#161
|
||||
|
||||
![]() Citat:
|
#162
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Scopul vietii noastre este de a dezvolta o relatie cu Dumnezeu, de a creste astfel, ceilalti de inchina la altceva. Omul nu era sa la inceput, Adam era tot timpul in legatura cu Dumnezeu, apoi si dupa cadere urmasii lui. La un moment dat din cauza intunecimii date de acumularea pacatelor oamenii au pierdut legatura directa si scrie ca au inceput sa cheme numele Domnului. Dar mai erau care aveau aceasta legatura directa, cum sunt Avraam, Iov, etc. Pierzand aceasta legatura si nemaistiind adevarul au fost ademeniti de ingerii cazuti, care i-au facut sa se inchine la altceva, de fapt sa fie in legatura cu ei. Asadar doar faptele credintei sunt mantuitoare, asa cum expica cei doi sfinti (sf. Serafim de Sarov si sf. Ignatie Briancianinov). |
#163
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Cum sa fie explicatii fara de inteles explicatiile sfintilor sau a Bisericii? Sunt fara de inteles pentru cei ce nu vor sa le accepte, pentru ca nu rezoneaza cu conceptiile lor. Ecumenismul aduce cu el conceptiile protestante, inclusiv desconsiderarea sfintilor. Tu spui ca acum unii au inteles mai bine decat sfintii stiu mai multe decat ei. Sunt ei mai mari decat sfintii? Nu, doar ca au primit ideile ecumeniste (=protestantism) si au crezut ca au inteles mai multe. Noi cunoastem doar ce ne-a revelat bunul Dumnezeu, desigur ca nu cunoastem ce nu ne-a revelat. Dar ce ne-a revelat trebuie sa luam cu totul adevarat, iar Biserica si sfintii ne-au explicat tot ce tinea de revelatie. Noi care nu suntem sfinti cunoastem mult mai putin decat ei, de aceea ii si urmam si credem pe ei, nu construim noi o teologie dupa intelepciunea noastra limitata. Pentru ca nu e a noastra, e o teologie luata de la protestanti prin ecumenism. Povestea despre nevoitorii de pe insula nu era ca ei credeau orice, ci cum se rugau. daca am inteles bine erau ortodocsi, exista si film cu pilde care include si aceasta poveste (e pe youtube). E o exemplificare ca nu conteaza rugaciunea multa si mecanica, o mica rugaciune din suflet face mult mai mult, totul depinde de smerenia celui ce se roaga. |
#164
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Orice om care a primit sfantul botez, ar trebui sa stie ca smerenia este cea mai de pret comoara pentru mantuire, dar daca descoperim lipsa grosolana a smereniei, tocmai la cei care-o propavaduiesc, cum se face ca multime de enoriasi dornici de mantuire, ii urmeaza pe acesti rataciti, orbeste? Unde este Sf Ignatie Briancianinov, Sf Serafim de Sarov, Sf Siluan, etc? Oare acestia nua au avut aceleasi explicatii pentru toti? De ce unii le-au inteles, iar altii le-au calcat in picioare? Si, apropo de sfinti, citesc de o vreme invataturile "Vladicai Antonie marturisitorul". N-as vrea sa fiu subiectiv si nici sa ma laud ca am citit mult din sfintii parinti, dar in cazul celui amintit, eu am gasit cea mai detaliata forma de a invata "Rugaciunea lui Iisus", dar si alte aspecte pe care inca nu le aflasem nici la Briancianinov, nici la Sf Siluan, nici in "Pelerinul rus" asupra caruia mult timp am poposit. Acest Vladica Antonie este de o simplitate iesita din comun si m-a fascinat in totalitate. Cu toate astea, pentru unii toate acele explicatii raman "exercitii ce fizica cuantica" ce nu au absolut nici un inteles...
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc) |
#165
|
|||
|
|||
![]()
Multumesc de raspunsuri.
Daca cei judecati la Matei 25 sunt crestinii ortodocsi, cum de cei care vor trece la dreapta nu sunt deja in Cer cu Domnul? Si cum de crestini ortodocsi care cunosc Cuvantul Domnului si au faptele cerute de Tatal, il vor intreba pe Domnul mirati cand anume i-au dat sa manance, sa bea etc? Nu are sens. Si nu are sens atunci nici invatatura Ap. Pavel despre pagani si nici chiar judecata in sine, doar Domnul spune clar ca cei care cred si fac dupa voia Tatalui trec de la moarte la viata fara judecata iar cei ce nu cred/nu fac sunt deja judecati (sunt aceia dati automat afara din parabole, dati afara pentru ca au lucrat faradelegea desi il cunosteau pe Hristos). Deci nu pot ramane pentru judecata decat ceilalti care nu l-au cunoscut pe Hristos dupa cum Domnul Iisus insusi o arata prin mirarea lor "cand ti-am facut/nu ti-am facut tie acestea"? "Adevarat va spun, cand le-ati facut/nu le-ati facut acestora mai mici ai Mei, Mie mi le-ati facut/nu mi le-ati facut". Nu prea vad cum dvs. o sa aveti o astfel de mirare, dvs. stiti ca lui Hristos ii dati sau nu ii dati, deci nu veti fi printre cei mirati de la Matei 25 ci veti fi ori printre cei care trec de la moarte la viata fara judecata, ori printre cei deja judecati, pentru ca il cunoasteti deja pe Domnul si El asa a spus ca va proceda cu cei ce il cunosc deja. Last edited by Adrianna; 04.07.2012 at 01:38:14. |
#166
|
|||
|
|||
![]()
Parabolele (sau parte) din parabolele spuse de Domnul, exista si in Budism?
Multumesc de raspuns! Apropos de un raspuns dat dvs. anterior, eu nu sunt deacord ca noi nu batem la poarta caci este scris: "bateti si vi se va deschide" :) |
#167
|
||||
|
||||
![]() Citat:
De obicei, scripturile budiste incep cu laude aduse fie Budasilor, fie Bodhisattvasilor, fie Arhat-ilor ("micilor budhasi" - Biruitorilor Inselaciunilor Lumii). Insa, mintea care nu este plina de dragoste se poate inchina la ceva ce nu este Buddha, desi ii spune "Buddha". Astfel ca unele scripturi, pentru a evita caderea in idolatria unei impresii mentale despre Buddha (desi inchinarea se face catre Buddha), incep cu lauda directa a "Mintii pline de dragoste pentru toate fapturile". Exemplu: Madhyamakavatara - Ghid catre Calea de Mijloc - scrisa de Chandrakirti. Lauda poate fi facuta fara distingerea tipurilor de dragoste indurerata (mila atotcuprinzatoare - maha karuna) sau cu exemplificarea celor trei forme profunde de mila. |
#168
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Acestea au menirea de a trezi din amortire sufletele, de a indemna la cautare si anganjare plenara in efort spiritual. Parabolele se intind pe intreg spectrul spiritual, de la frica de consecintele terifiante ale pacatelor, pana la bunatatile inconceptibile ale dragostei. |
#169
|
|||
|
|||
![]()
Multumesc de raspunsuri!
Cred ca in mintea mea inca nu este clar ce se intampla dupa moarte in credinta budista dar cert este ca, daca luam in considerare existenta atator similitudini cu crestinismul, este greu de inchipuit o metoda de a-i face sa il cunoasca pe Hristos. V-am intrebat despre parabole pentru ca imi spunea cineva ca foarte multe din parabolele din Budism sunt identice cu cele spuse de Domnul si ca ei au ritualuri echivalente noua si vad ca dvs. mi-ati confirmat ca asa este. Eu nu am citit despre budism, si nici nu am auzit sa mai fie inca o alta credinta atat de asemanatoare crestinismului, pentru mine a fost o mare surpriza sa aflu acestea, chiar daca personal inca nu am citit nimic, dar deja am primit aceeasi marturie de la doua persoane diferite. Am acum o alta intrebare: si la ei exista ideea jertfirii unui om de buna-voie spre iertarea pacatelor altora? Si in ce consta inchinarea la Budha? Budha nu a fost un om? Cum de i se inchina lui? Il considera Dumnezeu intrupat asa cum il consideram noi pe Hristos? Este foarte interesant ceea ce ati spus aici: "Insa, mintea care nu este plina de dragoste se poate inchina la ceva ce nu este Buddha, desi ii spune "Buddha". Citind aceasta fraza, mi-au trecut prin fata ochilor cuvintele unor ortodocsi care afirma ca ceilalti credinciosi ne-ortodocsi s-ar inchina la un idol in locul lui Dumnezeu chiar daca ii spun Dumnezeu ca si noi. Ei insa se bazeaza pe dogme, budistii pe iubire... Si este interesanta solutia gasita, de a incepe cu o lauda a iubirii pentru toata faptura a acestei minti. Doar Dumnezeu este capabil de o asemenea iubire, deci incepand cu aceasta lauda ne putem adresa doar Lui, si imi inchipui ca este valabil indiferent de numele cu care il chemam. Nu m-am gandit niciodata la asta :) Multumesc mult de raspunsuri! Last edited by Adrianna; 05.07.2012 at 00:21:42. |
#170
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Jertfa, in budismul mahayana, este coloana de rezistenta a tuturor practicilor liturghice. Atitudinea jertfelnica prolifereaza in toate actiunile mintii, trupului si vorbirii a acelora care au luat "juramantul bodhisattvic". (Juramintul in budism are trei nivele de profunzime, functie de capacitatile aspirantului - nivelul de desavarsire: pratimoksha, bodhisattvic si tantric). Jertfa, in general, este exprimata sub forma transformarii motivatiei tuturor actiunilor proprii, din coloratura egotica in dragostea de a sluji toate fapturile pentru a atinge fiecare in parte desavarsirea spirituala. Aceasta motivatie extraordinara este ceea ce face o fiinta sa fie cu adevarat un/o Bodhisattva - iar nu simpla titulatura. Jertfa, in particular, este exprimata la modul superlativ in practica LOJONG - "Cultivarea mintii in sapte puncte". Un Bodhisattva angajat in aceasta forma inalta de rugaciune se roaga astfel: "Fie ca toate durerile tuturor fiintelor rezultate din cauza pacatelor lor sa cada asupra mea, iar toate fericirile care vin in urma virtutilor mele sa fie daruite lor." O fiinta fara focul dragostei in inima si o intelepciune profunda privind natura realitatii nu se poate ruga astfel. Aceasta rugaciune, se face neincetat pe respiratie. (pe inspiratie se absorb toate durerile fiintelor, pe expiratie se daruieste fiecarei fiinte in parte, fara exceptie, toate fericirile pure). Astfel, un Bodhisattva se aduce jertfa pe sine, in fiecare clipa pentru binele tuturor fapturilor. Pasiunea Lui/Ei in jertfa - este fara limite. Aceasta rugaciune atrage binecuvantari de o putere inconceptibila, astfel ca un/o Bodhisattva poate sa-si daruiasca Trupul, sa-L franga pentru binele suprem al tuturor fapturilor. -------------------------------------- Practica acestei forme de jertfa (LOJONG) are urmatoarea sursa scripturala - linie de transmisie: Buddha Shakyamuni - Manjushri - SHANTIDEVA, Elladari, Viravajra, Katnashri, Serlingpa, Atisha, Dromtonpa, Geshe Potowa, Geshe Sharawa, and Geshe Chekhawa. Initial, invatatura a fost tinuta in secret, fiind dezvaluita doar discipolilor cu reale inclinatii spirituale. Geshe Chekhawa este cel care a scris tratatul "Cultivarea Mintii in Sapte Puncte" - care, ulterior, a fost raspandit in tot Tibetul. Last edited by florin.oltean75; 08.07.2012 at 10:32:43. |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Citate preferate, cugetari, vorbe de duh | silverstar | Generalitati | 1175 | 03.08.2016 14:54:36 |
Cugetari ORTODOXE ! | cristiboss56 | Pocainta | 80 | 02.07.2015 21:05:47 |
Cugetari si Citate Ortodoxe | adorcrysti | Generalitati | 90 | 12.11.2014 21:55:18 |
Cugetari despre Hristos | florin.oltean75 | Generalitati | 55 | 07.04.2012 10:13:01 |
Cugetari de Craciun | florin.oltean75 | Generalitati | 5 | 25.12.2011 20:14:10 |
|