Sunt foarte deprimat....

[anonim30]

'' De la o vreme am inceput sa ma gandesc, cum si cat am gresit pana acum, cat am "savurat" la prietenele altor baieti sau ca ...am fumat iarba ? Pai cate greseli am facut, eu unde ma duc ? Si daca astea ar fi toate....

Oare este momentul sa ma apropii de Dumnezeu ? Cum fac asta ? Eu am facut asa : Am baut de multe ori, m-am distrat ca orice pusti in vremurile noastre. Fumez si in urma cu ceva timp fumam si iarba din cand in cand. Injur ca bou, savurez la fete (chiar si ale prietenelor) si multe altele... Eu unde o sa ma duc ? ? ? ''





Am avut si eu o stare asemanatoare cu a ta.
'' Oare este momentul sa ma apropii de Dumnezeu?''...raspunsul este DA.Eu de cand am inceput sa merg la slujbe, desi problemele mele au ramas aceleasi, El mi-a schimbat modul de gandire, modul in care eu simt toate lucrurile care ma necajeau innainte.
Daca Dumnezeu a permis ca talharul rastignit pe cruce odata cu El, care a cerut iertare in ultimul moment, sa ajunga primul in imparatia cerurilor odata cu El, daca desfranate precum Maria Magdalena, cuvioasa Taisia, cuvioasa Pelaghia si-au schimbat modul de viata ajungand la desavarsire...eu cred ca toti avem o sansa...indiferent ce am fi facut.Important este sa ne trezim, sa realizam pacatele facute sa cerem iertare din toata inima si sa incercam sa nu le mai repetam, sa ramanem in cuvantul Lui.

Dumnezeu nu voieste moartea pacatosilor, ci asteapta cu indelunga rabdare intoarcerea lor.

[Iubirea]

În prealabil postat de BaLLaNcE

Buna seara tuturor,


Trecand peste ideile care mi le-am facut eu filmele acelea, o noua si mare ...dezamagire sau nu stiu cum sa-i spun, este acea descoperire facuta de rusii si sincer asta e motivul pentru care mi-e frica si am numai asta in cap.

Se facea ca intr-o seara a venit tata de la munca si mi-a povestit ca a vazut o emisiune pe trinitas in care se vorbea de aceea descoperire facuta de rusii, pe care (din cate a inteles tata) preotii o luau ca atare si nu ca pe o blasfemie.

.

Ma poate lamuri si pe mine cineva ce vrea sa spuna acest tanar? Despre ce descoperire vorbeste?

[o_tzaranca]

În prealabil postat de Iubirea

Ma poate lamuri si pe mine cineva ce vrea sa spuna acest tanar? Despre ce descoperire vorbeste?

http://www.youtube.com/watch?v=GJpQ0...eature=related

[gabriel 30]

Nu trebuie sa iti fie frica de moarte.Moartea este ceva natural si chiar daca ne e frica chiar daca nu ne e frica ea tot vine.Important este ca sa ne impacam cu gandul mortii.Odata ce ne-am nascut trebuie sa si murim.Acu',ca am venit in viata asta chiar daca ne place sau nu,aici suntem.E adevarat ca nu noi am decis asta,da asta e situatia nu avem ce face.la fel probabil ca se vor intreba si urmasii nostri,ca si noi probabil ca vor avea aceleasi temeri,indoieli,frici,iar noi vom purta responsabilitatea pentru asta,ca i-am adus pe lume fara sa ii intrebam daca vor sa vina sau nu.......dar nu-i putem intreba,parerea lor pentru ca au fost adusi pe lume,aprobatoare sau nu ,o vom afla cu siguranta de la ei de-a lungul vietii........

[Iubirea]

În prealabil postat de o_tzaranca

http://www.youtube.com/watch?v=GJpQ0...eature=related

Multumesc...am vazut...alta manipulare psihologica :)

[BaLLaNcE]

Probabil o fi doar o manipulare psihologica, cum spui tu, dar mie mi-a creat o frica... dar am cam treut peste ea pe jumate. Nu stiu, dar de cat timp am vorbit cu voi, parca m-am linistit mult si sincer nici nu ma mai intereseaza daca acolo e iadul sau nu, stiu doar ca trebuie sa ma schimb ca sa nu ajung acolo, oriunde ar fi, oricum ar fi....

Daca tot am intrat in subiectul asta, as mai vrea sa va pun o intrebare...

Am vb cu bunica prietenei mele, de povestea mea, de ce mi se intampla, de cum ma simt si toate astea si am intrebat-o daca asa e in iad si cam ce pot sa fac sa nu ma duc acolo. Va dati seama ca oricui ii e frica sa se duca in iad, mai ales dupa un "movie" d-asta de pe youtube. Si mi-a zis o "poveste", care nu am inteles-o tocmai bine, adica, nush....

Mi-a povestit de visul Maicii Domnului, de cartea ei in care se facea ca se plimba (parca) si trecea pe langa oameni "pedepsiti" pentru raul care l-a facut.

Cica mergea Maica Domnului si la un moment-dat vede pe unul ca ardea in foc si intreba pe cineva (am uitat pe cine), de ce arde in foc, ce a facut... si i-a raspuns ca a omorat.

Povestea continua si la sfarsit cica ar' ajunge sa-l vada pe unul care statea in cap si intreba la fel ca pe restul, de ce sta in cap, ce a facut... si i-a raspuns ca a chefuit :|

Eu acum : Noi ce limita avem la chefuit ? Exista o limita ? Clar nu trebuie sa intram in patima bauturii excesive sau a drogurilor samd, dar de chefuit... ?

Va rog sa ma scuzati daca am gresit cu ceva, va intreb pt ca banuiesc ca voi stiti mai multe despre povestea asta. Cam asa mi-a povestit si tin minte sigur ca ultima cu chefuiala asa era, pt ca m-a marcat...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de BaLLaNcE

Eu acum : Noi ce limita avem la chefuit ? Exista o limita ? Clar nu trebuie sa intram in patima bauturii excesive sau a drogurilor samd, dar de chefuit... ?

Cheful (petrecerea) nu este păcat în sine. Nici dansul, nici consumarea în cantitate prudentă a băuturilor alcoolice. Uneori, în anumite contexte şi, mai ales, în anumite cercuri (anturaje), poate fi ocazie de păcat (ispită) privind:
A. poruncile lui Cristos:
-beţia (ebrietatea) sau consumul de droguri, care este echivalent al beţiei.
-relaţiile sexuale premaritale sau extramaritale (curvia şi preacurvia)
-luarea lui Dumnezeu în deşert (de exemplu: înjurătura de cele sfinte)

B. poruncile Bisericii: petreceri cu dans în zile de post sau perioade de post.

Toate cele de mai sus sunt păcate grele ("păcate de moarte"), care îl decad pe om din graţia lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că, dacă sunt făcute cu deplină intenţie şi cunoştinţă, iar autorul lor moare în stare nespovedită, ajunge în iad. Trecerea acestor limite trebuie evitată în primul rând.

Din iubire de Dumnezeu şi din grijă faţă de propriul suflet, precum şi faţă de ceilalţi, creştinul este bine să se ferească şi de păcatele mai uşoare. Acestea pot îmbolnăvi sufletul, chiar dacă nu îl rup din legătura lui cu Dumnezeu şi Îl pot face pe Dumnezeu mai puţin prietenos, mai puţin dispus să ne ajute. Exemple: înjurătura "simplă", cele mai multe cazuri de bârfă, etc.

[Mosh-Neagu]

Mai baiatul tatii, vad eu ca in inima ta e mare frica. Si bine faci ca te intrebi, fiindca nu multora le este dat sa se sperie asa cum o faci tu. Acum s-ar putea ca tot intreband incoace si-ncolo, sa te imbarbatezi incetul cu incetul si sa iti piara frica pe care o ai acum si sa uiti cavrei sa te schimbi acum, in momentul asta. Parerea mea ar fi sa nu te pierzi cu firea ci sa vezi lucrurile cu mult calm ca un copil inteligent cum te vad eu. Zilele nu au intrat in sac chiar toate, iar tu mai ai inca mult timp sa-ti rezolvi problemele de constiinta si pacat. Gandesc eu ca tu deja ai inceput sa faci ceva mai mult decat sa te chinuiesti cu mintea. Poate ca ti-ai facut inventarul rugaciunilor pe care le (mai) stii si ai facut deja uz de ele. Asta este primul lucru: "Doamne, pacatos sunt eu si rusine imi e de cel care am fost dar care nu vreau sa mai fiu. Voia ta vreau sa fac, Doamne si Tie ma rog sa-mi arati cararea cea care duce Catre Tine." Daca faci lucrul asta acum, cat inca te temi si te smeresti in teama ta, nici nu o sa va vina sa credeti (tie si prietenei tale) cum se vor aseza lucrurile. Cautati oameni "straini" de voi, care sa nu fie tentati sa va dea sfaturi dupa ceea ce stiu ei despre voi ca ati fi (buni sau rai). Acei oameni sa fie induhovniciti si in frica de Dumnezeu. Si grija mare ca acum esti cel mai vulnerabil sa fii racolat de secte. Ochii mari si urechile chiulite la sfaturile unui preot ales (pe care ti-l va scoate Dumnezeu in cale fara indoiala la timpul cuvenit) din a carui cuvant sa nu iesiti oricat va va fi de greu. Si ia seama la celelalte ispite care vor veni de acum incolo, o buna bucata de timp, pentru ca diavolului nu-i surade ideea sa te scape printre degete, dupa ce atata timp te-a dragalit cu giumbuslucuri lumesti, dar care te trimit la capatul celalalt al dragostei lui Dumnezeu. Pregatiti-va (amandoi, nenicule) cu cate o spovedanie de pe la 7 ani asa, si sa aveti grija sa nu uitati nimic, mai cu seama acele lucruri de care va este cel mai rusine. Nu are de ce sa va fie rusine, fiindca parintele a auzit altele mult mai rusinoase. Dar asta nu inseamna ca sa va laudati cu faptele voastre si nici sa dati detalii nepotrivite. In doua cuvinte, parintele intelege tot ca de aceea l-a invrednicit Dumnezeu sa-i asculte pe oameni. Si pe langa ca trebuie sa iti para rau, trebuie sa intelegi ca nu ai voie sa mai repeti acele greseli si e tare greu cand te-ai deprins cu ele, iar sangele clocoteste. Tu trebuie sa iti amintesti mereu de acele voci care te-au speriat, ca asa i-a spus Mantuitorul Iisus sfantului Siluan cand acesta a inceput sa cedeze: "Tine mintea in iad si nu deznadajdui." Pai ce poate fi ma groaznic decat gandul ca am putea fi "repartizati" acolo, in urma dezbaterilor finale, pentru vreo cateva milioane de ani, ha?
Hai, fruntea sus, taicuta, ca Domnul Iisus te vede si stie ce-i in sufletul tau. Sa nu deznadajduiesti. Si ai mare grija si de fatutza ta ca de tine depind multe lucruri de acum inainte.

Doamne ajuta.

[Iubirea]

În prealabil postat de BaLLaNcE

...sincer nici nu ma mai intereseaza daca acolo e iadul sau nu, stiu doar ca trebuie sa ma schimb ca sa nu ajung acolo, oriunde ar fi, oricum ar fi...

Ai pus punctul pe I...asta e important de stiut si facut...bravo!!! sper sa nu ramai doar la a spune asta ci sa treci si la treaba cu tine insuti.

În prealabil postat de BaLLaNcE

...Daca tot am intrat in subiectul asta, as mai vrea sa va pun o intrebare...

Noi ce limita avem la chefuit ? Exista o limita ? Clar nu trebuie sa intram in patima bauturii excesive sau a drogurilor samd, dar de chefuit... ?

Limita nu-ti face nimeni in nimic. Dumnezeu te-a creat cu libertate deplina sa alegi sa faci ce vrei si cat vrei....insa nu uita ca "Toate sunt bune dar nu toate ne sunt de folos"...
Deci tu singur esti cel care iti alegi drumul pe care vrei sa mearga viata ta si cum vrei sa mearga sau sa fie aceasta viata. Daca tie iti este de folos cheful atunci chefuieste...dar mediteaza la asta inainte de a merge la un chef: imi este de folos? cu ce ma aleg bun si cu ce ma aleg rau in urma unui chef, ce am invatat in urma acestei experiente...etc

Ca sfat eu ti-as spune sa nu uiti de DREAPTA SOCOTEALA in tot, adica un fel de intelepciune mai in termeni laici.

PS Si ai grija ca aceasta intrebare se cam bate cap in cap cu ce ai spus la inceput in aceasta postare....nu incerca sa cauti motivatii ieftine pentru a face ceva, e ca si cum te-ai ascunde dupa deget...ci fii constient de ce e bun si rau si asuma-ti responsabilitatea tuturor faptelor pe care le faci.