|
#11
|
|||
|
|||
Sfantul Grigorie Teologul despre Maica Domnului
,,Fecioara Maria este „Theotokos”. Anticipând învățătura despre Fecioara Maria stabilită la Sinodul al lll-lea Ecumenic de la Efes la care ea a fost numită oficial „Născătoare de Dumnezeu” și Maică a Domnului, Sfântul Grigorie de Nazianz afirmă și el că prin acest nume al Sfintei Fecioare este arătată în chip deplin unitatea Persoanei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, adică unirea ipostatică dintre firea divină și cea umană în Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și taina mântuirii noastre: „Dacă cineva nu socotește pe Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu este în afara Dumnezeirii. Dacă cineva ar spune că Hristos a trecut prin Fecioara ca printr-un canal, și nu S-a format în ea dumnezeiește și omenește (dumnezeiește, pe de o parte, că a fost fără bărbat, iar omenește, pe de altă parte, că a fost după legea sarcinii), de asemenea este fără Dumnezeu… Dacă cineva introduce doi fii, pe unul care este din Dumnezeu și Tatăl, iar pe cel de-al doilea care este din mamă, dar nu unul și același, acela să cadă din înfierea făgăduită celor ce cred drept".
Cuvintele acestea, care fac parte din „Scrisoarea către preotul Cledonius”, arată cât de mult ținea Sfântul Grigorie la Sfânta Tradiție a Bisericii referitoare la Fecioara Maria. Învățătura despre ea se constituia deja ca o dogmă, pe care cineva dacă ar fi respins-o, acela risca să piardă mântuirea. Fecioara Maria a fost om ca noi toți și a dăruit Mântuitorului nostru Iisus Hristos, prin purtarea Lui în pântecele ei, ceea ce era omenește. Posibilele și totodată intenționatele greșeli de doctrină ale lui Apolinarie sau ale altor eretici sunt înfierate. Învățătura despre Fecioara Maria este „norma” prin care se poate delimita adevărata credință de cea falsă. Așadar, în acest loc, Sfântul Grigorie de Nazianz prezintă o idee nouă despre Fecioara Maria. Fiul lui Dumnezeu, Întrupându-se din Fecioara Maria, a locuit în pântecele ei cel preacurat ca într-un templu, arătând-o sălaș preasfânt. Sfântul Părinte spune că aceasta este credința generală, primită de toți, pentru că toți cunosc vrednicia Maicii Domnului: „Nu puțini sunt aceia care cred că Dumnezeu-Omul S-a născut din pântecele unei Fecioare, peste care a venit Sfântul Duh, zidind un templu preasfânt Templului adevărat. Maica este Templul lui Hristos, iar Hristos este Templu al Cuvântului lui Dumnezeu… El S-a smerit sălășluindu-se în pântecele ei; și a cinstit astfel, pe jumătate, seminția noastră, iar pe cealaltă jumătate a lăsat-o, păstrând neatinsă pe Fecioara. Căci ea zămislind în pântecele ei, luminată de focul dumnezeirii, L-a adus în lume când a sosit ceasul. Și iată că Preaputernicul Cuvânt al lui Dumnezeu S-a așezat în păcătosul nostru trup și Și-a făcut Templu cu dumnezeiască neprihănire. Eu înțeleg că El fiind cu două firi a rămas Același Dumnezeu”. În aceste cuvinte, autorul cuprinde mai multe aspecte ale învățăturii despre Maica Domnului:Fecioara Maria a „contribuit”, prin primirea în trupul ei, la împlinirea Tainei Întrupării Domnului;Ea și-a păstrat curăția trupească și sufletească întemeiată pe faptul că Dumnezeu a binevoit să locuiască în ea;Sfântul Duh a purificat și a desăvârșit unirea dintre Dumnezeu și om în persoana Mântuitorului Hristos.Foarte interesant este faptul că Sfântul Grigorie pune în paralel două aspecte: templul Fecioarei Maria și Templul Cuvântului. În afară de o paralelă de idei mai există aici și un paralelism de situații: Fecioara Maria ca om este „locuită” de Cuvântul care și El este locaș al Sfântului Duh. Primul lucru ce se remarcă este lucrarea interioară a lui Dumnezeu, tainicul ce se împlinește, dar pe care nu-l putem percepe în întregime. Ceea ce s-a petrecut cu Fecioara Maria, spune Sfântul Părinte, este mai presus de orice înțelegere căci a fost o lucrare a Lui ascunsă privirilor oamenilor. Ceea ce se știe este că Maica Domnului a fost și a rămas curată, iar Dumnezeu Și-a „zidit” Trup din trupul ei. Triada: Cuvântul lui Dumnezeu – Sfântul Duh – Fecioara Maria este realitatea prin care autorul a încercat să explice Taina Întrupării. El a accentuat aici rolul Fecioarei Maria care este „elementul” principal din perspectiva noastră, a oamenilor, fapt ce corespunde, în iconomia Întrupării, cu lucrarea Sfântului Duh. Sfântul Grigorie nu instaurează o ruptură sau o diferențiere categorică pe acest plan al lucrării divino-umane în Fecioara Maria. El remarcă faptul că Fiul lui Dumnezeu a luat din Fecioara Maria întreaga fire umană și că El Însuși S-a „coborât” pe Sine și a devenit, prin ea, Om adevărat. Cuvântul era și este Dumnezeu adevărat, iar prin smerirea Sa în pântecele Sfintei Fecioare. S-a arătat și Om deplin. Din Fecioara Maria, Cuvântul Lui Dumnezeu a luat firea omenească întreagă și ea a fost cel dintâi om mântuit. De vreo legătură a Maicii Domnului cu altcineva nici nu încape vorba pentru Sfântul Grigorie de Nazianz!. Într-o altă lucrare, există câteva cuvinte ale Sfântului Grigorie din care se poate observa cât de importantă era pentru el lucrarea Maicii Domnului în lume. Fecioara Maria a conlucrat în mod direct cu Sfăntul Duh, care S-a manifestat prin energiile dumnezeiești necreate. Despre aceste energii necreate vor vorbi teologii de mai târziu. Iată ce spune Sfântul Părinte: „Cuvântul S-a arătat întru totul Om fără de păcat, fiind zămislit de Fecioara, și Trup și Suflet, iar ea fiind curățită mai înainte de Duhul. Că trebuia ca amândouă sa fie așa: și Nașterea să fie preamărită și fecioria cinstită”. Fecioara Maria a primit pe Dumnezeu în pântecele ei, fără a diminua prin aceasta cu nimic măreția Lui, iar cel dintâi rezultat a fost acela că ea însăși s-a mântuit, fiind purtătoare de Hristos sau de Dumnezeu; „El S-a Născut, dar fusese mai înainte Născut. S-a Născut din femeie, dar și din Fecioară. Aceasta omenește, aceea dumnezeiește. Aici, jos, fără de tată, iar acolo, sus, fără mamă. Această lucrare întreagă aparține Dumnezeirii. El a fost purtat în pântece, dar a fost cunoscut de profetul care era în pântece, săltând de bucurie la venirea Cuvântului pentru care s-a născut”.Sfăntul Grigorie subliniază aici paradoxul care a însoțit Nașterea Domnului, adică venirea Lui printr-o femeie, dar Fecioară, unind contrariile (nașterea și fecioria), sub ocrotirea și îngrijirea lui Dumnezeu. Este relevant, spune Sfântul Grigorie, că Fiul lui Dumnezeu S-a sălășluit în pântecele Maicii Sale, dar a și fost purtat de ea întru întâmpinarea lumii, pentru izbăvirea acesteia. Rugăciunea către Fecioara Maria. De la Sfântul Grigorie de Nyssa a rămas una din primele mărturii despre rugăciunile adresate Maicii Domnului. În lucrarea „Viața Sfântului Grigorie Taumaturgul”, Sfântul Grigorie de Nyssa istorisește că Fecioara Maria s-a arătat tânărului Grigorie Taumaturgul, atunci când acesta avea o mare încercare în credința sa. Prin stăruință și prin pomenirea numelui Maicii Domnului, ea s-a arătat împreună cu Sfântul Ioan și au lămurit tânărului Grigorie cele despre Întruparea Domnului.Sfantul Grigorie pune accent pe feciorie și pe viața virtuoasă, cunoscut fiind faptul că aprecia foarte mult acestea, iar cel dintâi exemplu îl află în Fecioara Maria. Ea este considerată model de viețuire pentru toți cei ce doresc să fie mântuiți. Fecioara Maria este văzută ca ocrotitoare și sprijinitoare a oamenilor. O altă idee care se desprinde de aici este aceea că invocarea Maicii Domnului era un fapt obișnuit, o realitate a Bisericii și nu o practică de curând instituită. Sfântul Grigorie nu se limitează la prezentarea Fecioarei Maria ca „destinatară” a rugăciunii oamenilor, ci o prezintă ca model de viață ascetică: „După cum un pictor trasează primele linii ale picturii cu pensulele sale de lemn pentru a pregăti lucrarea, apoi îngroașă alte linii și la urmă desăvârșește întregul chip cu culori potrivite, la fel și fecioria, ca moștenire de la Hristos Cel veșnic, a fost arătată mai întâi în câțiva oameni rămânând ascunsă atât cât legea era stăpânitoare. Pentru cei de sub lege culorile însele arătau măreția fecioriei ce strălucea în câțiva oameni. Hristos S-a născut din preacurata Fecioara Maria, nu din poftă bărbătească, iar fecioria a fost mai cinstită și a întors de la amarul Evei. Fecioria a întors legea cărnii, iar prin propovăduirea Evangheliei, litera a lăsat loc duhului și a mijlocit harul. Așa fecioria a strălucit înaintea oamenilor muritori, arătându-se liberatoarea și ajutătoarea lumii. Este mai mare decât căsătoria precum mai mare este sufletul față de trup și cerurile mai presus de pământ; și precum Dumnezeu este mai presus de om și viața neîntinată a Fecioarei Maria este mai presus de viața pământească”. Așadar, se observă o apreciere deosebită a fecioriei la Sfântul Grigorie de Nazianz. Pentru acest Sfânt Părinte întotdeauna fecioria are același izvor ca și în cazul Maicii Domnului: credința curată și fierbinte în Dumnezeu. Mai mult chiar, Maica Domnului este considerată model și începătoare sau inițiatoare a adevăratei feciorii. Autorul se arată convins de faptul că toți oamenii trebuie să trăiască în feciorie pentru că este calea cea mai înaltă ce duce la Dumnezeu. Scopul acestor cuvinte a fost acela de a sublinia necesitatea unei vieți virtuoase și iată că argumentele sale sunt, în primul rând, persoana și lucrarea Maicii Domnului. Prin Maica Domnului, spune Sfântul Părinte, toate fecioarele pot și trebuie să devină „maici ale lui Hristos”. Cu două generații înainte de Sinodul de la Efes (431), el a arătat că numele de „Theotokos” este cel consacrat pentru Fecioara Maria.Sfântul Grigorie a influențat Teologia răsăriteană prin accentul pus pe feciorie, pe trăirea unei vieți curate, a cărei împlinire se realizează cel mai bine după chipul Maicii Domnului."(Preot Adrian Lucian Dinu ,,Maica Domnului in teologia Sfintilor Parinti" preluat de pe sfgrigoriedenazianz.ro). Last edited by Pelerin spre Rasarit; 27.05.2012 at 00:49:21. |
#12
|
|||
|
|||
Citat:
Sunt fericit sa va spun ca port numele lui,ca scrierile lui si ale Sf.Ap.Pavel sunt si vor ramane reperele mele intru ale credintei crestine. Sunt fericit sa vad oameni preocupati pentru mantuirea lor,citind,studiind Sf.Scriptura,dar trebuie sa fim atenti sa nu ne smintim cum am costatat pe un alt topic..."Nasterea din nou",care m-a intristat mult.Privitor la acest lucru,parintele Iustin Parvu spunea:"Mandria pierde intr-o clipa ce castiga sufletul intr-o viata de rugaciune"! Domnul sa sporeasca harul vostru. |
#13
|
|||
|
|||
Doamne ajuta domnule Grigoras Gherase!Orice contributie la sectiunea Patrologie este mai mult decat binevenita,fie si doar un gand,o informatie,o concluzie practica,orice poate ajuta.Sa nu va faceti probleme,postati orice credeti ca ar fi util pe aceste subiecte si cred ca veti face un mare bine.In plus aceasta sectiune are un mare avantaj:este mai greu sa batem campii cu gratie cum o facem la alte sectiuni mai permisive sa spunem :) Daca cineva v-a intristat sa nu va suparati,toti gresim si poate ca rugaciune si o discutie in privat,sincera si plina de dorinta de a ne castiga unul pe altul pentru Hristos si nu a ne pierde la gramada(la asta ne pricepem extrem de bine)va vor ajuta atat pe dvs cat si pe celelalte persoane,care poate au la fel de multe bune intentii,sa lamuriti lucrurile.Si,de ce nu,sa postati impreuna la sectiunea Patrologie :) Doamne ajuta!+
Last edited by Pelerin spre Rasarit; 13.08.2012 at 22:29:46. |
#14
|
||||
|
||||
Toată ziua Starețul ne amintea: “Țineți rugăciunea! Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă! Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă! Aceasta vă va mântui. Numele lui Hristos va lumina mintea voastră, vă va întări sufletește, vă va ajuta în războiul împotriva demonilor. Vă va cultiva virtuțile și vi se va face totul”.
Pentru aceasta și insista mult ca noi, ucenicii cei tineri, să aplicăm metoda practică a Rugăciunii rostite cu gura. Și fiindcă viața sa era continuă silire în rugăciune, de aceea stăruia ca și noi să ne silim pe cât putem să pogorâm Numele lui Hristos în adâncul inimii noastre. Aceasta era învățătura Cuviosului nostru Stareț: să ne îndemne, să ne silească, să ne supravegheze și să ne amintească neîncetat să pomenim Numele lui Dumnezeu necurmat, așa cum scrie Sfântul Grigorie Teologul: “Pomenirea lui Dumnezeu să fie mai deasă decât răsuflarea ta”1. Din Starețul meu Iosif Isihastul de arhim. Efrem Filotheitul, editura Evanghelismos, 2010
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#15
|
|||
|
|||
Atat textul Liturghiei Sfantului Grigorie Teologul, cat si un comentariu pe seama acesteia pot fi gasite in studiul scris de Parintele Protosinghel Chiril Lovin in Revista Ortodoxia, nr. 4, 2009.
|
#16
|
||||
|
||||
Sfintele moaște ale Sfântului Grigorie Teologul
Citat:
Sfintele moaște au fost așezate într-o raclă ferecată cu argint și pietre scumpe, după cum spune cronicarul Ion Neculce. „Sfintele moaște au stat la noi până în 1916 când a fost primul război mondial și știm că o parte din tezaurul țării sau chiar majoritatea raclelor cu sfinte moaște de la sfintele mănăstiri au luat calea U.R.S.S. așa zis spre păstrare. O parte din tezaur a revenit în țară la muzeele din București în 1956 și la noi în 2001 pe 10 februarie cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Părintele Patriarh Teoctist a revenit acasă pentru că în chivotul unde este introdus sfintele moaște scrie în limba slavonă Mănăstirea Slatina“, a precizat intr o emisiune dedicata acestei sarbatori pentru TRINITAS TV Monahia Mariami Mazilu, ghidul Mănăstirii Slatina. Un fragment mai mare din moaștele Sfântului Grigorie Teologul se află la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol. Acestea, alături de cele ale Sfântului Ioan Gură de Aur, au fost returnate Patriarhului Ecumenic Bartolomeu de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 2004.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#17
|
|||
|
|||
Despre Sfintele Patimi ale Mantuitorului Nostru Iisus Hristos
Din Cuvântul la Sfintele Paști al Sfântului Grigorie Teologul Sfintele Patimi ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos reprezintă probabil cel mai tulburător eveniment din iconomia mântuirii omului, pentru că în centrul lui se află o jertfă sângeroasă, jertfa Dumnezeului-Om, văzută drept înțeles duhovnicesc și plinire a jertfelor rânduite de Legea mozaică. Asumarea credinței în Hristos presupune, în viziunea Sfântului Grigorie Teologul, imitarea până la identificare de simțire, de trăire, de vedere duhovnicească cu martorii oculari ai Răstignirii și Învierii. Mesajul acestui text inspirat de Duhul Sfânt este acela că, în afara coparticipării, credința însăși se transformă în necredință. Refuzul asumării credinței este ilustrat de tâlharul nerecunoscător, care devine tip al tuturor celor ce nu-L urmează pe Hristos până pe cruce. Căci în rai, potrivit pildei Sfinților Bisericii, dar îndeobște a Mântuitorului, se intră de pe cruce! De acum să devenim și noi părtași Legii nu după literă, ci în mod evanghelic; în mod desăvârșit, iar nu nedesăvârșit; în mod veșnic, iar nu vremelnic. Să avem drept lucru de căpetenie nu Ierusalimul de jos, ci cetatea mamă cea de sus; nu aceea care este călcată acum sub oștiri, ci cea care este slăvită de îngeri. Să jertfim nu viței tineri, nici miei cărora le cresc coarne și unghii, care în mare parte sunt moarte și nesimțitoare, ci să-I jertfim lui Dumnezeu jertfă de laudă pe jertfelnicul cel de sus, împreună cu cetele îngerești. Să sfâșiem prima catapeteasmă, să înaintăm spre cea de a doua, și în Sfânta Sfintelor să ne închinăm. Lucrul cel mai mare îl voi spune: pe noi înșine să ne aducem jertfă lui Dumnezeu, sau mai curând să-I jertfim fiecare zi și orice mișcare a noastră. Toate pentru Cuvântul să le primim, Patimilor Lui asemănându-ne prin patima noastră, Sângele Lui cinstind prin sângele nostru, pe cruce urcându-ne cu mărinimie și curaj. Dulci sunt cuiele, chiar dacă sunt foarte dureroase. Căci a pătimi împreună cu Hristos și pentru Hristos este de preferat dezmierdării împreună cu alții. Dacă ești Simon Cirineul, ridică crucea și urmează-L. Dacă ești împreună-răstignit ca un tâlhar, cunoaște-L pe Dumnezeu ca un recunoscător; iar dacă pentru tine și pentru păcatul tău a fost Acela așezat între cei fără de lege, tu să te faci pentru El credincios Legii Lui. Închină-te Celui ce pentru tine a fost spânzurat pe cruce; câștigă ceva chiar și de la răutate; cu moartea cumpără-ți viața; intră în Rai împreună cu Iisus, pentru ca să afli de la ce bunătăți ai căzut. Frumusețile de acolo contemplă-le. Tâlharul cel nemulțumitor a fost lăsat să moară afară împreună cu hula sa. Iar dacă ești Iosif din Arimateea, cere trupul de la cei ce l-au răstignit, ca să devină al tău Acela care curățește lumea. Iar dacă ești Nicodim, cinstitor de Dumnezeu în noapte, cu miruri înmormântează-L. Iar dacă ești o oarecare Maria sau cealaltă Marie, dacă ești Salomee, sau Ioană, lăcrimează de dimineață pentru El. Vezi prima piatra răsturnată, poate și pe îngeri și pe Iisus Însuși. Spune-I ceva și ascultă-I glasul. Dacă auzi: Nu te atinge de Mine, stai departe, cinstește-L pe Cuvântul, dar nu te întrista. Pentru că El știe cui Se va arăta mai întâi. Vestește Învierea; pe Eva ajut-o, cea care prima a căzut, ca prima să se veselească de Hristos, și acest lucru fă-l cunoscut ucenicilor. Fă-te Petru sau Ioan; la mormânt grăbește-te, alergând sau împreună-alergând, întrecându-te în întrecerea cea frumoasă. Iar dacă de celălalt ai fost întrecut prin fuga mai iute, învinge-l prin grija atentă de a nu privi în treacăt la mormânt, ci intră înăuntru. Și dacă, asemenea lui Toma, ai lipsit din adunarea ucenicilor cărora li S-a arătat Hristos, când Îl vei vedea să nu te afli necredincios; iar dacă ești necredincios, crede celor ce îți spun despre Înviere. Iar dacă nu-i vei crede nici pe aceștia, crede semnelor cuielor. Dacă Se va pogorî în iad, pogoară-te împreună cu El. Cunoaște și tainele de acolo ale lui Hristos, iconomia dublei pogorâri și care este rațiunea acesteia: îi mântuiește pe toți oricum ar fi, prin arătarea Sa, sau și de acolo, îi mântuiește doar pe cei ce cred în El? Sursa: http://www.familiaortodoxa.ro/2012/0...iisus-hristos/ Last edited by antoniap; 17.02.2013 at 11:46:11. |
#18
|
||||
|
||||
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
Tags |
grigorie, sfantul, teologul |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Sfantul Grigorie Palama- teologul harului dumnezeiesc | georgeval | Generalitati | 12 | 14.11.2013 15:37:45 |
Din înțelepciunea Sfântului Grigorie Teologul | cristiboss56 | Pocainta | 5 | 06.08.2013 23:27:32 |
Sfantul Grigorie Teologul | georgeval | Diverse Sarbatori | 2 | 29.01.2011 20:57:30 |
Sfantul Grigorie Teologul | georgeval | Diverse Sarbatori | 6 | 26.01.2010 15:19:43 |
Site ciudat atribuit Sfantului Grigorie Teologul | mihailt | Generalitati | 6 | 13.03.2009 12:49:10 |
|