Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

În ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, la 27 iulie 2012, Mănăstirea Oaşa din Arhiepiscopia Alba Iulia îşi va sărbători cel de-al doilea hram. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iulia, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.


Mănăstirea Oaşa a fost înfiinţată în 1990. A funcţionat ca mănăstire de maici până în anul 1999, iar din anul 2000, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost transformată în mănăstire de călugări.

La mănăstirea Oaşa, după cum ne informează reintregirea.ro, se află şi o părticică din moaştele Sf. Pantelimon alături de alte sfinte moaşte şi o copie după icoana Maica Domnului Pantanasa primită de la mănăstirea Vatoped din Sfântul munte Athos.

[cristiboss56]

Tesalonicul va sărbători în acest an centenarul eliberării sale de sub jugul otoman şi cu această ocazie, Comunitatea monastică din Sfântul Munte Athos a hotărât aducerea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Axion Estin” (Vrednică este) în acest oraş.
Istoria icoanei spune că în faţa ei, în 11 iunie 980, Sfântul Arhanghel Gavriil a apărut unui monah athonit, spunându-i să adauge la rugăciunea către Maica Domnului: „Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii...”, cuvintele „Vrednică eşti cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru”.
Aşa cum a menţionat comunicatul Kinotitei athonite, icoana făcătoare de minuni va fi expusă venerării credincioşilor din Tesalonic în luna octombrie, ca răspuns la cererea mitropolitului cetăţii şi a unei mulţimi mari de credincioşi.
Ştirea a devenit un adevărat eveniment în Grecia. La ultima vizită a icoanei în Grecia, o mulţime imensă de credincioşi a venit să venereze sfântul chip. De asemenea s-au anunţat înfiinţarea unor chartere care să aducă pe credincioşii greci din Australia şi din alte zone ale pământului.


Sursa: www.romfea.gr

[cristiboss56]

La Biserica 'Naşterea Maicii Domnului' din Parohia Victoria, Protopopiatul Botoşani, va avea loc mâine slujba Parastasului pentru vrednicul de amintire patriarh Teoctist Arăpaşu, la cinci ani de la trecerea la cele veşnice. La această slujbă, care va fi precedată de Sfânta Liturghie, sunt aşteptaţi să participe preoţii din comuna Victoria, rudele fostului patriarh al României, autorităţi locale şi credincioşi, după cum informează Ziarul Lumina, Ediţia de Moldova.
Amintim că în luna februarie a anului 2009, în satul Victoria a fost dezvelit bustul (foto) vrednicului de pomenire patriarh Teoctist în prezenţa a trei ierarhi din Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a numeroşi preoţi şi credincioşi.

[cristiboss56]

În vreme ce comunitatea internaţională începe să se trezească înţelegând drama zecilor de milioane de creştini care trăiesc în persecuţie religioasă, creştinii din Roma au organizat un raliu prin care cheamă guvernele să condamne explicit violenţa şi să garanteze statut deplin de refugiat celor persecutaţi.
Raliul este numit „Salviamo i Cristiani” (Să salvăm creştinii) şi a avut loc în 18 iulie, arătând că niciun grup din lume nu este mai persecutat decât creştinii.
Organizatorii au arătat studii care demonstrează că, de-a lungul istoriei peste 70 de milioane de creştini au fost martirizaţi, ucişi pentru credinţa lor, şi 40 de milioane numai în secolul 20. Studiile arată că în fiecare an, 105000 creştini mor ca martiri – un nou martir în fiecare minut, omorâţi de terorişti islamici, hinduşi extremişti sau comunişti în China, Coreea de Nord sau Vietnam.
Istoricul Magdi Cristiano Allam a spus că la sfârşitul secolului al 7-lea 95% din populaţia sud şi est-mediteraneană erau creştini, astăzi doar 6% dintre ei mai sunt creştini. Se estimează că în 2020 vor fi doar 3% din populaţie. El a criticat liderii occidental şi în special preşdintele american Obama pentru că „joacă un rol fundamental în legitimarea islamului radical”, arătând negocierea americanilor cu talibanii în Afghanistan, sau folosirea versetelor din Coran de către Obama pentru a arăta că islamul este o religie moderată în discursul său la Cairo în 2009.


Sursa: www.persecution.com

[cristiboss56]




Părintele arhidiacon Arsenie Giurgea, slujitor la catedrala Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, a trecut la Domnul vineri, 27 iulie. Trupul său neînsufleţit va fi adus marţi la Mănăstirea Crasna din judeţul Prahova, lavra unde a fost închinoviat. Slujba prohodirii va fi săvârşită miercuri, după oficierea Sfintei Liturghii, potrivit rânduielii înmormântării monahilor. Arhidiaconul Arsenie Giurgea, pe numele de botez Adrian-Cătălin, s-a născut la 22 iunie 1978 în oraşul Tulcea. În 1993 a intrat ca frate în obştea Mănăstirii Crasna din Arhiepiscopia Bucureştilor, iar în 1997 a fost tuns în monahism de Episcopul Galaction al Alexandriei şi Teleormanului, primind numele de călugărie Arsenie. A urmat cursurile Seminarului monahal de la Cernica şi la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. În 1998 a fost hirotonit ierodiacon la Mănăstirea Crasna. Fiind un monah cu aşezare lăuntrică exemplară şi înzestrat cu o voce foarte bună, în vara lui 2007 a fost chemat ca diacon slujitor la Catedrala patriarhală din Bucureşti şi din 2008 a fost rânduit şi la fabrica de lumânări a Arhiepiscopiei Bucureştilor, unde a avut funcţia de inspector eparhial. În 2009 a plecat în Franţa, unde a fost încadrat ca diacon slujitor la Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale. În 2011 a fost hirotesit arhidiacon.

'A fost un om de o aleasă ţinută monahală, foarte evlavios, cu aleasă purtare de monah. A vieţuit mai bune de un an la Muntele Athos, la Schitul românesc Lacu, perioadă în care a înregistrat Acatistul Bunei Vestiri cu părinţii de acolo, precum şi alte CD-uri în ţară, împreună cu Grupul psaltic Tronos. Odată cu trecerea din această viaţă, numele său a fost inclus în pomelnicul slujitorilor Catedralei patriarhale trecuţi la Domnul', a declarat pentru Ziarul Lumina părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

[cristiboss56]

Mănăstirea 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul' din Valea Mare, Episcopia Covasnei şi Harghitei, are de duminică, 29 iulie 2012, un nou stareţ. Ieromonahul Ilie Bularca a fost numit în această funcţie la un an după plecarea la Domnul a arhimandritului Gheorghe Avram, după cum ne informează Ziarul Lumina.

Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei a oficiat duminica trecută slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul' din judeţul Covasna. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţia Sa, înconjurat de un sobor de preoţi, a săvârşit şi slujba de pomenire a arhimandritului Gheorghe Avram, fostul stareţ al mănăstirii, cu prilejul împlinirii unui an de la plecarea acestuia la Domnul.

Totodată, ierarhul locului l-a numit în funcţia de stareţ al sfântului aşezământ pe ieromonahul Ilie Bularca, părintele care în tot acest interval de timp s-a ocupat de bunul mers al obştei, de rugăciune, ascultări şi sfintele slujbe şi care a continuat lucrările începute de părintele său, arhimandritul Gheorghe. Astfel, au fost finalizate pictura paraclisului şi sfinţirea acestuia, au continuat pictura bisericii mari, ridicarea clădirilor anexe ale mănăstirii începute de predecesorul său.

Evenimentul de la Mănăstirea 'Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul' a prilejuit participarea câtorva sute de credincioşi, mulţi dintre ei fii duhovniceşti ai regretatului părinte Gheorghe, care s-au strâns din întreaga ţară pentru a fi prezenţi la comemorare.

Arhimandritul Gheorghe Avram, fost stareţ al Mănăstirii Dervent, din Arhiepiscopia Tomisului, fiu al Covasnei, după încheierea ascultării sale în Dobrogea străbună, s-a întors pe meleagurile natale. Aici, cu sprijinul multor credincioşi şi cu purtarea de grijă şi sfatul Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Ioan, a ridicat la Valea Mare una dintre cele mai frumoase mănăstiri ortodoxe din inima ţării, pe care flutură tricolorul românesc, cinstind în acest fel jertfa miilor de oşteni care şi-au dat viaţa în zonă pentru apărarea pământului strămoşesc şi a credinţei milenare a neamului nostru

[cristiboss56]

În Turcia, continuă sub o mască de democraţie şi egalitarism persecuţia acerbă împotriva creştinilor.
De la permanentele obstacole puse în calea Patriarhiei Ecumenice până la asasinarea frecventă a creştinilor în Turcia, guvernul dar şi opinia publică cultivă o atmosferă de presiune şi inospitalitate faţă de creştinii aflaţi aici dintotdauna.
Monumentele cultural-religioase din Turcia sunt – multe dintre ele – ameninţate cu dispariţia. Astfel, agenţia Armenpress a raportat că Biserica Armeană din Azizie, districtul Erzrum este folosită de turci ca un staul de vite.
Biserica – de o valoare istorică inestimabilă – este ignorată sistematic de către Ministrul Culturii şi Turismului din Turcia şi a suferit multe stricăciuni din cauza căutătorilor de comori, dar şi din partea localnicilor care fură material de construcţie.
Zidurile interioare ale bisericii au fost construite în secolul al 17-lea şi sunt acoperite cu fresce.
În 1914, în estul Turciei (Armenia de Vest) existau 4000 de mănăstiri armene. Mai rămân doar 100 astăzi, multe dintre ele ameninţate cu dispariţia.
Una dintre strategiile cele mai reuşite pentru uciderea bisericilor creştine în ţările persecutoare de creştini este asasinarea patrimoniului lor cultural şi religios. Atacuri ale extremiştilor, incendii inopinate sau nu, profanări şi furturi de obiecte liturgice, ameninţări, lipsa oricărei posibilităţi de restaurare, interzisă de stat, decizii judecătoreşti previzibile şi absurde de deposedare a creştinilor, alungarea monahilor din mănăstiri, tăierea accesului la educaţie religioasă, restricţionarea editurilor cu profil teologic şi religios, sunt doar câteva aspecte ale acestei strategii prin care se urmăreşte eradicarea creştinior din locurile unde ei au trăit de aproape 2000 de ani.

[cristiboss56]

Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Marii începe în fiecare an la 1 august şi are o durată de două săptămâni, până în ziua praznicului. Această perioadă specială de pregătire a fost rânduită pentru cinstirea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, dar şi pentru praznicul Schimbării la Faţă, care este sărbătorit pe 6 august.

Postul Sfintei Marii aduce aminte de virtuţile Maicii Domnului, dar şi de postul pe care Născătoarea de Dumnezeu l-a ţinut înainte de mutarea ei din această viaţă. Postul începe din seara zilei de 31 iulie, când se lasă sec, şi se încheie pe 15 august. Când lăsatul secului cade într-o zi de miercuri şi vineri, acesta se mută cu o zi înainte. Dacă sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este prăznuită miercurea, aşa cum se întâmplă anul acesta, sau vinerea, atunci în ziua praznicului este dezlegare la peşte, vin şi ulei. Postul Sfintei Marii este un post aspru, care se ţine după rânduielile Postului Mare sau al Paştilor. Tipicul Mare bisericesc arată că în zilele de luni, miercuri şi vineri se ajunează complet, adică nu se mănâncă nimic până la Ceasul IX, care se săvârşeşte după-amiaza. După Ceasul IX se consumă mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei, iar sâmbăta şi duminica este dezlegare la ulei şi vin. De sărbătoarea Schimbării la Faţă (6 august) este dezlegare la peşte, vin şi ulei în orice zi ar fi prăznuită. În Pravila Mare, pentru a se face totuşi o diferenţă faţă de Postul Mare, se arată că şi în zilele de marţi şi joi se face totuşi dezlegare la vin şi ulei. Această tradiţie este adoptată şi în rânduielile mănăstirilor noastre. În timpul acestui post, la mănăstiri se citesc în fiecare zi cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. Originea Postului Sfintei Marii trebuie pusă în legătură cu al III-lea Sinod Ecumenic din 431 ţinut la Efes, când a fost restabilit titlul Maicii Domnului de Theotokos, adică 'Născătoare de Dumnezeu'. La început durata acestui post era diferită în rândurile comunităţilor creştine. În Antiohia, creştinii posteau o zi pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului. În Ierusalim, Postul Sfintei Marii ţinea 8 zile, iar în alte zone creştinii posteau în-treaga lună august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie, pentru că pe 8 septembrie este prăznuită Naşterea Maicii Domnului. Uniformizarea datei sărbătorii Adormirii Maicii Domnului şi a duratei postului de două săptămâni a avut loc în secolul al XII-lea la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysovergis. Atunci s-a stabilit ca acest post să fie ţinut începând cu 1 august şi să se termine pe 15 august.

[cristiboss56]

Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Marii începe în fiecare an la 1 august şi are o durată de două săptămâni, până în ziua praznicului. Această perioadă specială de pregătire a fost rânduită pentru cinstirea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, dar şi pentru praznicul Schimbării la Faţă, care este sărbătorit pe 6 august.

Postul Sfintei Marii aduce aminte de virtuţile Maicii Domnului, dar şi de postul pe care Născătoarea de Dumnezeu l-a ţinut înainte de mutarea ei din această viaţă. Postul începe din seara zilei de 31 iulie, când se lasă sec, şi se încheie pe 15 august. Când lăsatul secului cade într-o zi de miercuri şi vineri, acesta se mută cu o zi înainte. Dacă sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este prăznuită miercurea, aşa cum se întâmplă anul acesta, sau vinerea, atunci în ziua praznicului este dezlegare la peşte, vin şi ulei. Postul Sfintei Marii este un post aspru, care se ţine după rânduielile Postului Mare sau al Paştilor. Tipicul Mare bisericesc arată că în zilele de luni, miercuri şi vineri se ajunează complet, adică nu se mănâncă nimic până la Ceasul IX, care se săvârşeşte după-amiaza. După Ceasul IX se consumă mâncare uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte fără ulei, iar sâmbăta şi duminica este dezlegare la ulei şi vin. De sărbătoarea Schimbării la Faţă (6 august) este dezlegare la peşte, vin şi ulei în orice zi ar fi prăznuită. În Pravila Mare, pentru a se face totuşi o diferenţă faţă de Postul Mare, se arată că şi în zilele de marţi şi joi se face totuşi dezlegare la vin şi ulei. Această tradiţie este adoptată şi în rânduielile mănăstirilor noastre. În timpul acestui post, la mănăstiri se citesc în fiecare zi cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. Originea Postului Sfintei Marii trebuie pusă în legătură cu al III-lea Sinod Ecumenic din 431 ţinut la Efes, când a fost restabilit titlul Maicii Domnului de Theotokos, adică 'Născătoare de Dumnezeu'. La început durata acestui post era diferită în rândurile comunităţilor creştine. În Antiohia, creştinii posteau o zi pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului. În Ierusalim, Postul Sfintei Marii ţinea 8 zile, iar în alte zone creştinii posteau în-treaga lună august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie, pentru că pe 8 septembrie este prăznuită Naşterea Maicii Domnului. Uniformizarea datei sărbătorii Adormirii Maicii Domnului şi a duratei postului de două săptămâni a avut loc în secolul al XII-lea la Sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysovergis. Atunci s-a stabilit ca acest post să fie ţinut începând cu 1 august şi să se termine pe 15 august.

[cristiboss56]

Mănăstirea 'Schimbarea la Faţă' de pe Muntele Ceahlău îi aşteaptă pe credincioşi să participe pe 6 august la hramul acestei aşezări monahale. Pentru primirea pelerinilor care vor urca pe culmile Ceahlăului este pregătită şi Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău. Personalul administraţiei Parcului va fi prezent atât la porţile de acces în aria naturală protejată din Durău, Izvorul Muntelui şi Bicazu Ardelean, cât şi pe traseele turistice, oferind informaţii şi îndrumând participanţii la evenimentul religios.

'În această activitate vom fi sprijiniţi de către jandarmii montani ai posturilor din Bicaz şi Ceahlău, precum şi de poliţiştii din cadrul Poliţiei Bicaz. Pelerinii sunt rugaţi să respecte instrucţiunile privind regulile de vizitare din Parcul Naţional Ceahlău, pentru a evita incidentele neplăcute. Cei care vor urca pe Masivul Ceahlău trebuie să fie echipaţi cu bocanci de munte sau ghete tip adidas, să transporte proviziile în rucsaci, să aibă haine de schimb şi pelerine de ploaie. Deplasarea se va face numai pe traseele indicate la porţile de intrare. Traseele vor fi parcurse în linişte şi nu se vor colecta exemplare din flora şi fauna parcului. Pe trasee nu vor fi abandonate ambalaje sau resturi alimentare, pentru colectarea şi transportul acestora spre punctele de colectare din afara parcului fiind puşi la dispoziţie saci purtând sigla Parcului Naţional Ceahlău. În caz de necesitate vor fi apelaţi membrii Serviciului Public Salvamont Neamţ, sunând la numărul de urgenţă 112', a declarat pentru Ziarul Lumina Cătălin Gavrilescu, directorul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău.

Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău poate oferi informaţii suplimentare la numerele de telefon: 0233.256.600 sau 0726.100.690. 'Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău doreşte ca toţi pelerinii să se bucure de sărbătoarea Muntelui Ceahlău, singurul munte cu hram din România şi al doilea din lumea ortodoxă, după Muntele Athos', s-a exprimat Cătălin Gavrilescu.

Din iniţiativa Consiliului Judeţean Neamţ, începând cu anul 2009, ziua de 6 august a fost declarată Ziua Porţilor Deschise. Astfel, cei care intră în Parcul Naţional Ceahlău în această zi sunt scutiţi de taxa de intrare.