|
#181
|
|||
|
|||
Numai sa n-o faca dupa ce ii elibereaza pe ai lui :)
|
#182
|
|||
|
|||
Ar fi posibil... Si cred ca si necesar pt ca si in puscarii locurile sunt limitate. Si sunt multi din tabara cealalta care-si asteapta randul la puscarie.
|
#183
|
|||
|
|||
Unul dintre actualii rezidenti ai institutiei cu pricina, spunea intr-un interviu : am depus marturie mincinoasa imp cuiva, dar m-am spovedit la preot pt asta...adica? Spovada la preot te poate absolvi de puscarie? Intr-un film american, am vazut cum un preot catolic ii spunea enoriasului ca daca a comis o crima ( infractiune) trebuie mai intai sa o recunoasca in fata autoritatilor, sa execute pedeapsa stabilita de acestea, si abia apoi i se acorda iertarea divina...pana la urma cum ii?
|
#184
|
|||
|
|||
Așa cum a spus preotul.
O spune și bunul simț moral, îndeamnă la asta. Iar Domnul este foarte explicit, atunci când le poruncește pe ambele, succesiv: "Dați deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu." Last edited by Ioan_Cezar; 29.09.2014 at 17:54:28. |
#185
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
http://creatie6zile.wordpress.com/ |
#186
|
||||
|
||||
Preotul nu este obligat să dezlege pe loc. El are puterea să lege și să dezlege. Și preoții ortodocși, în funcție de gravitatea păcatului și, mai ales, de profunzimea pocăinței celui care vine la mărturisire, dau canon și nu dezleagă uneori ani mulți pe cel vinovat. Iar pedeapsa civilă poate fi privită și ca un canon spre îndreptare.
|
#187
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
http://creatie6zile.wordpress.com/ |
#188
|
||||
|
||||
Da, cred că fac această confuzie. Pentru că nu înțeleg cum poți fi iertat și dezlegat, dar, în același timp, să nu te poți împărtăși, adică să fii despărțit de Hristos și de Biserică.
|
#189
|
||||
|
||||
Din “zicerile” Părintelui Arsenie Boca: Deșertăciunea deșertăciunilor
"Fie de-a cunoaște toată Biblia pe de rost, precum și toate pildele înțelepților, la ce-ți folosește de n-ai dragostea lui Dumnezeu și Harul Lui. Toate sunt deșertăciuni, afară de a iubi pe Dumnezeu și de a sluji numai Lui. Înțelepciunea de mai sus este să năzuiești la Împărăția Cerurilor, disprețuind lumea. Deșertăciunea este așadar, a umbla după bogățiile cele pieritoare și a nădăjdui în ele; deșertăciune este a nădăjdui la slavă și a te ridica la locuri de frunte; deșertăciune este a merge după dorințele trupului - și-a pofti acele lucruri care, într-o zi, pedeapsă grea îți vor aduce; deșertăciune este a dori o viață lungă - și a nu te gândi ca să trăiești cum se cuvine; deșertăciune este a cugeta numai la viața de acum, fără să cugeți la ceea ce va veni după ea; deșertăciune este a te lipi la ceea ce atât de repede trece, - și a nu te grăbi către bucuria, cea care sfârșit nu are. Fie de-aș avea toată știința lumii, dacă n-am dragoste la ce-mi folosește aceasta în fața lui Dumnezeu care mă va judeca după fapte."
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#190
|
|||
|
|||
Citat:
Deci nu merge să scapi de pușcărie pentru că te-ai spovedit. Această măgărie/hoție cred că a voit s-o elimine preotul și în acest sens mi-am exprimat acordul cu preotul. Nu merge nici să faci pușcărie și doar atât, crezînd că astfel ai primit iertare de la Dumnezeu. Cele două planuri de judecată (lumească și Dumnezeiască) nu se confundă iar omul are de ispășit și lucrat în ambele. Întrucât creștinul are dublă cetățenie: e al lumii și al Împărăției. Te spovedești pentru păcat ȘI faci pușcărie, dacă fapta ta e demnă de o pedeapsă juridică. Ai omorât un om, ai furat, ai violat etc. - de ești credincios și ai duhul pocăinței atunci te spovedești. Și totodată dai socoteală și în fața oamenilor și încerci să repari, dacă s-o mai putea cumva, greșeala comisă. Printr-o pocăință lucrătoare, cumva. Asta am vrut să spun de fapt și nu formulasem prea limpede. |
|