Despre regimul comunist din Romania

[AlinB]

În prealabil postat de Vlad_7

pfff...Nu zic că politicienii actuali nu au câștigat bani pentru ei înșiși la greu din vânzarea industriei naționale, dar trebuie să înțelegi că planificarea economică centralizată (neorientată spre nevoile REALE ale oamenilor) este o catastrofă totală.

Pe cuvant de pionier?

Probabil că întreprinderile și combinatele la care faci tu referire ar fi dispărut oricum de pe piață (în condițiile unei economii libere).

In alte tari merg bine mersi.

Comunismul a fost principalul factor care a subminat economia națională.

Serios.
E chiar asa greu sa compari la nivel de industrie, ce a existat inainte de '89 cu ce exista acum?

În plus, ceea ce contează este bunăstarea consumatorilor.

Asta in care sistem? comunisto-capitalist? Inventezi tu unul?

Cei mai mulți oameni trăiesc mai bine în prezent, când avem cât de cât o economie de piață (deși este mult prea departe de adevăratul concept de economie de piață), decât în vremea comunismului (zic din mărturisirile celor care au trăit în vremea aceea).

Daca tu si inca cativa o duceti bine mersi, nu inseamna ca voi sunteti "cei mai multi".
Ca sa nu mai vorbim de cei care trebuie sa infrunte o saracie crunta.

[Florinvs]

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=Cj8PqWC6Wuw

Dupa munca si......rasplata!

[stefan florin]

În prealabil postat de Vlad_7

Cei mai mulți oameni trăiesc mai bine în prezent, când avem cât de cât o economie de piață (deși este mult prea departe de adevăratul concept de economie de piață), decât în vremea comunismului (zic din mărturisirile celor care au trăit în vremea aceea).

amice ar trebui sa mai iesi prin lume, mai ales pe la sate, ca sa te convingi cu proprii ochi, CAT DE BINE TRAIESC OAMENII IN ACTUALA ECONOMIE DE PIATA, aia pe care o lauzi tu

În prealabil postat de stefan florin

amice ar trebui sa mai iesi prin lume, mai ales pe la sate, ca sa te convingi cu proprii ochi, CAT DE BINE TRAIESC OAMENII IN ACTUALA ECONOMIE DE PIATA, aia pe care o lauzi tu

Intr-adevar! Sunt multi care traiesc "foarte bine" din indemnizatia de copil, neavand alt venit pe langa, din lipsa locurilor de munca. Si acesti oameni se zbat in felul lor, dar vai de mama lor ce existenta duc.
Dar la oras multi o duc mai bine ca oricand. Din ce oare, ca salariile sunt f mici?

[AlinB]

În prealabil postat de Miha-anca

Dar la oras multi o duc mai bine ca oricand. Din ce oare, ca salariile sunt f mici?

Ce inseamna pentru tine "multi"?

În prealabil postat de AlinB

Ce inseamna pentru tine "multi"?

Vrei sa spui ca tu nu folosesti niciodata cuvantul "multi", ci mentionezi exact cati?!?
Am facut aceasta apreciere, intr-adevar superficiala, vazand cat de pline sunt fast-food-urile in malluri, in loc ca oamenii sa-si faca mancare mai ieftina acasa...
Totodata sunt multi, care mananca la cantina saracilor...
Asa ca, AlinB, acum poti calcula si singur cat inseamna "multi".

[AlinB]

În prealabil postat de Miha-anca

Vrei sa spui ca tu nu folosesti niciodata cuvantul "multi", ci mentionezi exact cati?!?
Am facut aceasta apreciere, intr-adevar superficiala, vazand cat de pline sunt fast-food-urile in malluri, in loc ca oamenii sa-si faca mancare mai ieftina acasa...
Totodata sunt multi, care mananca la cantina saracilor...
Asa ca, AlinB, acum poti calcula si singur cat inseamna "multi".

1. Mentionez ce inteleg prin multi. :)
2. Pline sau nu, nu cred ca au nici macar capacitatea a 10% din populatia unui oras, sa zicem
3. Nu maninca in fiecare zi acolo sau cele 3 mese zilnice, majoritate cu totul ocazional si este echivalentul unei iesiri in oras, o data pe saptamana sau chiar mai rar si in acest caz, o masa la fastfood nu este nici pe departe imaginea bunastarii (caz in care ar manca ma degraba la un restaurant select).

Deci: "multi" in acest caz este o apreciere subiectiva menita a servi unei judecati preconcepute.

În prealabil postat de AlinB

1. Mentionez ce inteleg prin multi. :)
2. Pline sau nu, nu cred ca au nici macar capacitatea a 10% din populatia unui oras, sa zicem
3. Nu maninca in fiecare zi acolo sau cele 3 mese zilnice, majoritate cu totul ocazional si este echivalentul unei iesiri in oras, o data pe saptamana sau chiar mai rar si in acest caz, o masa la fastfood nu este nici pe departe imaginea bunastarii (caz in care ar manca ma degraba la un restaurant select).

Deci: "multi" in acest caz este o apreciere subiectiva menita a servi unei judecati preconcepute.

Subiectiv, da; preconceput, nu.
Dar nu ai mentionat ce intelegi prin "multi"; scrii insa ca mentionezi... Dumnezeu sa te inteleaga.
Tu nu afirmi nimic, dar ii critici pe ceilalti, care emit o idee. Frumos iti sade!

[Florinvs]

As vrea sa prezint cateva date si despre regimul comunist din Basarabia si nordul Bucovinei, un subiect mai putin tratat sau discutat de multe ori intr-un mod unilateral!

Preludiul instaurarii regimului comunist in aceste teritorii l-a reprezentat pactul Ribentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939, intre Germania nazista si URSS. In anexele sale secrete, acest pact prevedea si impartirea sferelor de influienta in Europa intre cele doua state totalitare.
Dupa prabusirea militara a Frantei si izolarea Marii Britanii, la 26-28 iunie 1940, URSS prezinta doua note ultimative Romaniei, prin care cere ca in termen de 48 de ore, Romania sa cedeze Basarabia si nordul Bucovinei! Din pacate in Consiliul de Coroana de a Romaniei se ia decizia sa se accepte aceste pretentii, astfel ca armata si administratia romaneasca se retrage din cele doua teritorii, intr-un mod haotic si dezordonat.
In timpul acestei retragere pripite, trupele romane sunt atacate de comunistii locali, comandourile NKVD, dar si de unii evrei (instigati de propaganda sovietica).
Desi tinutul Herta nu a fost inclus in pactul Ribentrop-Molotov a fost si el ocupat de catre URSS.
La 2 august 1940, fara nici un fel de consultare a cetatenilor din aceste teritorii, Stalin decide creerea RSS Moldoveneste, pe o parte din teritoriul istoric a Basarabiei. Nordul Bucovinei, tinutul Hertei dar si partea de sud a Basarabiei sunt incluse in RSS Ucraineana.

In perioada 1940-1941, cca 300.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati in lagarele de munca fortata din URSS, dintre acestia cca 57.000 au murit. Au fost deportati in special politisti, militari, jandarmi, intelectuali, preoti, proprietari de pamant, functionari. Au fost deportati nu numai romani, ci si cei care in viziunea regimului sovietic reprezentau "dusmani de clasa""- rusi albagardisti, minoritati religioase, germani care fusesera colonizati in Basarabia in timpul tarismului, etc.
Prin jaful si teroare practicate de autoritatile sovietice, a fost distrusa si structura economica din aceste teritorii.

La 22 iunie 1941, prin celebrul ordin a lui Ion Antonescu, östasi va ordon treceti Prutul"! Romania aliata cu Germania, participa la al doilea razboi mondial, si o luna mai tarziu Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei sunt eliberate, si reintegrate in statul roman.
Dupa acestea insa, Ion Antonescu decide continuuarea razboiului dincolo de Nistru, armata romana ajungand pana la Stalingrad, unde va suferi pierderi foarte mari.
In anii 1941-1942 SUA si Marea Britanie declara razboi Romaniei, astfel ca Stalin va avea de partea sa in viitoarele anexiuni teritoriale si cele doua mari puteri!

In perioada 1941-1944 Basarabia este administrata de autoritati militare. Se reuseste o refacere partiala a structurilor economice, se realizeaza unele lucrari de utilitate publica si se imbunatesc intr-o anumita masura (atat cat era posibil in conditii de razboi) conditiile de viata a populatiei.
O buna parte din cei care colaborasera cu regimul sovietic sau presupusi colaboratori sunt deportati in lagare, inclusiv multi evrei (in Transnistria). Insa ce trebuie de retinut este ca- spre deosebire de Germania nazista sau Ungaria hortista- in Romania nu a existat holocaust, majoritatea evreilor din Romania nefiind exterminati, ci doar stramutati sau supusi la anumite restrictii. In plus, in timpul retragerii din vara anului 1940, multi evrei din Basarabia, inselati de propaganda sovietica, au atacat trupele romane. Astfel, unele acte de razbunare nu puteau fi evitate!

Dupa infrangerea armatelor germano-romane in batalia de la Stalingrad, Ion Antonescu si-a dat seama ca Germania nazista va pierde razboiul, si initiaza impreuna cu Mihai Antonescu unele incercari si contacte diplomatice in vederea iesirii Romaniei din razboi. S-a incercat si o iesire din razboi concomitent cu Italia, dar prabusirea rapida regimului lui Benito Musolini si ïntoarcerea armelor"" de catre Italia in vara-toamna anului 1943 duce la abandonarea acestui plan.
Tratativele diplomatice continuua, insa conditiile sovietice din aprilie 1944, comunicate de ambasadoarea sovietica la Stockholm Alexandra Kolontain sunt respinse! A fost o greseala din partea lui Ion Antonescu: era momentul optim de iesire din razboi, iar alte conditii mai bune era clar ca nu se vor putea obtine!
In vara anului 1944 se constituie BND (format din reprezentantii PNT, PNL, PSD si PCR- admis in coalitie doar pentru a putea trata cu URSS), cu stiinta regelui Mihai intai si a unor reprezentanti ai armatei.
In iulie-august 1944, ar fi sosit o telegrama din partea Alexandrei Kolontain, prin care Stalin si-ar fi dat acordul sa negocieze cu un guvern condus de Ion Antonescu. Telegrama este insa ascunsa, se pare cu stiinta regelui Mihai intai!
Dupa declansarea ofensivei sovietice pe frontul Iasi-Chisinau, la 20-21 august 1944, pregatirile pentru lovitura de stat intra in ultima faza. In dimineata zilei de 23 august 1944, Ion Antonescu i comunica reprezentantului german in Romania ca tara noastra va iesi din razboi. Insa cate ore mai tarziu, cand regele Mihai i cere sa declare public ca Romania iese din razboi, Ion Antonescu (din motive ramase neclare) refuza sa faca acest lucru!
In aceste conditii regele Mihai intai face singurul lucru pe care-l mai putea face: demite guvernul condus de Ion Antonescu si numeste un altul condus de Constantin Sanatescu.
In conditiile date, era singurul lucru ce se mai putea face: trupele sovietice se apropiau de Bucuresti, iar aceea rezistenta pe linia Focsani-Namoloasa era cu totul utopica. Nici sub raport tehnic militar, nici sub raport uman, trupele germano-romane nu aveau cum sa reziste inaintarii trupelor sovietice!
Prin comunicatul regelui Mihai intai se anunta la radio ca Romania ""se alatura coalitiei Natiunilor Unite"" (URSS, SUA si Marea Britanie), si va lupta pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei! Desi formal acum URSS si Romania erau äliata"", atitudinea soldatilor si ofiterilor sovietici fata de armata si populatia romana ramane una dusmanoasa. Armistitiu romano-sovietic este semnat abia la 12 septembrie 1944, de catre Lucretiu Patrascanu la Moscova.

[Florinvs]

In urma intelegerii secrete de la Moscova din octombrie 1944, semnata pe acel petic de hartie de catre I.V.Stalin si Winston Churchill, aprobata apoi si de catre presedintele SUA F.D.Rooswelt si Hary Truman, Romania intra in sfera de influienta sovietica.
Tratatul de pace de la Paris (1947) confirma reocuparea de catre URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta, iar printr-un simplu "protocol"" semnat de Ana Pauker in 1948 si Insula Serpilor este cedata catre URSS!

In perioada martie 1944- mai 1945 un numar de 390.000 de basarabeni (din care 51.000 au murit) sunt deportati in lagarele din Siberia sau RSS Kazaha, iar in perioada mai 1945- decembrie 1953 alti 1.654.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati, din acestia 215.000 murind!
La acestia se adauga si victimile foametei din anii 1946-1947, intr-un numar de 216.000 si 350.000 care au suferit de malnutritie, dar au supravietuit. Aceasta foamete- singura din Basarabia- a fost provocata de: seceta, rechizitiile fortate de produse agricole dar si de inceputul cooperativizarii agriculturii.
In total, in anii 1949-1941 si 1944-1953, un numar de 2.344.000 de basarabeni (in majoritate romani) au fost deportati, din care 703.000 au fost ucisi! Aceste adevarate crime impotriva umanitatii au fost dirijate de I.V.Stalin, dar si de ajutoarele sale: seful NKVD Beria, ministru de stat I.L.Mordovet sau ministrul Kruglov.
In 1954, din cei deportati in Gulag se mai aflau in viata in locurile de deportare doar 47.000 de persoane!

In 1956, dupa ce noul detinator al puterii Nikita Hrusciov condamna in raportul secret al celui de-al doilea congres al PCUS crimele si ororile epocii staliniste, supravietuitorii basarabeni din Gulag primesc permisiunea de a se reintoarce acasa.

Am sa incerc sa schitez situatia economica si sociala din Basarabia si nordul Bucovinei in perioada 1956-1991, intr-un mod cat mai obiectiv posibil.

In privinta agriculturii, in anii 1949-1950 acestea este cooperativizata. La inceput cooperativizarea agriculturii a avut efecte dezastroase asupra taranilor basarabeni, obligati sa predea aproape tot ce produceau si sa traiasca la limita subzistentei.
Dupa 1956-1960 situatia incepe sa se imbunateasca, atat prin mecanizarea agriculturii, dar si prin constructia unor sisteme de irigatii sau lucrari de amelioararea solului. Productia agricola la hectar, si datorita solului deosebit de fertil, era in RSS Moldoveneasca una dintre cele mai ridicate din fosta URSS. Aprovizionarea populatiei cu produse agro-alimentare , dupa 1960, devine destul de buna.
Spre deosebire de Romania, unde unitatile de prelucrare a carnii si lactatelor au fost concentrate in orase (prin IRIC si ICIL), in Basarabia s-a adoptat o politica mai inteleapta: aceste unitati au fost realizate si in centre raionale "orasele"- fapt care a dus la creerea unor locuri de munca acolo , dezvoltarea acestor "orasele" si evitarea unui exod masiv a populatiei de la sat la oras.
S-au facut insa si greseli: practicarea pe anumite suprafete a monoculturii (in special tutun si sfecla de zahar) a dus la degradarea solului, iar lipsa statiilor de epurare moderne la complexele zootehnice a dus la poluarea panzei freatice si a solului.

In privinta industriei, aceasta a fost concentrata in special in stanga Nistrului, iar majoritatea fabricilor din RSS Moldoveneasca erau dependente de aprovizionarea cu motoare si piese de schimb din RSFSR sau RSS Ucraineana! In plus, investitiile au fost concentrate in ramurile industriei usoare, alimentare si a materialelor de constructii, si mai putin in ramurile "de varf""- chimica, metalurgica si electronica! Cele cateva fabrici din aceste ramuri erau: Uzina Tracom Chisinau, Combinatul metalurgic Rabnita, Uzina Mezon Chisinau, Uzina Graviton Cernauti, etc.
Din pacate, politica sovietica de centralizarea excesiva, a facut ca initiativa creatoare in industrie si adoptarea unor mecanisme noi si a progresului tehnic si stiintific sa fie destul de inceata. In plus, existenta unui aparat birocratic umflat, a unor mecanisme greoaie (cu toate incercarile de inovatie din timpul lui Nikita Hrusciov) facea ca progresul in industrie sa fie unul dificil.

In privinta transporturilor si telecomunicatiilor s-au facut unele investitii, dar nu majore. RSS Moldoveneasca era o republica marginala in cadrul URSS, astfel ca in optica organelor unionale nu erau necesare investitii masive aici! Din investitiil facute se pot aminti: dieselinizarea tractiunii feroviare (inceputa in 1961), nou aeroport Chisinau (inaugurat in 1974), constructia unor sosele (Chisinau-Balti, Chisinau- Leuseni, etc), introducerea troleibuzelor la Chisinau (1949), Tiraspol (1967) si Balti (1972), etc.
In 1957 se infiinteaza studioul "Moldova-Film"", iar televiziunea moldoveneasca isi incepe emisia 1958.
In jurul anului 1959 se termina radioficarea prin fire a oraselor, centrelor raionale si a satelor mari, iar, pana in 1970 si a celorlalte localitati.

In privinta infrastructurii energetice si aici se fac unele investitii. Astfel, in anul 1950, sund date in folosinta statiile electrice de la Cazanesti si Branzenii Vechi. In anul 1954 este inaugurata hidrocentrala Dubasari (pe raul Nistru), in anii 1964-1968 termocentrala Kugiurgan si in 1978 hidrocentrala Stanca-Costesti, pe raul Prut.
In perioada 1967-1970 colhozohurile sunt racordate la reteaua electrica.
Intre anii 1966-1975 sunt construite liniile de inalta tensiune: Chisinau-Balti, Chisinau-Chiperceni, Balti-Edinet, Edinet-Briceni, Ladijinskoe- Balti, Lipcani- Kelmenci, Otaci- Moghilev, Iampol- Soroca, in lungime de 6.600 km, cu 143 statii de transformare.
Catre sfarsitul anului 1985 toate cele: 369 colhozohuri, 484 sovhozuri, 164 intreprinderi intergospodaresti, 446 de asociatii de prelucrare a produselor agricole erau racordate la reteaua electrica unica de stat.
Cu toate acestea, cele 3 capacitati de producere a curentului electric din RSS Moldoveneasca nu reauseau sa acopere decat in mica masura necesarul de energie electrica, astfel incat RSS Moldoveneasca era dependenta de furnizarea energiei electrice din RSS Ucraineana si RSFSR.

Se realizeaza si aductiunea de gaz metan. Aici, toate centralele de termoficare din republica (Chisinau 1, Chisinau 2, Balti, etc) functionau pe baza de gaz metan, fiind si din acest punct de vedere dependenta de RSFSR.

In 1971, prin hotararea Consiliului de Ministri a URSS, se decide alocarea sumei de peste un miliard de ruble pentru dezvoltarea RSS Moldovenesti. Ca urmare, se construiesc noi obiective sociale- locuinte, unitati de asistenta medicala, institute de cercetare stiintifica si tehnica, unitati comerciale, etc.
Orasul Chisinau se dezvolta, atingand o populatie de cca 700.000 locuitori. Sistematizarea Chisinaului a fost una dintre cele mai reusite, realizandu-se strazi largi, drepte, si cartiere de blocuri cu spatii mari intre blocuri si numeroase parcuri si zone verzi. S-au pastrat si cladirile vechi de valoare, iar dintre cladirile noi realizate, cu o certa valoare arhitecturala, cum ar fi: gara, sediul presedentiei, a guvernului, cladirea operei, circul, magazin central Ünic"", etc.

Politica de deznationalizare a populatiei bastinase continuua si dupa 1956, chiar daca in forme mai subtile.