Predica de azi

[Mihnea Dragomir]

Vă invit, aici, să scrieţi despre ce aţi aflat la predica la care tocmai aţi fost. Pericopele se repetă an după an, dar, de fiecare dată, omiliile păstorilor noştri aruncă o altă lumină asupra lor.

Astăzi, am auzit despre Pilda Talanţilor. Noutatea, pentru mine, a fost motivul pentru care nevrednicul care primeşte un singur talant îl îngroapă şi pe acela. Motivul este menţionat în Sf Evanghelie (după Matei): este frica. Ştim că există o frică sănătoasă de Dumnezeu, aceea menţionată în Pslami, în Proverbe şi în alte cărţi. Dar aceasta este o frică nesănătoasă, paralizantă, dată de neîncrederea în Dumnezeu, care ar putea culege de unde nu a semănat. Este o frică de acelaşi tip cu aceea a lui Adam după ce a păcătuit, care la întrebarea lui Dumnezeu "Adame, unde eşti ?" răspunde: "m-am temut" (Gen 3 cu 10). Tuturor celor care au o asemenea temere că Dumnezeu i-ar putea pedepsi fără motiv, Domnul le spune: îndrăzniţi !

[Pestisorul de Aur]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Vă invit, aici, să scrieţi despre ce aţi aflat la predica la care tocmai aţi fost. Pericopele se repetă an după an, dar, de fiecare dată, omiliile păstorilor noştri aruncă o altă lumină asupra lor.

Astăzi, am auzit despre Pilda Talanţilor. Noutatea, pentru mine, a fost motivul pentru care nevrednicul care primeşte un singur talant îl îngroapă şi pe acela. Motivul este menţionat în Sf Evanghelie (după Matei): este frica. Ştim că există o frică sănătoasă de Dumnezeu, aceea menţionată în Pslami, în Proverbe şi în alte cărţi. Dar aceasta este o frică nesănătoasă, paralizantă, dată de neîncrederea în Dumnezeu, care ar putea culege de unde nu a semănat. Este o frică de acelaşi tip cu aceea a lui Adam după ce a păcătuit, care la întrebarea lui Dumnezeu "Adame, unde eşti ?" răspunde: "m-am temut" (Gen 3 cu 10). Tuturor celor care au o asemenea temere că Dumnezeu i-ar putea pedepsi fără motiv, Domnul le spune: îndrăzniţi !

Cel cu un talant a ingropat talantul dar l-a dat inapoi.Ce inseamna asta?Ce insemna sa fi dat talantul la zarafi?Ce inseamna a castiga cu talantii primiti alti talanti?

[Pestisorul de Aur]

Pericopa evanghelica a acestei Duminici in Biserica Ortodoxa a fost cea a Bunului Samaritean.Mi s-a parut interesant cum parintele parafrazand interpretarea unui filozof a zis ca in aceasta pilda sunt aratate toate tipurile de oameni : cei ce sunt impotriva, cei care trec nepasatori si cei care compatimesc.Tot parintele a zis ca Ierihon inseamna pacatul si Ierusalim virtutea.. A zis ca Bunul Samarinean e Dumnezeu, omul mai indepartat, Hristos... Cred ca parintele episcop a facut mai multe aluzii si analogii cu itinerarul 'Ierihon - Ierusalim' , cred ca una dintre ele(nu a spus-o pe fata) e o aluzie la a doua venire a lui Hristos sau la Invierea lui.

Astazi, parintele nostru ne-a vorbit despre inteligenta spirituala, asa cum este tratata in cartea cu acelasi nume ("Inteligenta spirituala", autori Danah Zohar & Ian Marshall), aparuta la editura Vellant in anul 2011.

Voi incerca sa sumarizez cele aflate: cartea se adreseaza nevoii noastre de a afla ce suntem si de ce am venit pe acest pamant, care este rolul/ sensul nostru pe lumea acesta.
In carte se prezinta o serie de criterii pe baza carora ne putem evalua inteligenta spirituala (fara a le considera insa un test "eliminatoriu"...):

1) Constiinta de sine
Cine suntem in adancul nostru, dincolo de ecusonul social? Avem constiinta ca suntem nemuritori? Suntem racordati la credinta si la valorile vii, nu la efemeridele de la televizor?

2) Spontaneitatea
Calitatea de a te lasa influentat/ inspirat de valori, de oameni de valoare (nu valoare sociala, ci de caracter).

3) Compasiunea, in sensul de "impreuna-patimire"

4) Smerenia
A-ti cunoaste locul in lume, nici supra-, nici subevaluat.

5) A avea o viziune asupra lumii, din sfaturile duhovnicesti si din traditia vie

6) A avea tendinta de a intreba mereu "de ce?"
Aceasta pentru a ajunge la o lamurire interioara, nu in sensul plangerii de mila.

7) Acceptarea diversitatii
Sa nu dispretuim pe nimeni, sa nu fim fanatici si intransigenti.

8) Independenta fata de context (sa nu fim conventionali)

9) Putinta de a schimba perspectiva asupra lucrurilor (sa nu ramanem in idei fixe)

10) Capacitatea de a accepta suferinta (precum Domnul pe Golgota)

11) Sentimentul disponibilitatii (nu doar pentru profesie, ci si pentru ai nostri, cei apropiati... exemplu: Staretul Gheorghe de la Cernica a lasat cu limba de moarte sa i se ingroape capul la intrarea in biserica, fiind astfel calcat de toti cei ce treceau pa acolo)

Predica a fost mai plina de viata (si de exemple) decat am putut eu sa redau.

Cartea mi-a trezit interesul, asa ca am comandat-o pe internet ...

[glykys]

În prealabil postat de Pestisorul de Aur

Pericopa evanghelica a acestei Duminici in Biserica Ortodoxa a fost cea a Bunului Samaritean.Mi s-a parut interesant cum parintele parafrazand interpretarea unui filozof a zis ca in aceasta pilda sunt aratate toate tipurile de oameni : cei ce sunt impotriva, cei care trec nepasatori si cei care compatimesc.Tot parintele a zis ca Ierihon inseamna pacatul si Ierusalim virtutea.. A zis ca Bunul Samarinean e Dumnezeu, omul mai indepartat, Hristos... Cred ca parintele episcop a facut mai multe aluzii si analogii cu itinerarul 'Ierihon - Ierusalim' , cred ca una dintre ele(nu a spus-o pe fata) e o aluzie la a doua venire a lui Hristos sau la Invierea lui.

Iata ce am aflat eu:

Omul cazut printre talhari - neamul omenesc.
Talharii - diavolii
Preotul, levitul - Legea Veche, preotii si profetii din Vechiul Testament
Bunul Samaritean - Hristos
Uleiul cu care unge ranile - Mirungerea, de dupa Taina Botezului
Vinul - Impartasania
Casa de oaspeti - Biserica, in a carei grija suntem.
Promisiunea revenirii si a rasplatii - a doua venire a Domnului.

[catalin2]

În prealabil postat de glykys

Iata ce am aflat eu:

Omul cazut printre talhari - neamul omenesc.
Talharii - diavolii
Preotul, levitul - Legea Veche, preotii si profetii din Vechiul Testament
Bunul Samaritean - Hristos
Uleiul cu care unge ranile - Mirungerea, de dupa Taina Botezului
Vinul - Impartasania
Casa de oaspeti - Biserica, in a carei grija suntem.
Promisiunea revenirii si a rasplatii - a doua venire a Domnului.

Foarte interesant. Azi am auzit si eu prima data ca Bunul Samaritean este Hristos in interpretarea pildei.

[glykys]

În prealabil postat de catalin2

Foarte interesant. Azi am auzit si eu prima data ca Bunul Samaritean este Hristos in interpretarea pildei.

Sunt patru sensuri de citire a Bibliei. Unul este cel literal, adica urmand evenimentele intocmai cum se spune, al doilea este cel alegoric, fiecare element fiind un simbol cu o anumita corespondenta (exemplele de mai sus), al treilea este cel moral (din fiecare lectura se desprinde o invatatura practica, adaptabila la viata de zi cu zi, sa fim milostivi, sa nu trecem nepasatori pe langa suferinzi...), iar al patrulea este cel escatologic, in sensul prefigurarii Judecatii de Apoi (aici ar intra ultima parte a pildei, cu promisiunea revenirii si a platii, ca si indicatia Ierihon-Ierusalim, de care vorbea Pestisorul).

[glykys]

În prealabil postat de Pestisorul de Aur

Cel cu un talant a ingropat talantul dar l-a dat inapoi.Ce inseamna asta?Ce insemna sa fi dat talantul la zarafi?Ce inseamna a castiga cu talantii primiti alti talanti?

O predica a par. Cleopa la aceasta pilda:
http://monicadaniela84.blogspot.com/...-prcleopa.html

Pe scurt, e diferenta dintre ce primesti de la Dumnezeu si ceea ce castigi prin ceea ce le daruiesti lui Dumnezeu si semenilor. Ceva interesant in acest sens am gasit la par. Arsenie Boca, cum ca persoana cu un talant are de fapt Botezul, pe care il ingroapa, nefacand fapte bune. Iata deci ca si Sfintele Taine, deci harul, sunt daruri de care vom da seama cum le-am folosit.

TALANŢII
734. Sufletul dus în robie e jefuit pe dată de toată agoniseala sa duhovnicească. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falşi fură talanţii noştri buni.
735. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul şi talantul lui i se va da celor fără botez, dar cu fapte.
736. Între cei trimişi de Dumnezeu sunt şi oameni ce au darul să vadă dincolo de zare, să audă graiul şi cuvintele mai presus de fire. Dar aceştia, la vreme de mare însemnătate pentru ei, când li se deschide ochiul vederii şi urechile auzirii celor de dincolo, să nu întârzie a căuta povăţuirea unui duhovnic, care le va feri inima şi mintea de bucurie străină şi care îi va ocroti cu dulama smereniei.
737. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le ştim, dar satana le vede; şi, ca un tâlhar viclean, pândeşte vremea darului de sus să se deschidă în viaţa noastră şi de nu-l va afla acoperit de smerenie şi dreaptă socoteală, varsă el, ca pe un jgheab, pustiirile lui pe făgaşul lui Dumnezeu.
738. Ce ţi-a dat Dumnezeu dar, asigură-l cu întrebarea şi ocroteşte‑l cu smerenia şi cu atât mai vârtos nu ieşi din sfatul unuia dintre nebăgaţii în seamă slujitori ai lui Dumnezeu.
739. În fiecare om este închisă o măsură a lui, după cum ne asigură şi Sfântul Pavel (Romani 12, 3); peste aceasta să nu treacă nimeni, dar nici să nu se lovească nimeni a o ajunge.
740. Toate valorile, talentele, ar trebui să se negustorească între oameni, în favoarea lui Dumnezeu, căci precum este o ierarhie a valorilor, tot aşa este un Ierarh al lor.
741. A nu lucra cu valorile, în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu, înseamnă a ieşi din ierarhie şi a face anarhie.
742. Purtătorul oricărei valori, dacă va ajunge la cunoştinţa atârnării sale de Dumnezeu, va ajunge drept.
743. Un bărbat de ştiinţă, care mărturiseşte în mediul său pe Dumnezeu, adeseori e mucenic; un conducător de neamuri, dacă se declară atârnător de Dumnezeu, de asemenea e mucenic, ca şi cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slăbiciune şi vinovăţie. Şi aşa păţesc pe rând toţi dăruiţii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfatul lumii, să tâlhărească pe Dumnezeu de darul ce li‑l dase spre tot lucrul bun, ce au să-l împlinească în lume.
744. Pentru o alunecare a omului de la nume la număr, au să dea seama toţi înzestraţii lui Dumnezeu, cei cu daruri, cu răspunderi, cu măriri, cu puteri şi cu tot felul de haruri.
Regele David, înzestrat deodată cu darul stăpânirii şi cu darul proorociei, a căpătat o straşnică pedeapsă, numai fiindcă a îndrăznit să numere poporul (2 Regi 24). Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-au murit 70.000 de oameni – şi doar el greşise, nu poporul
(2 Regi 24, 17).
Deci, înaintestătătorii şi deţinătorii puterii au să dea seama, chiar de venirea sabiei după dreptate.
745. Cu talantul Botezului sunt dăruiţi creştinii, talantul îngropat şi de puţini dezgropat şi sporit.
746. Convertirea talentelor este un mare talent. Înzestrările lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente, de care să ne bucurăm numai noi. Talentele sunt înzestrări de energie divină, spre scopurile ei anumite, energie pe care lumea nu o cunoaşte. Aceasta dă îndrăzneală mucenicilor, răbdare pustnicilor, darul cunoştinţei, curajul adevărului, nebunia pentru Hristos, interpretarea vieţii în perspectiva luminii divine.
747. Prezenţa lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce dă talanţilor valoarea lor de energii divine.
748. Cel ce recunoaşte Providenţa de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi şi celui ce i se pare că nu le are de la Dumnezeu, i se va lua şi ceea ce i se pare că are.

[Dobra Daniela]

Azi ni s-a vorbit despre "sange". Despre sangele Hristosului nostru sfant, al mucenicilor, apoi despre varsatorii de sange, despre criminali, mame care avorteaza...apoi sangele ca munca noastra cea de toate zilele, ca transpiratie pt supravietuire, in final, sangele ca efort spre mantuire. a fost foarte frumoasa predica!

[Pestisorul de Aur]

În prealabil postat de glykys

O predica a par. Cleopa la aceasta pilda:
http://monicadaniela84.blogspot.com/...-prcleopa.html

Pe scurt, e diferenta dintre ce primesti de la Dumnezeu si ceea ce castigi prin ceea ce le daruiesti lui Dumnezeu si semenilor. Ceva interesant in acest sens am gasit la par. Arsenie Boca, cum ca persoana cu un talant are de fapt Botezul, pe care il ingroapa, nefacand fapte bune. Iata deci ca si Sfintele Taine, deci harul, sunt daruri de care vom da seama cum le-am folosit.

TALANŢII
734. Sufletul dus în robie e jefuit pe dată de toată agoniseala sa duhovnicească. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falşi fură talanţii noştri buni.
735. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul şi talantul lui i se va da celor fără botez, dar cu fapte.
736. Între cei trimişi de Dumnezeu sunt şi oameni ce au darul să vadă dincolo de zare, să audă graiul şi cuvintele mai presus de fire. Dar aceştia, la vreme de mare însemnătate pentru ei, când li se deschide ochiul vederii şi urechile auzirii celor de dincolo, să nu întârzie a căuta povăţuirea unui duhovnic, care le va feri inima şi mintea de bucurie străină şi care îi va ocroti cu dulama smereniei.
737. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le ştim, dar satana le vede; şi, ca un tâlhar viclean, pândeşte vremea darului de sus să se deschidă în viaţa noastră şi de nu-l va afla acoperit de smerenie şi dreaptă socoteală, varsă el, ca pe un jgheab, pustiirile lui pe făgaşul lui Dumnezeu.
738. Ce ţi-a dat Dumnezeu dar, asigură-l cu întrebarea şi ocroteşte‑l cu smerenia şi cu atât mai vârtos nu ieşi din sfatul unuia dintre nebăgaţii în seamă slujitori ai lui Dumnezeu.
739. În fiecare om este închisă o măsură a lui, după cum ne asigură şi Sfântul Pavel (Romani 12, 3); peste aceasta să nu treacă nimeni, dar nici să nu se lovească nimeni a o ajunge.
740. Toate valorile, talentele, ar trebui să se negustorească între oameni, în favoarea lui Dumnezeu, căci precum este o ierarhie a valorilor, tot aşa este un Ierarh al lor.
741. A nu lucra cu valorile, în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu, înseamnă a ieşi din ierarhie şi a face anarhie.
742. Purtătorul oricărei valori, dacă va ajunge la cunoştinţa atârnării sale de Dumnezeu, va ajunge drept.
743. Un bărbat de ştiinţă, care mărturiseşte în mediul său pe Dumnezeu, adeseori e mucenic; un conducător de neamuri, dacă se declară atârnător de Dumnezeu, de asemenea e mucenic, ca şi cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slăbiciune şi vinovăţie. Şi aşa păţesc pe rând toţi dăruiţii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfatul lumii, să tâlhărească pe Dumnezeu de darul ce li‑l dase spre tot lucrul bun, ce au să-l împlinească în lume.
744. Pentru o alunecare a omului de la nume la număr, au să dea seama toţi înzestraţii lui Dumnezeu, cei cu daruri, cu răspunderi, cu măriri, cu puteri şi cu tot felul de haruri.
Regele David, înzestrat deodată cu darul stăpânirii şi cu darul proorociei, a căpătat o straşnică pedeapsă, numai fiindcă a îndrăznit să numere poporul (2 Regi 24). Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-au murit 70.000 de oameni – şi doar el greşise, nu poporul
(2 Regi 24, 17).
Deci, înaintestătătorii şi deţinătorii puterii au să dea seama, chiar de venirea sabiei după dreptate.
745. Cu talantul Botezului sunt dăruiţi creştinii, talantul îngropat şi de puţini dezgropat şi sporit.
746. Convertirea talentelor este un mare talent. Înzestrările lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente, de care să ne bucurăm numai noi. Talentele sunt înzestrări de energie divină, spre scopurile ei anumite, energie pe care lumea nu o cunoaşte. Aceasta dă îndrăzneală mucenicilor, răbdare pustnicilor, darul cunoştinţei, curajul adevărului, nebunia pentru Hristos, interpretarea vieţii în perspectiva luminii divine.
747. Prezenţa lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce dă talanţilor valoarea lor de energii divine.
748. Cel ce recunoaşte Providenţa de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi şi celui ce i se pare că nu le are de la Dumnezeu, i se va lua şi ceea ce i se pare că are.

Din conversatia pe care cel cu un talant o are cu Dumnezeu ne lasa impresia ca acesta credea in Dumnezeu.Ba mai mult nu a pierdut ceea ce a primit ci l-a dat inapoi, ce a primit a inapoiat, nu a cauzat nici un prejudiciu.De ce i-a zis Dumnezeu celui cu un talant ca ar fi trebuit(adica i-a recomandat ca ar fi fost bine) sa dea talantul la zarafi, ca venind Dumnezeu sa ia ce e al lui cu dobanda?Pentru mine nu are sens interpretarea parintelui.