Despre pacatele sau blestemele care se transmit peste generatii

[elizabeta]

În prealabil postat de cristiboss56

Să trăiţi am înţeles ! Acum fug la Psaltiră , am tot amânat din cauza "caruselului"ăsta al forumului din care nu pot a mă opri . Pe curând - Doamne ajută !

Roaga-te si pentru noi, fratior drag...
Doamne ajuta!!!

[cotoracia]

Exact asa zice in versetul 5, "pentru un timp" sa se invoiasca la infranare ! Acest timp este cel in care "se indeletnicesc cu postul si cu rugaciunea"! Vezi ca este exact ce a stabilit in timp Biserica, adica in perioada de post si rugaciune, sotul si sotia "se invoiesc" si la infranare. Cum ar merge postul si rugaciunea, dar infranarea trupeasca ar lipsi in acest timp ? Ar fi un post ridicol, lipsit de sens. Adica ziua ne rugam si postim de mancare, iar seara ne impreunam ?
"Pentru un timp" inseamna exact in perioadele de post. Dupa aceea e normal sa se impreuneze, din cand in cand, asa recomanda si Parintele Arsenie. Niciodata nu ne-a cerut sa fim calugari, celor care suntem casatoriti. Insa de aici si pana a sustine ca poti sa te impreunezi oricand, "din dragoste", e exagerat.
Nu are importanta ce faci tu sau eu, totusi vreau sa fiu obiectiv si nu discut despre felul tau de a aplica aceasta infranare totala in timpul posturilor, insa asta se poate observa din remarcule tale, nu te supara. Eu nu am insa nici o jena sa marturisesc ca atunci cand e post, pai post e atunci, total, intelegi ? Da, recunosc, nu am ajuns decat treptat la intelegerea acestei infranari. Orice om are un anume nivel de intelegere a lucrurilor. Sunt convins ca si tu vei intelege si vei accepta odata acest sens al infranarii totale.
Era o vreme cand si eu gandeam si voiam sa fie asa cum crezi tu, adica, o fi post, dar numai ce mananci e important. Gresit ! Asa ca eu marturisesc, fara mandrie, ca pot sa ma infranez cum trebuie in post. Poti sa mai cazi, dar sa constientizezi asta, sa marturisesti greseala (caci a fost cu voie), insa nu poti sa-ti faci o regula din asta, ci poate doar o exceptie, mai ales in posturile lungi.
Asadar sa nu rastalmacim cuvintele Apostolului asa cum ne place, ci sa-l intelegem in contextul in care a fost rostit. Nu are rost sa ne mai controversam, nu voi mai interveni, insa am vrut sa iti subliniez un singur lucru: tu fa cum vrei, nu vreau sa-ti spun eu cum sa faci, insa daca eu si cei care intelegem postul ca infranare totala (si te asigur ca asa este, ti-am spus, intreaba pe orice preot si vezi daca iti da vre-unul dreptate in interpretarea ta), te rugam sa nu smintesti pe cei care sunt pe alt nivel duhovnicesc cu aceste interpretari, ca nu cumva "mica sa te numesti intru Imparatia lui Dumnezeu", invatand asa.
Deci e problema ta cum si cat te infranezi, dar nu da lectii celor care inteleg si aplica infranarea in cadrul casatoriei asa cum ar trebui. Iti doresc nastere usoara si numai ganduri bune sa calauzeasca pe copilasul pe care il porti in pantece, precum si pe cel pe care il ai. Totusi, pe viitor nevoieste-te sa nu zamislesti in post si vei fi cu adevarat binecuvantata. Iarta-ma si mediteaza la asta si nu ne judeca gresit. Noi asa intelegem infranarea, poate om fim habotnici, insa daca e infranare, atunci infranare totala sa fie, nu sincopata.

[sophia]

@cotoracia - cu cine vorbesti (cine are copilas in burta)?
@ Cristiboss - stii care ste culmea? Pe alte vremuri, aveai serviciu, salariu si tot mai faceai rost de carne.
Acum daca n-ai serviciu, n-ai bani...e carne, dar nu poti cumpara.
Crede-ma.

[cotoracia]

Cu Fani, nu am specificat, dar ea a inteles, urmareste-i ideile de la inceput. Iarta-ma.

[sophia]

În prealabil postat de cotoracia

Cum ar merge postul si rugaciunea, dar infranarea trupeasca ar lipsi in acest timp ? Ar fi un post ridicol, lipsit de sens. Adica ziua ne rugam si postim de mancare, iar seara ne impreunam ?
"Pentru un timp" inseamna exact in perioadele de post. Dupa aceea e normal sa se impreuneze, din cand in cand, asa recomanda si Parintele Arsenie. Niciodata nu ne-a cerut sa fim calugari, celor care suntem casatoriti. Insa de aici si pana a sustine ca poti sa te impreunezi oricand, "din dragoste", e exagerat.

Pai eu tocmai asta nu inteleg. De ce nu se poate? De ce sa nu se poata in acelasi timp? De ce sa fie pacat impreunarea celor casatoriti?
Si ai numarat cat inseamna acel "pentru un timp"? Ia si numara pe calendar.
Ba, chiar ne-a cerut sa fim calugari, cei casatoriti.
Asta ma doare.
Eu vreau sa fiu doar credincioasa buna, nu insa calugarita.
Nu m-am dus la manastire tocmai pentru ca mi-am dorit sot, familie, copii, viata normala.
Si totusi ma duc si la biserica si nu uit nici un moment de Dumnezeu si ma rog.
Si iti spun eu ca se poate. Zece minute merita si sotul meu.

[anna21]

În prealabil postat de sophia

Si am sa va spun ceva:
cand un om un an intreg nu-si permite o friptura sau un snitel de porc, de vita , de curcan, si intr-o zi este invitat la masa undeva si i se ofera asa ceva, chiar daca (nu stiu cum ca numai in post se intampla), accepti cu bucurie si il mananci cu lacrimi in ochi, ca altul nu mai capeti pana...cine stie cand.
Daca asta nu este post, atunci nu mai stiu. Eu nu va doresc sa simtiti asta pe pielea voastra.

Mi-au dat lacrimile cand ai venit cu acest exemplu. Si habar n-am daca este bine sau nu, Dumnezeu stie.
Aceasta este doar o situatie particulara. Cati oameni se regasesc in ceea ce descrii tu?
Regula generala este postul.

Si eu pot aduce exemple in care incalcarea postului s-ar putea justifica in ochii unora. De ex. un cuplu care trece printr-o criza, discuta pana si posibilitatea divortului.. el o invita pe ea la restaurant. Sa zica ea: scuza-ma, dar eu azi postesc? Convingerile ei religioase sunt motiv de nemultumire pt el. El ar fi jignit daca ea ar manca doar niste paine. Este indreptatita sa incalce postul in aceasta situatie?
Si daca ea incalca postul in aceasta situatie, putem concluziona de aici ca daca sotul invita sotia la restaurant, postul poate fi incalcat?
Nu stiu daca ma fac inteleasa:
1. nu stiu in ce masura este justificata relativizarea postului si a infranarii in anumite situatii particulare
2. nu putem generaliza pe baza unor exemple foarte particulare (chiar daca ele ar fi justificate)

Si Sophia, nu te amagi ca daca ai relatii intime de dragul sotului totul va merge bine. Vorbesc, poate, ca o baba.. dar eu nu mi-as pune mari sperante in iubirea oamenilor. Azi este, maine dispare ca fumul si nimic nu ramane. (Indiferent cat iubesti, indiferent ce faci.)
Am cunoscut cupluri care stateau despartite (tari diferite), dar pastrau si posturile atunci cand se intalneau.
Am cunoscut si cupluri neinfranate care s-au separat...

[andreicozia]

În prealabil postat de anna21

Am cunoscut cupluri care stateau despartite (tari diferite), dar pastrau si posturile atunci cand se intalneau.
Am cunoscut si cupluri neinfranate care s-au separat...

Dar cupluri neinfrinate care nu s-au despartit ai cunoscut? Eu am cunoscut!
..si am cunoscut si cupluri care s-au despartit de atita infrinare..iar cei care stateau in tari diferite(cu post sau fara) dupa un timp si-au prezentat iubitii unul altuia. de asta ai auzit probabil nu?

[andreicozia]

În prealabil postat de sophia

Zece minute merita si sotul meu.

Tu oare poti citi Cintarea Cintarilor in 10 minute?
Oare 10 minute este suficient? Pare o bataie de joc in fata binecuvintarii Impreunarii data de Mintuitor. Oare El a facut referire la citeva minute? (

[glykys]

În prealabil postat de anna21

Mi-au dat lacrimile cand ai venit cu acest exemplu. Si habar n-am daca este bine sau nu, Dumnezeu stie.
Aceasta este doar o situatie particulara. Cati oameni se regasesc in ceea ce descrii tu?
Regula generala este postul.

Si eu pot aduce exemple in care incalcarea postului s-ar putea justifica in ochii unora. De ex. un cuplu care trece printr-o criza, discuta pana si posibilitatea divortului.. el o invita pe ea la restaurant. Sa zica ea: scuza-ma, dar eu azi postesc? Convingerile ei religioase sunt motiv de nemultumire pt el. El ar fi jignit daca ea ar manca doar niste paine. Este indreptatita sa incalce postul in aceasta situatie?
Si daca ea incalca postul in aceasta situatie, putem concluziona de aici ca daca sotul invita sotia la restaurant, postul poate fi incalcat?
Nu stiu daca ma fac inteleasa:
1. nu stiu in ce masura este justificata relativizarea postului si a infranarii in anumite situatii particulare
2. nu putem generaliza pe baza unor exemple foarte particulare (chiar daca ele ar fi justificate)

Anna, cred ca aici intra in functiune "postul dragostei"... eu asa stiu, cand esti in vizita sau nu ai incotro, mananci ce ti se pune, nu te lauzi ca tii post. Bine, in familie sau intre prieteni, cand te stiu toti ca postesti, e altfel. A fost ziua unui coleg intr-o zi de post si ne-a invitat la restaurant pe mine si pe inca un baiat si era putin mahnit cand a auzit ca amandoi tinem post, pentru ca el voia sa comande mancaruri de dulce. Celalalt coleg insa, fiu de preot, care tinea toate posturile, i-a zis ca va face o exceptie la masa de dragul lui. Am facut si eu la fel, nu puteam sa ma arat a fi o mai buna crestina decat acela care tinea toate posturile. Si apoi, stiam din start, de cand am acceptat invitatia, ca asa se va pune problema. Omul de langa tine e mai important decat tine mereu.


A spus odata un crestin: - Nu se poate ca sotul sa aiba grija numai de sporirea sa duhovniceasca si sa nu se preocupe si de sporirea sotiei sale si a copiilor sai. Cine se ocupa numai de sine, in loc sa urce, coboara. Iar cine se ocupa de familie, in loc sa coboare, urca.
Zicea avva Ioan Colov: "Nu este cu putinta sa zideasca cineva casa de sus in jos, ci de la temelie in sus". I-au zis lui: "Ce este cuvintul acesta?". Le-a zis lor: "Temelia, aproapele este, ca sa-l cistig si sa-l folosesc intii. Ca de el sunt atirnate toate poruncile lui Hristos". (39-104)

Pentru Andreicozia: de ce o necajesti mereu pe Anna? Are destule greutati pe cap ca sa mai suporte si ironiile tale.

[Fani71]

Cotoracia, vad ca la controversa in legatura cu neimpunerea postului parterului nu mai raspunzi ;-) Sper ca nu vrei sa il contrazici pe sfantul Ioan Gura de Aur.
Am vorbit cu preoti, si preotii pe care ii cunosc eu au conceptia despre post pe care am expus-o mai sus. De la ei am invatat-o (cu completarile aduse poate din lecturile si din mintea mea). Asa ca.. exista preoti si preoti.

Eu nu am spus sa traim oricum si sa nu tinem seama de post, repet si iarasi repet, am spus ca regulile de post sunt date ca propunere, ca orientare, nu ca lege. Am spus si ca se aplica la om. Postul este bun, este necesar, este chiar indispensabil, insa forma lui poate diferi.

In privinta postului conjugal, eu mai am si parerea (luata iarasi de la unii parinti pe care ii urmez) ca s-a ajuns la niste reguli prea aspre, care nu tin seama de ce inseamna de fapt relatia conjugala, pentru ca sunt facute de calugari, care au importat in gandirea Bisericii o gandire partial anti-trup, o gandire in care sexualitatea este mai degraba tolerata pentru ca de, trebuie sa facem copii (nu este asa in dogme! numai in disciplina care s-a fixat la un moment dat). Aici Sophia are dreptate: daca pui toate zilele cand 'nu e voie' cap ca cap, iti raman foaaaarte putine cand 'e voie'. In medie, odata la doua saptamani, daca nu si mai putin.
Adica, unirea conjugala devine o exceptie.
Or, atat sfantul Pavel cat si sfantul Ioan care il comenteaza spun exact invers, sa se infraneze pentru o vreme iar apoi iar sa se impreuneze - deci invers: exceptia este infranarea. Reciteste textul pe care l-am postat.
Este ceva anormal aici. Ceva care arata ca s-a exagerat.

De exemplu, chestia cu lunea - cica 'ziua ingerilor' (ei si ce, sunt gelosi ingerii pe noi ca ei nu au trupuri?); sau cu duminicile si sarbatorile - cand mancam carne, deci nu postim niam, ne bucuram si in trup de sarbatoare - pai atunci de ce sa nu ne bucuram si unul de altul, sotul si sotia? Postul conjugal este mult mai aspru decat cel alimentar. Este clar ca de fapt calugarii care l-au facut asa considerau sexul ca ceva in principiu ne-cuser.

Nu am de gand sa vorbesc despre (ne)postul si (ne)nevointele mele, pentru ca ar insemna sa povestesc niste lucruri personale pe care nu vreau sa le dezvalui in public.

NB Nu uita ca unii parinti cunoscuti in Romania, ca parintele Teofil Paraian, au pareri asemanatoare cu ale mele. Am postat asta parca mai sus, sau este in alta parte.

Nu vom fi de aceeasi parere, insa iti doresc o seara buna si sa fie fara suparare! Tot respectul pentru postul tau, insa sper ca este facut si cu voia sotiei si cu bucurie ;-)