Razboiul psihotronic

[arwein]

În prealabil postat de Mihailc

Zi mersi că încă n-au fost mobilizaţi şi ginecologii în treaba asta. Că atunci să vezi circ, războiul clonelor în peştera muierii!

Ba va inselati, eu am auzit si varianta ginecologica a implantului de cip in scop experimental. Face parte din angoasele moderne.
Eu pe radigrafie vad lucrari dentare- este normal sa fie radioopace, am si eu in gura imagini (nu sunt implanturi- alea sunt clre- arata ca un cui infipt in os-ceea si este- sunt dinti cu obturatii de canal care par bine facute (pana la radacina) si coroane. Nu sunt implanturi dentare- ma refer la cele care se substituie unui dinte pierdut. Din aceasta cauza au si forma "neregulata". Poate exista un stomatolog pe forum care sa detalieze problema.
Eu am purtat si aparat dentar vreo 2 ani jumatate si pe cuvant ca nu prindeam posturi straine cu sarmele din gura.....

[Mihailc]

În prealabil postat de arwein

Ba va inselati, eu am auzit si varianta ginecologica a implantului de cip in scop experimental. Face parte din angoasele moderne.
Eu pe radigrafie vad lucrari dentare- este normal sa fie radioopace, am si eu in gura imagini (nu sunt implanturi- alea sunt clre- arata ca un cui infipt in os-ceea si este- sunt dinti cu obturatii de canal care par bine facute (pana la radacina) si coroane. Nu sunt implanturi dentare- ma refer la cele care se substituie unui dinte pierdut. Din aceasta cauza au si forma "neregulata". Poate exista un stomatolog pe forum care sa detalieze problema.
Eu am purtat si aparat dentar vreo 2 ani jumatate si pe cuvant ca nu prindeam posturi straine cu sarmele din gura.....

Eu am încercat doar o poantă "dietetică", sunt sigur că dacă am face o listă cu toate experimentele medicale şi perimedicale din lumea largă ne-am cruci....

Tehnic vorbind, se poate implanta un dispozitiv elecronic de urmărire în cavitatea bucală, dar ca să merite investiţia trebuie să existe şi o miză pe măsură. Poate că amantei liderului Al Qaeda ar merita să-i montezi aşa ceva în măsea.....

[arwein]

Eu nu m-am referit la experimente medicale, ci la temerea unei femei ca i s-a implantat un cip in uter la ultimul control ginecologic. Personal cred ca asemenea idei sunt ispite moderne (sa te temi, sa te crezi deosebit s.a).

[Mihailc]

În prealabil postat de arwein

Eu nu m-am referit la experimente medicale, ci la temerea unei femei ca i s-a implantat un cip in uter la ultimul control ginecologic. Personal cred ca asemenea idei sunt ispite moderne (sa te temi, sa te crezi deosebit s.a).

Nu prea văd rostul implatării unui cip în uter, chiar şi în cea mai exagerată fantasmă conspiraţionistă.

Sau:

- poate că e un plan secret al lui bărba-su să-i monitorizeze "traficul" în zona respectivă

Sau:

-savanţii din subordinea masoneriei au descoperit adevăratul centru de comandă al gândirii feminine...

Sau:

- femeia respectivă a fost selecţionată să-l aducă pe lume pe Terminator 6

Dincolo de glumă, observaţia legată de ispitele moderne este cât se poate de plauzibilă!

[ioanna]

În prealabil postat de arwein

Personal cred ca asemenea idei sunt ispite moderne (sa te temi, sa te crezi deosebit s.a).

Ispita mandriei - a te considera ales, important, cat si ispita martirajului, de a afla lumea ca ai fost tu cel sacrificat, pecetluit cu cip experimental. Doamna care crede ca are cip in sinus, de care ni s-a relaltat in debutul topicului, parea chiar entuziasta ca ea e considerata "dusman al poporului" si ca e supravegheata. Lupta ei e cu aceste doua ispite; de la invinge, dispar emisiile guturale.

[AlinB]

În prealabil postat de ioanna

Ispita mandriei - a te considera ales, important, cat si ispita martirajului, de a afla lumea ca ai fost tu cel sacrificat, pecetluit cu cip experimental. Doamna care crede ca are cip in sinus, de care ni s-a relaltat in debutul topicului, parea chiar entuziasta ca ea e considerata "dusman al poporului" si ca e supravegheata. Lupta ei e cu aceste doua ispite; de la invinge, dispar emisiile guturale.

Daca e sa urmarim cauzele spirituale ale bolilor psihice, observam ca tocmai persoanele complexate, marginalizate trec nu de putine ori la extrema cealalta, nevoia de stima de sine se transforma intr-o mandrie exagerata care daca nu-si gaseste o exprimare in realitate rabufneste in latura imaginara.

Individul refuza realitatea si isi creaza una alternativa in care este o persoana deosebita si trece prin lucruri iesite din comun, avand un rol special, etc.

[adam000]

În prealabil postat de AlinB

Daca e sa urmarim cauzele spirituale ale bolilor psihice, observam ca tocmai persoanele complexate, marginalizate trec nu de putine ori la extrema cealalta, nevoia de stima de sine se transforma intr-o mandrie exagerata care daca nu-si gaseste o exprimare in realitate rabufneste in latura imaginara.

Individul refuza realitatea si isi creaza una alternativa in care este o persoana deosebita si trece prin lucruri iesite din comun, avand un rol special, etc.

O observatie retorica:
Acum 10 ani gandeam exact ca tine. Si in felul tau ai dreptate (privit dintr-un unghi). Acum insa (priviind si din alt unghi) ma intreb: oare nu este fiecare om o persoana deosebita in felul sau, o persoana deosebita pt ca asa a vrut si a ingaduit Dumnezeu sa fie?
Oare nu cumva, acea supracompensare este un ultim strigat spre cei din jur, in a le arata (unor orbi) fumusetea si unicitatea umanitatii celui complexat?
Oare nu simte (poate fara sa constientizeze), orice om (chiar cel mai marginalizat, cel mai complexat), ca este unic in ochii Cuiva, ca Cineva sigur il iubeste si il pretuieste si pe el (oare nu simte cumva instinctiv orice om ca trebuie sa aiba o valoare din moment ce este pe lumea asta, chiar daca inca nu constientizeaza ca valoarea sa este in ochii Lui Dumnezeu care l-a creat si il iubeste) si oare nu este aceasta supracompensare o incercare (ingaduita de Dumnezeu), un strigat, ca sa vada si orbii (cei ce nu vad decat cel mult propria lor "frumusete"-"normalitate"), sa vada frumusetea si valoarea umanitatii celei create de Dumnezeu si in ceilalti?

Sa-ti spun o intimplare care m-a uimit: am intilnit o mama cu o fiica ce suferea de un retard sever. Copila, adulta de fapt, cu mintea ca unui copil mic, era atat de senina, fericita si emana atata pace, delicatete si blindete, ca uimea. Parca traia raiul de fapt. In timp ce mama-sa, femeie cat se poate de intreaga la minte, se amara si se supara din orice miscare a fiicei sale care ii scotea la iveala handicapul - mama era atat de chinuita de parca traia un continuu iad. Doua extreme: una cu mintea intreaga dar sufletul arzand de chin (parca in iad), cealalta cu mintea anormal de putina, dar radiind reala bucurie si seninatate (parca in rai).

Ce bine ca exista si oameni normali pe lumea asta. O sa tin seama de sfaturile lui AlinB si ale Ioannei si am s-o sfatuiesc pe prietena mea sa consulte un psihiatru. Va multumesc, dragi crestini, pentru bunele voastre sfaturi. Numai psihiatrul este cel care poate rezolva asemenea probleme!

Da, unul dintre dispozitive produce niste reactii ciudate pe care inainte nu le-a avut. Dar, probabil, psihiatrul, in atotstiinta lui, va sti despre ce este vorba si-i va prescrie pacientei cu pricina leacul necesar. Chiar daca aceste dispozitive exista, psihiatrul trebuie s-o convinga ca i se pare! Asta am inteles ca e solutia propusa de crestinii nostri autentici si normali.

[AlinB]

În prealabil postat de AlinB

Halucinațiile: percepţii senzoriale în absenţa unor stimuli exteriori. Halucinaţiile auditive (în special vocile) şi senzaţiile fizice bizare sunt cele mai frecvente.

Antonia,

programeaza o dubla consultatie in cazul asta.

[AlinB]

În prealabil postat de adam000

O observatie retorica:
Acum 10 ani gandeam exact ca tine. Si in felul tau ai dreptate (privit dintr-un unghi). Acum insa (priviind si din alt unghi) ma intreb: oare nu este fiecare om o persoana deosebita in felul sau, o persoana deosebita pt ca asa a vrut si a ingaduit Dumnezeu sa fie?
Oare nu cumva, acea supracompensare este un ultim strigat spre cei din jur, in a le arata (unor orbi) fumusetea si unicitatea umanitatii celui complexat?
Oare nu simte (poate fara sa constientizeze), orice om (chiar cel mai marginalizat, cel mai complexat), ca este unic in ochii Cuiva, ca Cineva sigur il iubeste si il pretuieste si pe el (oare nu simte cumva instinctiv orice om ca trebuie sa aiba o valoare din moment ce este pe lumea asta, chiar daca inca nu constientizeaza ca valoarea sa este in ochii Lui Dumnezeu care l-a creat si il iubeste) si oare nu este aceasta supracompensare o incercare (ingaduita de Dumnezeu), un strigat, ca sa vada si orbii (cei ce nu vad decat cel mult propria lor "frumusete"-"normalitate"), sa vada frumusetea si valoarea umanitatii celei create de Dumnezeu si in ceilalti?

Sa-ti spun o intimplare care m-a uimit: am intilnit o mama cu o fiica ce suferea de un retard sever. Copila, adulta de fapt, cu mintea ca unui copil mic, era atat de senina, fericita si emana atata pace, delicatete si blindete, ca uimea. Parca traia raiul de fapt. In timp ce mama-sa, femeie cat se poate de intreaga la minte, se amara si se supara din orice miscare a fiicei sale care ii scotea la iveala handicapul - mama era atat de chinuita de parca traia un continuu iad. Doua extreme: una cu mintea intreaga dar sufletul arzand de chin (parca in iad), cealalta cu mintea anormal de putina, dar radiind reala bucurie si seninatate (parca in rai).

Trebuie sa-ti spun ca din prima parte a mesajului tau n-am inteles mare lucru.
Nici n-am inteles practic ce anume ar fi putut genera aceasta perspectiva pana nu am ajuns si la a doua parte.

Inteleg cum te-a impresionat pe tine acea experienta dar personal as vedea-o dintr-un unghi diferit.

In primul rand, aici este vorba despre schizofrenie si nu cred ca am intalnit schizofrenici fericiti sau in orice caz impacati cu sine si lumea din jur, nu cand se afla la apogeul bolii (crize).
Este posibil sa fie unii, dar cred ca abia cand au pierdut total contactul cu realitatea si se afla 100% in acea lume iluzorie in care lucrurile merg dupa placul lor asa daca nu cumva si-au construit chiar un iad, in care sunt permanent urmariti, persecutati, etc.

In al doilea rand, sa nu confundam "fericirea" derivata dintr-un retard sever, care inseamna lipsa constientizarii de sine sine si a lumii din jur, cu pacea la care ajunge un om sanatos prin induhovnicire.

Si un om cand doarme manifesta in exterior toate semnele impacarii cu sine si lumea din jur, nu inseamna ca asta este calea de urmat in viata.

Iar pe de alta parte, trebuie sa o intelegi si pe mama - daca ai sa fii vreodata in postura de parinte probabil ai sa intelegi prin ce trece si de ce.

Un copil - poate fi mult mai senin si cu suflet usor pentru ca nu a luat inca contactul cu viata insa secretul nu este cum sa fi iinfantil toata viata sau cum sa te feresti de ea ci cum sa treci prin viata fara vatamari sufletesti.

In concluzie, facand deosebirea intre boala psihica dobandita pe fondul unui handicap sufletesc/biologic si retardul care este o chestiune strict biologica, nici una din ele nu este o stare speciala in sens pozitiv ci una tragica, pe scurt - o boala, iar Dumnezeu nu ne-a creat bolnavi.