Cugetari din Dharma

[florin.oltean75]

Ce inseamna sa-L iubesti pe Dumnezeu?

Sa fii mai mult in El decat este El Insusi in Sine.


Ce inseamna sa-i iubesti pe ceilalti?

Sa fii mai mult in ei decat sunt ei insisi in sine.

[florin.oltean75]

Pierzand, de fapt, nu pierdem nimic.
Castigand, de fapt, nu castigam nimic.

jahati videya - jayati videya

[florin.oltean75]

Toate actiunile unei minti contaminate sunt la randul lor contaminate.
Toate rezultatele unor actiuni contaminate sunt la randul lor contaminate.

Fara restrictia miscarilor pacatoase ale mintii, vorbirii si trupului nu poate sa fie imbunatatire a duhului.

Sunt trei nivele ale profunzimii restrictiei - razboiului duhovnicesc (pentru ca se opune fatis miscarilor pacatoase):

• taierea rapida a non-virtutii odata ce este constientizata : kata
• mentinerea unei minti virtuoase pentru o perioada mai lunga de timp - ore, zile, saptamani, luni: yama
• mentinerea si aprofundarea extazului nascut din virtuti perioade mari de timp - ani, zeci de ani, mai multe vieti: tapas

[florin.oltean75]

Catharsisul (zama) este precursorul bucuriei (piti)

Piti este precursorul fericii (sukha)

Sukha este precursorul extazului (samadhi)

Samadhi este precursorul extazului suprem (ananda).



Fara catharsis nu pot fi cultivate bucurii simple, fara sa vorbim de fericiri mai intense sau diferite forme de extaz.

Catharsisul (zama) este un puseu emotional pozitiv, declansat atunci cand suntem eliberati de o presiune psihica care anticipeaza scenarii negative.

Acesta este exploatat intens in diferite expresii culturale (filme, romane…) cum ar fi ... “finalurile fericite”.

Toate fiintele depind de catharsis, pentru ca inevitabil toate starile samsarice din continuumul mental degenereaza la un moment dat.

Reinnoirea perceptiei pozitive se face prin factorul mental speranta (spiritual aceasta se exprima sub forma credintei).

Efectul sperantei (anticiparea mentala a unei stari fericite) este trairea catharsisului la nivelul inimii.

Fara resimtirea periodica a catharsisului sufletul “moare”, se “stinge”, adica devine fara putere entuziasta si se adanceste in stari din ce in ce mai nefericite.

De aceea, catharsisul este denumit si “ambrozia fiintelor samsarice” sau “paine cereasca”, atunci cand factorul care-l genereaza este virtuos.

Catharsisul poate fi si nevirtuos. De exemplu, un hot care scapa simte aceasta usurare. Insa, in acest caz, catharsisul genereaza o karma grea negativa.

Catharsisul virtuos hinaianic este de doua feluri: zamaduka si zamasatva.

zamaduka este catharsisul care unge placut inima prin intelegerea ca pacatele proprii sunt iertate, si in consecinta toate suferintele contaminate prezente si viitoare sunt complet eradicate.

zamaduka apare, de obicei, atunci cand mintea se roaga astfel: “Milostive iarta multimea greselilor noastre” – “dayalu budha vahati avaya pataka”


zamasatva este catharsisul care stabate fin inima, dar foarte adanc si intens, atunci cand cel ce se roaga experimenteaza simultan purjarea necuratiei si umplerea cu puritate.

zamasatva apare, de obicei, cand mintea se roaga astfel; “Milostive binecuvanteaza” – “dayalu budha kalyana”



Fara cultivarea asidua a zamei nu este piti.
Fara piti nu este sukha.
Fara sukha nu este samadhi.
Fara samadhi nu este ananda.

[florin.oltean75]

Fara pocainta vazatoare nu se poate manifesta puritatea,
Fara puritate nu se poate manifesta Imparatia (Taramul Pur - Pure Land).

Pocainta inseamna esentialmente "parere de rau".

"Parerea de rau" punctiforma, pentru situatii particulare in care suntem constienti ca am gresit nu este Pocainta adanc vazatoare.

Parerea de rau circumstantiala este doar o linie de pornire, un inceput al Pocaintei adanc vazatoare.


Pocainta adanc vazatoare (paritapa) depinde de maturarea a trei factori mentali:

- o minte de Mare Regret - visana - care constientizeaza infinitatea pacatelor pe care le-am savarsit si puterea lor de a ne arunca in iadurile cele mai infioratoare nenumarati kalpa
- constientizarea fortei pacatului care ne leaga strans inima- bandi - depasind cu mult forta launtrica proprie de a dezlega aceasta inlantuire
- constientizarea ratacirii mintii- nasta- in forma halucinatiilor atunci cand savarsim pacatele (in fapt noi le savarsim clipa de clipa)


paritapa - visana bandi nasta

[florin.oltean75]

Raritatea formei umane (manava), in continuumul unei singure fiinte, este asemuita cu evenimentul ca o broasca testoasa de pe fundul unui ocean imens, mare cat tot universul, care se ridica la suprafata o singura data la o mie de ani, sa nimereasca un mic colac care pluteste deasupra.

Practic, o fiinta ia forma umana o singura data.

Este foarte dificil sa ne nastem cu agregate umanoide - durga samani manava – in principal pentru ca manifestarea formei umane are ca si cauza substantiala disciplina morala (sila).


samani - a se asambla toate cauzele si conditiile pentru producerea unui efect
durga - dificil
manava – agregate umanoide

Fiintele samsarice din taramurile inferioare (avara loka) le este practic imposibil sa practice aceasta forma de virtute, pentru ca perceptia lor este profund viciata, fie din lipsa capacitatii de conceptualizare, fie din cauza suferintelor atroce. De aceea, sunt prinse fara scapare infiniti kalpas in masina de tocat samsarica inferioara.

Sila depinde, in principal, de trei factori mentali:
cetana – pazirea
avadhana – focalizarea
vikedha – alerta (trezvie)



Cetana (pazirea) este sufletul disciplinei morale.
Pazirea presupune doua aspecte:

• evitarea obiectelor care stimuleaza non-virtutea - varjana
• evitarea atentiei viciate (adiana) atunci cand mintea intalneste obiectul care stimuleaza non-virtutea - diana

Avadhana este o forma particulara de concentrare. Este concentrarea pe obiecte virutoase cu care am fost in prealabil familiarizati.

Vikheda este fructul avadhanei. Este un factor mental special, care intelege cum functioneaza mintea, ii evalueaza starea de claritate sau excitare, in procesul avadhanei. Este o parte a mintii ( ca un observator obiectiv al procesului de concentrare) care poate evalua calitatea focalizarii mintii pe obiectul virtuos. Astfel, poate aduce corectiile necesare pentru stabilizarea mintii pe obiectul virtuos.


Cand mintea parcurge corect cei nou pasi ai stabilizarii se obtine o stare exceptionala de claritate si suplete denumita Minte Linistita (tranquil abiding - uma).

Doar o Minte Linistita (uma) poate eradica eficient halucinatiile pacatoase si culege virtuti din abundenta.

[florin.oltean75]

Cel ce-si face averi pe pamant starneste invidia semenilor,
Cel ce-si face averi in ceruri starneste invidia demonilor.
Discretia si smerenia este mantia care-l face invizibil pe nevoitor,
Asa ca-si poate lucra mantuirea fara multa tulburare.

[florin.oltean75]

Invatatura este radacina tuturor rugaciunilor.

Chiar si a celor mai simple rugaciuni.

Invatatura este liantul dintre om si Dumnezeu.

De aceea, invatatura este mai valoroasa decat oricare alt aspect al realitatii.

[florin.oltean75]

INVIDIA

Atati este o forma de tensiune mentala care apare atunci cand ne comparam cu ceilalti si realizam ca acestia sunt superiori noua in anumite aspecte, calitati sau stari de fericire.

Atati poate sa ia o forma virtuoasa, constructiva, mobilizatoare in directia cultivarii anumitor virtuti - (asuti) sau nevirtuoasa sub forma invidiei (aksa) care este, in fapt, o simtire dureroasa sub care dospeste intentia de a cauza durere persoanei invidiate.

(atati | asuti – aksa)

Aksa (invidia) este un obstacol puternic in calea Dharmei in general, in calea bodhicitei in particular.

Acest arhi-inamic – aksa - se combate cu anumite forme de rationament, la care se cugeta indelung.

1. kalaruna cela (compasiunea pentru intemnitat) –Orice fiinta samsarica care experimenteaza o anumita forma de fericire se aseamana cu un intemnitat care este lasat sa respire aer curat pentru cateva clipe. Dupa aceea se intoarce in lanturi pentru o lunga perioada de timp. Ce inima poate sa aiba cineva care este invidios pe o astfel de faptura.

2. avaveti guna ( bucuria in virtutea altora) – Forma de fericire de care se bucura o fiinta samsarica la un moment dat este negresit rodul virtutilor pe care le-a practicat anterior. Daca este bogatie atunci a practicat generozitatea, daca sunt calitati intelectuale si sufletesti atunci a practicat disciplina morala. Cel intelept se bucura cu toata fiinta in virtutea altora, astfel impartasindu-se de duhul virtutii prin ceilalti.

3. asara aksa (invidia nu are o esenta ultima)– Ca orice alta forma de simtire, nici aksa nu are o esenta ultima, pentru ca se poate preschimba la randul ei in alte simtaminte, de exemplu de iubire, de pretuire, de exaltare… Tot ce este schimbator nu are o esenta ultima.

[florin.oltean75]

In unele culte religioase adeptii se roaga doar pentru cei ce sunt,

in altele se roaga pentru cei ce sunt si pentru cei ce au fost,

iar in altele se roaga pentru cei ce sunt , pentru cei ce au fost, pentru cei ce vor fi.