Vorbirea in limbi la penticostali...

[catalin2]

În prealabil postat de Erethorn

Şi dumneavoastră nu aţi observat că în lume sunt mai mulţi cu aceeaşi concepţie exprimată de mine ?
De când a devenit criteriul cantitativ o măsură a Adevărului ? Sau, dacă preferaţi, vă pot spune câţi catolici sunt pe glob vs. câţi ortodocşi :)

Nu inteleg ce spuneti. Era vorba de BO, nu de cate rataciri sunt in lume si ce parere are fiecare. Dvs. spuneti ca BO are aceeasi conceptie ca a dvs., iar eu am spus ca nu. Nu ma intereseaza conceptia dvs. daca e gresita si cati o sustin.

În prealabil postat de Erethorn

Nu e o noutate, e pur şi simplu paranoia. Mergeţi duminică la slujba catolică şi spuneţi-mi dacă vă simţiţi "cucerit".

Sau, dacă prin "a cuceri lumea" înţelegeţi "a răspândi în toată lumea Evanghelia lui Isus Cristos", în conformitate cu porunca expresă a Mântuitorului, atunci aveţi dreptate.

Ati devenit catolic dar se pare ca nu cunoasteti istoria BC. Daca nu stiti BC chiar si-a cerut scuze pentru ce a facut in trecut, prin papa. In tarile ortodoxe ocupate de catolici acestia au "convins" pe ortodocsi sa treaca la catolicism (Polonia in Ucraina, Austria in Transilvania, Ungaria ortodocsii de acolo). Am dat un mesaj in care inainte de conciliul Lyon papa ii zicea imparatului Constantinopolului ca ori trec sub ascultarea lui ori vin peste ei.

In rest, ideile dvs. personale, conceptiile ecumeniste sau ce crede BC nu le puteti spune cu titlu de adevar. In primul rand nu ma intereseaza, in al doilea aici pare a fi un forum ortodox, deci prevaleaza conceptiile ortodoxe, nu cele catolice, personale, adventiste sau budiste. Desigur, fiecare isi poate expune ideile si parerile, precum si credinta proprie.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Buna Catalin,

Mi-a atras atentia exprimarea "buna mireasma neasemanata" in articolul despre mostele Sf. Ioan Gura de Aur propus mie anterior spre citire. Iata ca nu mai scrie mir, ci "buna mireasma neasemanata".

http://www.ioanguradeaur.ro/183/aduc...antinopolului/

Ei, tot asa se intampla si cu moastele sfintilor catolici, despre aceasta mireasma este vorba, si fiecare o descrie dupa mijloacele pe care le are la indemana pentru a-i face pe ceilalti sa inteleaga despre ce este vorba. Ideea este ca moastele au un miros placut si nu unul neplacut asa cum au mortii "obisnuiti".

Daca vrei sa intelegi, intotdeauna cand scrie "mireasma" se refera la mirosul acela specific. E acelasi si face diferenta, ca altfel daca trece cineva parfumat pe langa o sa zicem, ca sunt moaste. Sfintele moaste sunt ceva special, sunt sfinte pentru ca Duhul Sfant le face asa, au in ele harul Duhului Sfant. De aceea au si mirosul special, asemantor cu un mir, care adevereste prezenta harului in ele. La catolici nu vezi nicio deosebire fata de cineva care a murit atunci, ar trebui ca atunci cand moare un om sa ne ducem ca la moaste.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Sa inteleg ca toti sfintii au trupul intreg, iar ortodocsii il rup in bucatele ca sa si-l imparta intre ei? Ca eu nu prea cred. Oseminte pot crede ca isi impart intre ei ortodocsii, sau unele parti conservate, insa nu pot crede ca un trup conservat in intregime este apoi rupt in bucati pentru a-l imparti intre biserici.

E simplu: trebuie doar sa intelegi ca nu le stii (stim) pe toate si exista si altii mai intelepti decat noi, asta referitor si la alte pareri ale tale.
Nu ai citit ca inca de la inceput se puneau sub altare moaste ale sfintilor? Nu ai fost niciodata la sfintele moaste? Esti practicanta?
Sa-ti raspund, cum spunea preotul cand au fost aduse parti din sfintele moaste ale Sf. Dimitrie izvoratorul de mir: orice particica din sfintele moaste are aceeasi sfintenie ca si moastele intregi. E si normal, e harul Duhului Sfant si in acea particica. Asadar, particele din sfintele moaste se impart, ramanand parti mai mari acolo unde se pastreaza.
Nu conteaza ca nu i-a putrezit cuiva mana sau tot corpul, ti-am spus ca exista niste caracteristici speciale ale sfintelor moaste, care adeveresc prezenta harului in ele. Pentru ca noi nu ne inchinam la cadavre, ce-i spui unui neoprotestant care te intreaba?

In rest, parerile tale personale daca tin de alte conceptii diferite de ortodoxie, cum ar fi neoprotestantism, new-age, paganism, ecumenism, nu ma intereseaza, pentru ca sunt gresite. In masura in care vei dori sa afli adevarul, si nu doar sa purtam o discutie fara rezultat, doar pentru a ma convinge de acele pareri, putem discuta.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

E simplu: trebuie doar sa intelegi ca nu le stii (stim) pe toate si exista si altii mai intelepti decat noi, asta referitor si la alte pareri ale tale.
Nu ai citit ca inca de la inceput se puneau sub altare moaste ale sfintilor? Nu ai fost niciodata la sfintele moaste? Esti practicanta?
Sa-ti raspund, cum spunea preotul cand au fost aduse parti din sfintele moaste ale Sf. Dimitrie izvoratorul de mir: orice particica din sfintele moaste are aceeasi sfintenie ca si moastele intregi. E si normal, e harul Duhului Sfant si in acea particica. Asadar, particele din sfintele moaste se impart, ramanand parti mai mari acolo unde se pastreaza.
Nu conteaza ca nu i-a putrezit cuiva mana sau tot corpul, ti-am spus ca exista niste caracteristici speciale ale sfintelor moaste, care adeveresc prezenta harului in ele. Pentru ca noi nu ne inchinam la cadavre, ce-i spui unui neoprotestant care te intreaba?

In rest, parerile tale personale daca tin de alte conceptii diferite de ortodoxie, cum ar fi neoprotestantism, new-age, paganism, ecumenism, nu ma intereseaza, pentru ca sunt gresite. In masura in care vei dori sa afli adevarul, si nu doar sa purtam o discutie fara rezultat, doar pentru a ma convinge de acele pareri, putem discuta.

Catalin,

Tu cu siguranta nu vezi nici o diferenta intre moastele de la catolici si un mort obisnuit, dar nu este si cazul celor care au evlavie fata de acei sfinti, ei vad diferenta. Ei vad ca "parfum" si "mireasma" este "mirosul acela specific" si in cazul sfintelor moaste catolice. Tu zici ca ai fost la moastele Sf. Anton de Padova si nu ai simtit nimic. Am fost si eu la aceleasi moaste si am simtit atat de puternic ca a fost un om sfant, ca m-am simtit nevrednica si sa-i ating mormantul. Tu insa vorbesti despre sfintele moaste catolice in acelasi mod in care ii acuzi pe neoprotestanti ca vorbesc despre toate moastele. Exact cum ii acuzi tu pe ei, exact la fel vorbesti si tu despre moastele catolice. Si asa cum ochii tai raman inchisi indiefernt de cate dovezi ti se aduc, asa raman inchisi si ochii altora fata de toate moastele.
Stiu ca se pune sub altare moaste de ale sfintilor insa cum niciodata nu se arata oamenilor ce se pune exact, am considerat intotdeauna ca este vorba de oseminte si nicidecum de parti din trup conservat. Nu pot crede ca un om evlavios are curajul sa rupa o bucatica din trupul unui sfant. Un om sfant emana atata sfintenie incat nu vad ce crestin evlavios ar indrazni sa rupa o bucatica din el. Osemintele insa, se pot imparti intre biserici si crestini, nu se distruge integritatea lor.
Oricum, vad ca eviti sa imi spui ce anume ai vazut cand te-ai dus la sfintele moaste. Eu nu am vazut niciodata pe viu cu exceptia limbii Sf. Anton de Padova care era intr-o racla la vedere (si biserica bine pazita de carabinierii italieni). Alte moaste nu am vazut, nici macar pe Sfanta cuvioasa Parascheva desi mi-ar fi placut.

Cat despre inchinarea la Sfintele moaste, daca este vorba sa ii acord sfantului cinstea cuvenita, nici o problema, daca insa este vorba de inchinarea propriu-zisa, cu siguranta inchinarea o fac doar lui Dumnezeu si asta nu se va schimba niciodata. Ii venerez pe sfinti, dar nu la modul idolatru si asta este nu numai dorinta lui Dumnezeu, dar si dorinta sfintilor insisi. Uite aici:

"Si cand a fost sa intre Petru, Corneliu, intampinandu-l, i s-a inchinat, cazand la picioarele lui. Iar Petru l-a ridicat, zicandu-i: Scoala-te. Si eu sunt om."
(Faptele apostolilor, 10:25-26)

Si daca tot zici ca tu prezinti viziunea BO, cred ca stii ca la 1054 anatemele s-au dat in ambele sensuri, si stii ca nu bisericile au fost anatemizate ci doar anumite persoane din ierarhie. Si de asemenea stii ca prima excomunicare a venit din partea catolicilor, deci daca pana in 1054 catolicii aveau Har, inseamna ca excomunicarea lor a fost valida, nu? Si iata ca excomunicarea lor a fost prima, si in plus, catolicii inca aveau primatul, chiar si onorific sa fi fost el. Daca pana la 1054 BC avea Har, inseamna ca decizia lor de excomunicare a respectivului arhiereu ortodox a fost una valida din moment ce, la 1054, catolicii inca aveau puterea de a lega si dezlega. Si apoi stii ca in acea epoca nu prea s-au luat in serios aceste excomunicari si anateme, ci totul a luat amploare ulterior. Si stii ca apoi, cruciatii au fost chemati prima data chiar de ortodocsi sa vina sa lupte. Daca au chemat razboinici la arme in numele lui Hristos, nu vad de ce apoi s-au mirat ca acei oameni numai cu Hristos nu prea s-au dovedit a fi. Hristos nu a zis sa punem mana pe arme, si totusi ortodocsii asta au cerut vesticilor, iar apoi s-a intors totul impotriva lor si nu le-a mai placut. Si uite asa a inceput o cearta si o ura milenara intre parti, pentru ca, in sfarsit, dupa mai multe tentative de impacare, sa se reuseasca in 1965 ridicarea anatemelor si impacarea. Si ca atare pozitia BO la ora actuala este una pro-ecumenica, de impacare si unire a tuturor crestinilor, unire pentru care se roaga in fiecare biserica, la fiecare Liturghie. Deci care BO reprezinti tu?

"Fericiti facatorii de pace ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema"

[Adriana3]

Catalin,

In cartea recomandata de tine "Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie", am ajuns in sfarsit la partea cu vrajitorul vindecator, care este aproape de sfarsitul cartii. Asa ca mi-am putut face o idee mai generala despre modul abordat si gandirea autorului.

A) Sunt deacord cu el in tot ceea ce a descris despre yoga/religia hindusa si ortodoxie, din trairile sale proprii si din cele aflate de la calugarii de pe muntele Athos, iar cele afirmate sunt la fel cu cele pe care le-am tot scris si eu, si o sa dau exemple.

B) Nu sunt insa deacord cu el in ceea ce priveste consideratiile proprii asupra catolicilor si protestantilor si o sa arat de ce.

C) De asemenea se vede ca este foarte partinitor cand arata comparativ pozitia femeii in religia hindusa/yoga si in Ortodoxie. Mi-a amintit de un discurs la fel de partinitor facut de P. Samir Khalil de la Institutul Pontifical Oriental responsabil cu crestinii (catolici) din Orientul Mijlociu si pe care l-am cunoscut personal si o sa redau comparativ cele doua pozitii partinitoare ortodoxa vs hinduism din carte, si catolica vs religia musulmana din conferinta tinuta de P. Samir Khalil.

D) Partea cu vrajitorul african : intru totul deacord cu cele scrise - nu are nici o legatura cu vindecarea de care vorbim noi si o sa explic, folosind chiar exemple din cele traite de autor in Ashramurile yoghine.

Si o sa le iau punct pe punct in postari separate.

[Adriana3]

A) Toate citatele sunt din cartea recomandata de tine: "Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie".

"Asadar, acest ucigas de oameni, tatăl minciunii, ne luptă pe ascuns - atunci când nu-i cunoastem existenta - si la arătare - când suntem avizati în privinta lui. Puterea lui stă în neatentia si în lenevirea noastră. El nu are asupra noastră o putere reală, ci se străduieste să exploateze neputintele noastre. Hristos l-a zdrobit prin jertfa Sa pe cruce si prin învierea Sa. Diavolul este biruit o dată pentru totdeauna, în ciuda eforturilor sale continue de a lucra răul. Pe atunci însă nu cunosteam aceste mari adevăruri."


"Asadar, simteam emanând din întunericul în care mă afundasem sălbăticia dezlăntuită, rebelă, nebună, distrugătoare si autodistrugătoare a negării pure. Fără să pot vedea ceva în jurul meu, auzeam râsete grotesti si asurzitoare adâncindu-se în beznă ca într-un ocean, înaintasem foarte putin în întuneric. Ca si când as fi băgat numai capul în apă. Adâncul oceanului doar îl intuiam. Am înteles însă puterea păcatului, atractia lui, tentatia lui, substanta lui; pe de altă parte, am înteles si non-existenta lui, impotenta lui extremă. El este nimic altceva decât o „lipsă“. în spetă, absenta luminii. Pe cât de înfricosător devine din momentul în care te câstigă, pe atât este de rizibil si de neputincios când te tii departe de el prin felul în care trăiesti. Nu poate birui decât pe cineva care cedează de bună voie, prin liberă alegere."


Ei, cam asta am incercat si eu sa iti spun de atatea ori.

Apoi, tot in carte scrie cum Paisie l-a exorcizat pe autorul cartii. Nu printr-o slujba de exorcizare ci doar cerandu-i de trei ori diavolului sa iasa din el. Si in plus, a facut exorcizarea in asa fel incat, un alt om care era in incapere cu ei, si cu care statea de vorba Paisie in acelasi timp, nici nu si-a dat seama ca de fapt, sub nasul lui, se facea o exorcizare. Asta ca sa vezi ca nu trebuie facuta musai slujba de exorcizare, ci se poate exorciza si intr-un mod foart discret. Totul tine de cat de mare este credinta omului.

Si apoi autorul, in acelasi capitol, dupa ce a aflat ca celalalt om fusese vindecat de Paisie de urmarile unui cancer la plamani, scrie:

"Astfel mi s-a dezlegat si enigma legată de comportamentul lui. Totodată, primeam o mărturie în plus despre încă una din multele harisme ale bătrânului, anume harisma tămăduirii: putea să-i vindece pe oameni de orice boală. Pe foarte multe persoane, printre care si acest ofiter, le-a smuls din ghearele mortii în ultima clipă.

"Iar celor ce vor crede le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni... peste cei bolnavi îsi vor pune mâinile si se vor face sănătosi (Marcu 16, 17-18)."

Dupa cum vezi, exorcizarile si vindecarile facute in numele lui Iisus, vin de la Dumnezeu.
Dupa cum aratam in alt post, scrie in VT ca vindecarile facute de medici tot de la Dumnezeu sunt.
Si revin mai incolo cu vrajitorul care nu vindeca in numele lui Iisus ci facea cu totul altceva.


Apoi, intr-un alt capitol scrie:

"Stiu bine din experienta mea, dar si din discutiile purtate cu monahi foarte sporiti duhovniceste, că rugăciunea este darul lui Dumnezeu. Ea nu se dobândeste ca urmare a efortului omenesc, care rămâne totusi neapărat necesar. însă fără Mine nu puteti face nimic, ne avertizează Hristos (Ioan 15, 5). Altundeva, Scriptura accentuează faptul că toată darea cea bună si tot darul desăvârsit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor (Iac. 1, 17). Precum Dumnezeu ne-a dăruit existenta, tot asa, prin rugăciune, ne dăruieste treptat unirea cu El si cunoasterea Lui, iar în cele din urmă viata vesnică."


Deci si rugaciunea este darul lui Dumnezeu, asa ca cel care vorbeste in limbi si mai apoi se dovedeste ca erau rugaciuni aduse lui Dumnezeu, pai aceste rugaciuni nu sunt decat daruri de la Dumnezeu.

Si tot din carte reiese clar la cine se referea Iisus cand vorbea de Hristosii mincinosi: oameni care la propriu se declara Mesia si Hristos. Autorul a cunoscut niste guru indieni care se credeau Hristos si Mesia, eu am auzit si prin Siria de existenta acestor Hristosi mincinosi, nu-i nicidecum vorba de Iisus in care cred crestinii, cel rastignit si inviat acum 2000 de ani:

"Pentru a ne ocroti si a ne feri de amăgire, Hristos ne avertizează cu 2000 de ani mai înainte că vor apărea în lume oameni vicleni care se vor prezenta drept „hristosi“ si chiar vor săvârsi minuni diavolesti cu scopul de a-i însela inclusiv pe cei alesi:

"Vedeti să nu vă amăgească cineva. Căci multi vor veni în numele Meu, [/b]zicând: Eu sunt Hristos[/b], si pe multi îi vor amăgi... Atunci, de vă va zice cineva: iată, Mesia este aici sau dincolo, să nu-l credeti. Căci se vor ridica hristosi mincinosi si proroci mincinosi si vor da semne mari si chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu putintă, si pe cei alesi (Matei 24' 4'5' 23-24).

In acelasi timp, Hristos îi încurajează pe toti cei care II caută cu sinceritate si cu inimă curată, încredintându-i: Veti cunoaste adevărul, iar adevărul vă va face liberi (Ioan 8, 32). El a făgăduit să-i ajute pe toti oamenii care însetează după acest adevăr: Cereti si vi se va da, căutati si veti afla, bateti si vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, si celui care bate i se va deschide (Matei 7, 7-8)."

Este exact ceea ce am spus mereu, Iisus nu lasa sa fie inselati cei care Il cauta si isi pun nadejdea in Cuvantul Lui. Si continua autorul:

"Este însă la mijloc numai înselăciune? Nu cumva mai există si altceva în aceste istorii, în afară de viclenie si minciună? Părintele Paisie spunea că magia este o împletire între înselăciune si lucrare demonică. Diavolul se străduieste întotdeauna să se disimuleze pentru a-i amăgi pe oameni, însă Dumnezeu nu-i îngăduie să se camufleze deplin, căci altfel nimeni nu s-ar mai putea elibera din mrejele lui. Intotdeauna vor rămâne expuse vreun „corn“ sau vreo „codită“, asa încât oamenii să prindă de veste si să se păzească."

Si apoi arata autorul cum ghicitorii lucreaza de fapt cu diavolul, utilizand un pasaj din NT:

"Odată, pe când ne duceam la rugăciune, ne-a întâmpinat o slujnică care avea duh pitonicesc si care aducea mult câstig stăpânilor ei, ghicind. Aceasta, tinându-se după Pavel si după noi, striga, zicând: Acesti oameni sunt robi ai Dumnezeului Celui Preaînalt, care vă vestesc vouă calea mântuirii. Si aceasta o făcea timp de multe zile. Iar Pavel, mâniindu-se si întorcându-se, a zis duhului: în numele lui Iisus Hristos îti poruncesc să iesi din ea! Si în acel ceas a iesit. Si stăpânii ei, văzând că s-a dus nădejdea câstigului lor, au pus mâna pe Pavel si pe Sila si i-au dus în piată înaintea judecătorilor (Fapte 16, 16-19).

Iată, prin urmare, că oracolele se află cu adevărat sub posesia unui oarecare duh, potrivnic Duhului Sfânt. Urmând porunca lui Hristos -pe demoni scoateti-i (Matei 10, 8) -, Apostolul 1-a alungat pe demonul care sălăsluia în acea slujitoare.

Asadar, acest duh, pe care idolatrii îl numesc zeu, nu este altcineva decât demonul camuflat în încercarea de a-i însela pe oameni. Una dintre dorintele demonului este de a fi slujit si venerat ca dumnezeu, în locul Adevăratului Dumnezeu.

Să părăsim acum Tibetul si Grecia antică si să ne oprim în Africa de astăzi, pentru a întelege încă si mai bine modul în care lucrează Diavolul în lume."

Si revin la punctul D la partea cu vrajitorul african.

[Adriana3]

B) Despre catolici si protestanti:

Vazand autorul cartii ca erau in India multi occidentali pacaliti de gurusii indieni, a tras concluzia ca este vina invataturii "gresite" despre Hristos din bisericile catolica si anglicana. Iata insa ca el, desi provenea din Biserica ortodoxa, a fost pacalit la fel de usor si a fost chiar demonizat in India, din vina proprie. Nu era vina bisericii ca el era atat de departe de invatatura ei. La fel si in cazul celorlalti occidentali, erau pur si simplu departe de invatatura bisericii despre Hristos si nicidecum nu au invatat in Biserica catolica sau anglicana cum ca Hristos ar fi fost yoghin si alte aberatii vehiculate prin India. Autorul cartii a fost salvat de faptul ca l-a cunoscut pe calugarul Paisie, care era un harismatic, insa ceea ce ignora autorul este faptul ca si in Bisericile catolica si protestante sunt oameni salvati cu ajutorul tot a harismaticilor, salvati si adusi la Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Eu am o prietena catolica aici care ar fi ramas atee daca nu i-ar fi cunoscut pe harismaticii catolici.
Si apoi, se intreaba autorul daca si toti "preotii grasi" din parohii au putere duhovniceasca, si cum s-a convins ca au? Citind din carti? Nicidecum! Ci s-a convins luand Sfanta Impartasanie si simtind in fiinta lui unirea cu trupul si sangele Domnului. A cerut sa stie, asa ca i s-a dat raspunsul dupa cum a zis Domnul "Cere si vei primi". Daca, in loc sa emita prejudecati proprii despre catolici si protestanti, ar fi cerut in acelasi mod sa afle daca si catolicii si protestantii au putere duhovniceasca de la Dumnezeu, ar fi vazut ca si Impartasania lor este tot cu Trupul si Sangele Domnului. Cum insa nu a cerut, nu i s-a dat, ci a fost lasat in prejudecatile proprii.


C) Despre femeie

Arata conditia jalnica a femeii la hindusi unde femeia nu avea voie nici macar sa asculte textele "sacre", si in general avea ori statutul de prostituata si sclava adesea sexuala, ori era tinuta in casa ca sotie, fara sa poata avea vreun rol social. Si spune ca conditia femeii s-a schimbat in lumea crestina unde femeile primesc darul Duhului Sfant la fel ca si barbatii, fiind femei proorocite, si Sfanta Fecioara fiind venerata mai mult decat toti sfintii.
Ca atare, autorul compara atitudinea barbatului fata de femeie de la hindusi, cu atitudinea lui Dumnezeu fata de femeie la crestini, in loc sa compare atitudinea lui Dumnezeu fata de femeie in cele doua religii si apoi cea a barbatului fata de femeie in cele doua religii. Pentru ca la crestini, Dumnezeu da la fel de mult har femeii ca si barbatului, insa barbatii crestini tot inchisa in casa au tinut-o pe femeie, au exclus-o de la viata sociala, au facut-o subordonata barbatului, nu i-au dat voie sa studieze textele sfinte etc. Iar daca s-a schimbat cu ceva condintia femeii nu a fost datorita bisercii ci datorita miscarii feministe care este condamnata de multi din biserica. Iata cum autorul arata ca la yoghini exista acum gurusi care permit si femeilor sa devina guru, dar acestia sunt considerati eretici de gurusii ortodocsi, prin asta autorul vrand sa arate cum femeia nu este considerata cu aceeasi capacitate si cinste ca si barbatul. Pai nici la ortodocsi nu se lasa femeia sa fie preot, insa autorul trece sub tacere acest fapt.
Ba chiar, vorbeste despre sclavie ca sa arate ca a fost abolita de catre crestini dand ca exemplu primele comunitati crestine in care totul era la comun. Insa cum sclavia nu a fost abolita si au fost multi crestini care au avut sclavi, schimba apoi discursul ca sa zica ca de fapt sclavul era egal in cinste cu stapanul sau pentru ca luau Impartasania din acelasi potir. Iata cum, cu aceasta expresie "egali in cinste" se camufleaza de fapt necinstea care se aduce sclavului de catre stapan si femeii de catre barbat, aratandu-se ca de fapt in fata lui Dumnezeu ei au cinste egala. Si asa este, la Dumnezeu cinstea este egala, asa ca toti ar putea fi preoti, insa iata ca la oameni cinstea nu este chiar atat de egala si i se inchide omului ochii cu cinstea data de Dumnezeu. Pai la Dumnezeu si cinstea femeii hinduse este egala cu cinstea barbatului hindus, la fel cum si cinstea celor din caste inferioare este egala cu cea a castelor superioare. La oameni se face apoi diferenta si necinstea, nu la Dumnezeu. Ori de la rusinea sclaviei si discriminarii in general, si a femeii in special, nu a scapat nici o religie. Asa ca, la capitolul femeie, discursul sau nu sta deloc in picioare. Femeia este iubita doar de Dumnezeu in egala masura ca si barbatul, asta doar in Cer, nu si pe pamant unde continua sa fie discriminata inclusiv la ortodocsi, unde preotii femeie sunt considerati "eretici" de catre crestinii ortodocsi la fel cum si gurusii femeie sunt considerati eretici de catre gurusii ortodocsi. Aceeasi mentalitate masculina de dominatie asupra femeii.

Cealalta pozitie partinitoare, P. Samir (biserica catolica) si religia musulmana:

A aratat intr-o conferinta ce anume trebuie sa faca un om care vrea sa devina crestin (este vorba de cei care nu sunt din familii crestine, din Orientul Mijlociu) si apoi a aratat cum se devine musulman in aceste tari si anume, trebuie declarat de fata cu doi martori ca Dumnezeu (Alah) este unul singur si Mahomed este profetul sau, si astfel omul devine musulman. Si apoi a adaugat ca martorii pot fi numai barbati, femeile neputand fi considerate martori valizi. Adaugand apoi, ca asa este la ei, o societate misogina. Am luat cuvantul la sfarsitul discursului sau pentru a-i spune ca si la catolici preotii tot numai barbati sunt, si pentru asta nu a zis ca la musulmani sunt doar barbatii martori din cauza ca suntem diferiti (barbatii si femeile) cu finctii diferite, asa cum se face cand se doreste justificarea discriminarii femeii la preotie in biserica catolica, ci a zis ca musulmanii ar fi misogini din cauza ca nu dau si femeii aceeasi functie ca si barbatului. Asa ca i-am spus ca astept ziua in care si biserica catolica sa zica si despre ea insasi la fel, ca este misogina pentru ca nu lasa femeile sa fie preot. Nu redau aici raspunsul lui P. Samir si discutiile avute cu dansul pe aceasta tema si dupa, pentru ca scopul nu este de a crea vreo polemica, ci doar de a arata cat de buni sunt crestinii sa observe discriminarea femeii in curtea vecinului dar nu si in curtea proprie, desi in toate religiile discriminarea femeii se face cu formula "asa vrea Dumnezeu sa fie rolul femeii" si prin aceasta formula o exclude intr-o masura mai mare sau mai mica de la viata si functiile religioase, in functie de religie, cerandu-i sa aiba doar rolul de mama.

D) Si in sfarsit vrajitorul african care "vindeca"

Ce facea acest vrajitor? Cand era chemat sa vindece pe cineva, il intreba pe Satana (si nu pe Hristos!!), il intreba daca sa mearga sau nu, si apoi mergea doar la cei pe care Satana vroia sa ii "vindece".
In ce consta vindecarea? Vrajitorul deschidea gura bolnavului, spunea rugaciuni Satanei si apoi Satana il "vindeca", adica il scula din pat.
Cu alte cuvinte, bolnavul era de fapt un om tintuit la pat prin puterea Satanei iar apoi satana il lasa sa se scoale la interventia vrajitorului care ii era slujitor. Nici vorba de vindecarea vreunei boli! Omul era tintuit la pat prin puterea satanei la fel cum a fost tintuit si autorul cartii in Ashramul yoghin, sau una din prietenele cu care era, care a avut o hemoragie atat de mare la ciclu din cauza puterii yoghine, ca nu s-a mai putut ridica din pat. M-a facut sa ma gandesc ca tot de ciclul femeii se leaga si unele biserici ortodoxe, se foloseste de el pentru a o tine pe femeie la distanta de Hristos in biserica, asa ca asta sa fie cauza? Ideea ca la ciclu ar fi mai vulnerabila atacurilor demonice? Pai autorul cartii era barbat si tot a fost tintuit la pat atata timp cat a vrut gurul demonizat… Diavolul are atata putere cate drepturi i se da de catre persoana in cauza, si nicidecum in functie de sexul persoanei. Ca dovada ca omul cel mai sfant este Sfanta Fecioara...

[catalin2]

Adriana, cartea era despre comparatia intre religiile orientale si ortodoxie, despre minunile pe care le poate face si vrajmasul.
Despre carismatici si alte manifestari demonice sunt alte carti. De exemplu un capitol special acordat vorbirii in limbi si carismaticilor de catre parintele Serafim Rose. Acesta a trait in SUA, locul unde s-a nascut secta, deci stie destul de multe. http://www.sfaturiortodoxe.ro/religiaviitorului9.htm Chiar azi am citi pe net ca si neoprotestantii sunt impotriva penticostalilor, citeam un avertisment al unui cult sa se fereasca de carismatici.
Daca ai citit ce i s-a intamplat in India, s-a dus si a aruncat tamaie la un guru (sau templu) si apoi s-a lipit de el un duh. Daca e adevarat ce se spune despre penticostali, ca vin niste duhuri care fac niste "minuni", atunci cei ce merg acolo se pot alege cu un duh? Si duhul ala ii ghideaza apoi, ii face sa gandeasca cum vrea el.
Daca o sa am timp o sa raspund si la mesaj.

[vinerea13]

În prealabil postat de catalin2

Chiar azi am citi pe net ca si neoprotestantii sunt impotriva penticostalilor

Cred că exagerați. Sunt, într-adevăr, neoprotestanți care consideră că vorbirea în limbi a încetat. Dar de aici și până la generalizarea dumneavoastră e cale lungă.

În prealabil postat de catalin2

Daca e adevarat ce se spune despre penticostali, ca vin niste duhuri care fac niste "minuni", atunci cei ce merg acolo se pot alege cu un duh?

Iarăși vorbiți din povești și generalizați.
Sunt mii de credincioși vindecați în mod supranatural în bisericile penticostale sau catolice carismatice. Oamenii vindecați sunt creștini autentici care îl iubesc pe Hristos și se feresc de păcat. Dumneavoastră chiar credeți că nu Duhul Sfânt lucrează, ci satana?

Apoi, e doar folclor chestia cu lipitul duhurilor de oamenii oamenii lui Dumnezeu. Dacă Hristos te stăpânește poți fi oriunde, în orice loc, puterea care este în tine este mai mare decât puterea duhurilor necurate.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Adriana, cartea era despre comparatia intre religiile orientale si ortodoxie, despre minunile pe care le poate face si vrajmasul.
Despre carismatici si alte manifestari demonice sunt alte carti. De exemplu un capitol special acordat vorbirii in limbi si carismaticilor de catre parintele Serafim Rose. Acesta a trait in SUA, locul unde s-a nascut secta, deci stie destul de multe. http://www.sfaturiortodoxe.ro/religiaviitorului9.htm Chiar azi am citi pe net ca si neoprotestantii sunt impotriva penticostalilor, citeam un avertisment al unui cult sa se fereasca de carismatici.
Daca ai citit ce i s-a intamplat in India, s-a dus si a aruncat tamaie la un guru (sau templu) si apoi s-a lipit de el un duh. Daca e adevarat ce se spune despre penticostali, ca vin niste duhuri care fac niste "minuni", atunci cei ce merg acolo se pot alege cu un duh? Si duhul ala ii ghideaza apoi, ii face sa gandeasca cum vrea el.
Daca o sa am timp o sa raspund si la mesaj.

Catalin,

Un om harismatic este acel om care are darurile (harismele) Duhului Sfant.

Un capitol din carte se cheama: "„MICILE“ HARISME ALE BĂTRÂNULUI"

Si acest capitol incepe cu:

"Darurile sunt felurite, dar acelasi Duh. Si felurite slujiri sunt, dar acelasi Domn. Si lucrările sunt felurite, dar este acelasi Dumnezeu Care lucrează toate în toti."
(I Cor. 12,4-6)

Cu acest citat autorul introduce idea harismelor pentru a zice in continuare:

" Părintele Paisie avea multe harisme duhovnicesti. Cele mai înalte dintre ele erau greu de priceput pentru oamenii obisnuiti. De obicei, ele erau întelese si pretuite duhovniceste de către monahii ortodocsi înaintati pe calea lui Hristos. Pentru noi, restul, se aflau atât de sus fată de posibilitătile noastre personale, încât nu le puteam percepe, si ne rămâneau astfel necunoscute.
Avea însă si unele harisme duhovnicesti pe care multi le percepeau. De pildă, bătrânul cunostea cine erau oamenii care veneau să-1 viziteze, ce gândeau, ce problemă îi preocupa si care era solutia ei."

Iar in alta parte zice ca avea "harisma tamaduirii", darul exorcizarii, al vorbirii in limbi (scrie in carte ca vorbea limbi pe care nu le invatase niciodata), avea de asemenea darul de a vedea viitorul oamenilor, de a se deplasa la distante mari in duh etc. Toate acestea sunt harisme si ca atare, pentru autor, Paisie era un batran harismatic, si nu numai Paisie, ci si Porfirie, batranul care i-a vindecat genunchiul, scapandu-l astfel de operatie:

"Au trecut ani de zile de atunci, iar piciorul nu m-a mai supărat niciodată. Operatia programată n-a mai avut loc. Voi purta în trupul meu până la moarte mărturia vie că si părintele Porfirie a fost, la rândul lui, un bătrân harismatic."

Si in ciuda a toate astea, imi dai sa citesc de la Serafim Rose un capitol care se cheama:

""RENASTEREA HARISMATICA" UN SEMN AL VREMILOR", ca sa aflu ce? Sa aflu ca:
"După primul sau cel mult al doilea secol de la Hristos, nici un text ortodox nu mai înregistrează vorbirea în limbi, ea nemaifiind pomenită nici de marii Părinti din pustia egipteană, care erau atât de covârsiti de darurile Duhului Sfânt, încât deveniseră făcători de minuni până la a învia si mortii."

Pai in cazul asta cu ce duh vorbea Paisie limbi pe care nu le-a invatat niciodata? Cu ce duh facea ceea ce scrie aici?:

"Astăzi, după ani de zile, mă reîntorc cu gândul la răspunsul său. Este posibil ca bătrânul Paisie să se afle la un „nivel spiritual scăzut“? El, care săvârseste mii de minuni, care tămăduieste miraculos bolnavi de cancer, paralitici, nebuni, oameni suferinzi de toate maladiile pământului, este la un „nivel spiritual scăzut“? Cel în fata căruia viitorul stă deschis ca o carte, cel care este capabil să-ti relateze cele mai mici amănunte ale neînsemnatei tale vieti si să prevadă cu exactitate ceea ce urmează să ti se întâmple inclusiv în viitorul pe termen lung, se află la un „nivel spiritual scăzut“? Cel care printr-o simplă mângâiere te umple de har si te face să percepi lumea duhovnicească, să poti trăi prezenta lui Dumnezeu, se află la un „nivel spiritual scăzut“? Cel care te salvează din pericole de moarte, de la mii de kilometri distantă, se află la un „nivel spiritual scăzut“? Cel care se deplasează cu trupul său material, într-o fractiune de secundă, din Sfântul Munte la Tesalonic sau în Epir sau în Macedonia, se află la un „nivel spiritual scăzut“? Cel care poate comunica în limbi pe care nu le-a învătat niciodată, este la un „nivel spiritual scăzut“? Cel care, prin simpla prezentă alături de tine, te transfigurează si îti adapă toată fiinta cu bucurie, pace si sigurantă dumnezeiască, se află la un „nivel spiritual scăzut“?!..."

Eu sunt convinsa ca toate acestea, inclusiv vorbirea in limbi, calugarul le facea cu dar de la Duhul Sfant, asa cum se intampla cu toti harismaticii crestini tocmai pentru ca:

[i] "Darurile sunt felurite, dar acelasi Duh. Si felurite slujiri sunt, dar acelasi Domn . Si lucrările sunt felurite, dar este acelasi Dumnezeu Care lucrează toate în toti."
(I Cor. 12,4-6) [i]

Aici vorbim de crestini. Deci, revenind la cartea grecului, autorul a comparat practica yoghina (derivata din cea hindusa) cu practica Ortodoxa care este centrata in jurul lui Hristos, si a aratat foarte clar cum se deosebesc cele doua pentru ca una aducea distrugerea persoanei, aducea stari de durere extrema, de neliniste, frica, raceala etc in timp ce cealalta dimpotriva, aducea pace, liniste, vindecare, lumina, caldura etc.
Si de asemenea arata in carte ca diavolul il ataca doar pe omul care prin viata sa pacatoasa ii da drepturi asupra sa, asa cum a facut el prin viata dezordonata pe care a dus-o si prin practicile yoghine si oculte care il atrageau mereu.

Ceea ce este clar ca tu nu vezi, oricat ar scrie negru pe alb, este faptul ca demonizarea apare atunci cand omul jertfeste diavolului si idolilor in spatele carora se ascunde diavolul, in loc sa se inchine lui Hristos, sa se inchine Dumnezeului unic in treime . O scrie foarte bine in carte si este si exemplificat prin viata proprie pentru ca demonizarea autorului este descrisa in capitolul "ALLAHABAD: A DOUA ÎNTÂLNIRE CU BABAJI". Incepe cu jertfa in care se ardea grasime in cinstea idolilor yoghini, apoi cu funinginea ramasa in urma arderii se punea o bulina pe fruntea celor care au jertfit, si iata cum autorul zice:

"lua cu degetul funingine si atingea fruntile celor prezenti, desenându-le astfel câte o bulină între sprâncene. M-am apropiat si eu, beneficiind de acelasi tratament. Fusesem impresionat de slujbă. N-am realizat însă pe moment cui îi era adresată acea jertfa. Bineînteles că nu lui Hristos . Oamenii erau politeisti, idolatri. La început am sesizat mai greu consecintele acestui aspect, deoarece, sub influenta crestinismului, îmi era complet străin modul lor de perceptie a realitătii. Ei însă aduceau cu adevărat jertfe idolilor, întocmai precum vechii elini, oricât de neverosimil mi se părea pe atunci!"

(Si acest pasaj va fi mentionat mai tarziu de Paisie, in ziua in care il va exorciza)

Dupa care a urmat inchinarea la acel guru, si autorul a facut-o si pe asta scriind ulterior:

"M-am apropiat asadar si m-am închinat idolilor , făcând în aceeasi clipă si rugăciune către Hristos.

Astfel am călcat porunca lui Dumnezeu pe care o auzisem într-un chip atât de minunat în minte atunci când am urcat pentru prima dată treptele ashramului Heracan si am făcut cunostintă cu idolii.

Eu sunt Domnul Dumnezeul tău. Să nu ai alti dumnezei în afară de Mine. Să nu te închini la idoli, nici să le slujesti lor. Ce făcusem eu în acea zi? Nu participasem la o slujire? Nu mă alăturasem unei jertfe? Nu erau ele adresate în mod evident idolilor hindusi? Nu spune prorocul David în Psalmi că Toti idolii neamurilor sunt demoni (Ps. 95,5)? Nu sfârsisem prin a mă închina idolilor?

Oare nu pentru că refuzau să arunce un pumn de tămâie în foc spre cinstirea idolilor îsi pierdeau martirii crestini avutia lor, îsi pierdeau persoanele iubite, îsi pierdeau însăsi viata în grozave torturi suferite din partea idolatrilor?

Asa refuzau ei să se supună minciunii si tatălui minciunii, Satanei. Asa se luptau pentru adevăr. Iar acest adevăr este cel mai însemnat dintre toate. El nu vizează cine stie ce constructie abstractă sau teorie cu termen limitat, ci priveste întreaga viată a omului, anume risipirea ei în minciună, în rătăcire, sau valorificarea ei autentică prin contact nemijlocit cu realitatea, care este Dumnezeu."

Dupa care autorul descrie cum s-a demonizat dupa ce s-a inchinat satanei:

"După acest ultim act, lumea a început să se împrăstie în grupuri. Babaji se retrăsese. Mă hotărâsem să plec. Zărindu-1 pe yoghinul olandez, m-am dus să-mi iau rămas bun. M-am asezat lângă el pe gazon si am schimbat câteva cuvinte. „Ne vom revedea“, i-am spus si l-am lovit prieteneste peste coapsă. Atunci am simtit ceva iesind din corpul său si intrând în al meu. O putere mi-a inundat tot trupul."

Dupa care descrie aceasta putere si descrie faptul ca oamenii din jur aveau frica de el numai vazandu-l.