Lasand toate i-a urmat Mantuitorului

[andreicozia]

În prealabil postat de Rodica50

Citind viata Sfantului Vasile cel Mare am regasit aceasta idee- Sfantul asa a facut- si era bogat. Nu este singurul- atati Sfinti au lasat onoruri, bogatii, confortul si I-au urmat convingator lui Hristos, incat credinta lor dreapta a ajuns pana la noi- iata de ce era nevoie de jertfa Sfintilor.Ma gandesc ca Mantuitorul ne invita la a-I urma in invataturi si cred ca este lucrul cel mai important- sa facem voia Lui.

Da Rodica, bogatii, este posibil sa fi lasat totul, dar familii, nu cred SUB NICI O FORMA, deoarece a lasa copilul si nevasta care depind de tine iti ASIGURA UN BILET DIRECT IN GHEENA ! asta sigur, fara discutii si inainte-vedere!

da, poate daca erau singuri si putrezi de bogati, si la un moment dat, au hotarit acest lucru, de avinde totul si a deschide o minastire sau a dona totul la o minastire asa cum se si obisnuia.
In Italia, ca maicuta nici nu intrai la minastirile bune de oras daca nu te prezentai cu zestrea la poarta minastirii(adica lasai TOTUL si te dedicai lui Hristos( catolicii de aici cunosc fenomenul)

În prealabil postat de andreicozia

Da, dar vad ca ai deviat de la subiect, aici nu era vorba de URMAT si IMITAT care-i altceva, aici vorbeam de lasat TOTUL( bani, casa, familie, copii mici de izbeliste, sotie care depinde de tine) si sa pleci pe coclauri chipurile "sa propavaduiesti" de Hristos.Eu de aceasta instalatie straina scripturii vorbesc.
Cind se stie foarte bine ca pentru un familist cu gospodarie si copii de crescut IN ORICE SOCIETATE, propavaduirea LUI este FAMILIA LUI, Dumnezeu este in ochii copiiilor pe care-i are de crescut, nu de a-i lasa pe strazi , in timp ce el are chef de duca... aici este aberatia aparuta in traducerile biblilei.
Apostolii SUB NICI O FORMA NU SI_AU LASAT FAMILIILE PE STRAZI ca ar fi fost linsati de neamuri si de vecini!, intelegi cum sta treaba ?Ce faci iti lasi nevasta sa se prostituieze pentru a-ti putea creste copilul pentru ca tu esti o haimana cu chef de duca?...nu are sens scripturistic.

Andrei,nu am deviat cu nimic. Daca vei citi cele scrise in Matei 19:16-24 vei vedea ca nu esti singurul care a gandit asa. Citind cele scrise de tine am vazut iar cat de actuale sunt cuvintele lui Hristos.
Tot in Matei 19:26-30 este si prilejul tau de poticnire. Problema ta este ca interpretezi strict lumesc spusele lui Hristos.Daca vei cauta in invatatura ortodoxa (ca doar esti ,,ortodox") vei gasi suficiente interpretari clarificatoare pentru dilema ta.Am gasit eu multe dar mi-se pare corect sa le cauti si tu,in calitate de ortodox.De asta nu te poti plange:ca ar duce ortodoxia lipsa de invataura despre Sfanta Scriptura.

Mai cauta Andrei,mai cauta....

[andreicozia]

În prealabil postat de Scotsman

Andrei,nu am deviat cu nimic. Daca vei citi cele scrise in Matei 19:16-24 vei vedea ca nu esti singurul care a gandit asa. Citind cele scrise de tine am vazut iar cat de actuale sunt cuvintele lui Hristos.
Tot in Matei 19:26-30 este si prilejul tau de poticnire. Problema ta este ca interpretezi strict lumesc spusele lui Hristos.Mai cauta Andrei,mai cauta....

Uite in comentariul acesta am gasit ceea ce cautam:

Porunca personalizata a lui Hristos catre tinarul necasatorit a fost croita special pentru el, clar din motive de ATASAMENT PENTRU BOGATII nu pentru bogatie in sine, ca fiind o opreliste in fata mintuirii, care este o aberatie si o greseala special facuta in traducerea greceasca.

Dovada o gasesti mai jos in supebogatul Zaheu (ca doar era vames) in care Hristos a vazut un om COMPLET DETASAT DE BAGATIIILE pe care le avea in posesie( daruia in drepta si in stinga cui ii datora si adauga de la el)si la care era gata sa reninte in orice clipa si sa o ia de la capat ca om, asa cum ar si trebui sa fie orice crestin. Ca urmare lui Zaheu, Hristos nu i-a mai facut aceasta recomandare..deci concluziile sunt cataclismice pentru mentalitatea falsa care s-a format de sute de ani, de ce?, din cauza unor greseli de traducere(voite sau ne-voite)


-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
“Du-te de vinde tot ce ai, da la saraci si vei avea o comoara in cer. Apoi vino, ia-ti crucea si urmeaza-Ma!”

Vazand solutia pe care i-o propune Isus tanarului fariseu, ne punem intrebarea fireasca: De ce o solutie atat de radicala? Nu i s-a cerut prea mult acestui om? Lui Zacheu, care-si adunase averea prin necinste, Mantuitorul nu i-a cerut sa-si vanda intreaga avere. In intrega istorie biblica intalnim o multime de oameni mai bogati decat acest tanar, si totusi Dumnezeu nu le-a cerut sa-si vanda intreaga avere.

Intelegem de aici ca porunca:Vinde tot ce ai!” nu este un principiu universal, ci o porunca cu totul personala.

De ce Domnul l-a pus pe acest om in fata acestui test atat de dificil? Pentru a-i demonstra ca pretentia lui de a fi pazit toata Legea era o pretentie goala de continut. Mesajul Mantuitorului pare sa fie: “Tu zici ca ai pazit cu scumpatate toata Legea Mea. Dovedeste-Mi lucrul acesta! Vinde tot ce ai, da la saraci, apoi vino si urmeaza-Ma!”

Sunt convins ca daca tanarul si-ar fi recunoscut lipsurile si pacatosenia, Mantuitorul nu l-ar fi supus acestui test dureros. Indemnul lui Isus dat acestui om era ultimul apel facut de Dumnezeu unui suflet plin de indreptatire de sine.

Din nefericire, au existat si oameni care au vazut, in indemnul dat de Mantuitorul acestui tanar, o porunca universala, un principiu care trebuie aplicat de toti crestinii. Un astfel de exemplu este Francisc de Assisi , devenit Sf. Francisc pentru o parte din crestinatate.

Francisc de Assisi a fost un tanar bogat, cel mai bogat din localitatea sa. Tatal lui era negustor si aveau bani din belsug. La un moment dat, lui Francisc i s-a parut ca era chemat de Dumnezeu la o lucrare speciala. Luind indemnul dat de Mantuitorul tanarului bogat ca pentru sine, si-a vandut toata averea, daruind-o saracilor si bisericii. A mers pana acolo in hotararea sa, incat si-a vandut si hainele de pe el, prezentandu-se gol in fata episcopului sau. Din acel moment , Francisc a inceput o viata de ascet, traind in colibe de nuiele, cersind, predicand Evanghelia si ajutandu-i pe bolnavi. A intemeiat ordinul franciscanilor, apoi a murit intr-o saracie cumplita la doar 45 de ani.

Ceea ce este de retinut este faptul ca, inainte de moarte, Francisc a regretat faptul ca adus o viata de ascet.

Daca mantuirea ar depinde de aceasta singura porunca data tanarului fariseu, atunci inseamna ca doar calugarii franciscani, care au impanzit Europa Evului Mediu, cersind din casa in casa, vor putea fi mantuiti!?

“Mahnit de aceste cuvinte, omul acesta a plecat intristat de tot, caci avea multe avutii”

Iata cum se termina scurta si trista intalnire intre acest tanar plin de perspective si Mantuitorul sau. Un faliment spiritual total, un anonim in istoria mantuirii. Putea sa fie o stea care sa straluceasca in vesnicie, insa a ales sa ramana o simpla stea cazatoare, un meteorit cazut pentru totdeauna in intuneric.

Viata acestui tanar a fost si a ramas paralela cu cea a Mantuitorului sau. El a dorit cu sinceritate cerul, insa nu a fost dispus sa aduca jertfa.

Tanarului i s-a parut prea mare pretul vietii vesnice, si a plecat. Pentru totdeauna.

Noua ni se pare ca Dumnezeu ne cere prea mult uneori?

Tanarului i s-a parut un risc prea mare sa lase comoara pamanteasca vazuta, pentru una cereasca nevazuta.

Noua ne este greu sa ne asumam riscul de a trece cu toata fiinta de partea lui Dumnezeu?

Experienta tanarului bogat si apreciat de societatea in care traia, este de fapt experienta trista a unui tanar sarac spiritual, si, in cele din urma, nemantuit.

Mantuitorul l-a iubit pe acest tanar. Si daca este dureros sa pierzi ceea ce iubesti, oare ce se intampla in inima lui Isus, cand privea la acest om indepartandu-se de El?

Aceasta a fost clipa “astrala” a vietii acestui tanar, clipa pe care a pierdut-o iremediabil. Viata sa, atat cat a mai fost ea, a ramas la fel de paralela cu a Mantuitorului, cum fusese si pana atunci. Ar fi putut sa se uneasca pentru vesnicie cu El. Nu se va mai uni niciodata… Nici macar la plus infinit…

Doamne, fereste-ne de a repeta experienta acestui om!

Lori Balogh

Andrei,cine este Lori Balogh?Poate am eu reformati in familie dar nu stiu nimic de ea(avand nume maghiar).Am citit cele spuse de ea dar as vrea sa stiu mai multe detalii despre viziunea ei teologica,pt ca sunt mai multe aspecte ,,mixate" in punctul dansei de vedere.Multam anticipat.O sugestie,in raport de cele scrise de dansa: crezi ca exista o paralela intre situatia tanarului bogat si cele scrise in Geneza 22:1-18? Putem analiza in paralel atitudinea lui Avraam si ceea a tanarului bogat?

[andreicozia]

În prealabil postat de Scotsman

Andrei,cine este Lori Balogh?Poate am eu reformati in familie dar nu stiu nimic de ea(avand nume maghiar).Am citit cele spuse de ea dar as vrea sa stiu mai multe detalii despre viziunea ei teologica,pt ca sunt mai multe aspecte ,,mixate" in punctul dansei de vedere.Multam anticipat.O sugestie,in raport de cele scrise de dansa: crezi ca exista o paralela intre situatia tanarului bogat si cele scrise in Geneza 22:1-18? Putem analiza in paralel atitudinea lui Avraam si ceea a tanarului bogat?

Nu are importanta cine-i Lori ci doar faptul ca Iisus nu i-a facut aceeasi recomandare SI lui Zaheu.
Nu inteleg de ce tii mortis sa scotocesti in alte viziuni teologice cind cele spuse de hristos sunt clare ca buna ziua.

Deci ca urmare nu este o recomandare de ordin GENERAL VALABIL, ci este in functie de OM.
Adica lasa totul si urmeaza-ma, se porunceste de catre h
Hristos celor ahtiati care isi iau zilele cind pierd totul si aici nu este nevoie de polemica teologica, totul este clar si amplu documentat din viata de zi cu zi! ! !

În prealabil postat de andreicozia

Nu are importanta cine-i Lori ci doar faptul ca Iisus nu i-a facut aceeasi recomandare SI lui Zaheu.
Nu inteleg de ce tii mortis sa scotocesti in alte viziuni teologice cind cele spuse de hristos sunt clare ca buna ziua.

Deci ca urmare nu este o recomandare de ordin GENERAL VALABIL, ci este in functie de OM.
Adica lasa totul si urmeaza-ma, se porunceste de catre h
Hristos celor ahtiati care isi iau zilele cind pierd totul si aici nu este nevoie de polemica teologica, totul este clar si amplu documentat din viata de zi cu zi! ! !

Clare prin prisma vizunii doamnei Balogh,prin prisma celor scrise in The Holy Bible sau din punctul tau de vedere? In primul caz ma intereseaza extrem de mult cine este autorul interpretarii si ce fel de viziuni are in general.Din mai multe motive(unul ar fi ca nu ma multumesc cu un simple ,,search"pe google).In al doilea caz sunt de acord:in Biblie este scris foarte clar.In al treilea caz nu mai este deloc clar pt ca daca ar fi fost clar nu mai discutam acum.Oricum pina gasesti prin Parintii Bisericii (sau pina ajunge doamna Balogh sa faca parte dintre ei)o interpretare poti citi aici si aici.
Cat despre Sf.Francisc din Assisi,sau despre Cuvioasa Parascheva,sau despre Antonie cel Mare>toti erau bogati cand au renuntat la tot.Si sunt multi care au facut asta.In cazul lui Antonie cel Mare ia verifica ce l-a determinat.

De ce crezi ca au facut asa ceva ?

PS. Andrew,sa nu intelegi ca as dori sa ne certam sau sa dezbatem in mod recalcitrant acest aspect.Banuiesc ca esti in post si nu doresc sa fiu eu cel care sa te clatine din stradania ta.Daca am facut asta voi raspunde in fata Celui de Sus.Un lucru simplu as dori sa-ti spun la final.

In aceea situatie cu tanarul bogat Hristos spune: ,,Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii desăvârşit". Nu a spus ,,plin de Credinta sau mantuit.A spus desavirsit.Cu cat ne departam mai mult de Cuvantul Domnului cu atat lume te va modela dupa firea ei.Iubirea averilor,pretuirea lor excesiva,morala lumii care ne invata sa strangem cu orice pret,este o forma de idolatrie la adresa posesiunilor pamintesti.Daca te uiti in Poruncile Celui de Sus vei vedea ca nici o forma de idolatrie nu va sta in Fata Lui.Daca Cel de Sus,in esenta sa nestiuta de nimeni,este Sfant atunci este clar ca nimic,cat de mic,din tot ce inseamna pacat nu va sta in fata lui.Si Apostolul Pavel ne previne cu privire la acest aspect.

Si tu si eu spunem rugaciunea ,,Tatal Nostru".Primele cuvinte sunt,,Tatal nostru Care esti in ceruri".Noi,in grava noastra cadere si pervertirea evidenta a firii de care dam dovada,nu relizam ce spunem.Tu,cand spui asta,stai in Fata lui Dumnezeu si ii spui ,,Tata".Stai in Fata Celui Sfant cu toate pacatele tale si ii spui totusi Tata fara ca EL sa te stearga de pe fata pamintului pentru intrazneala ta sau a mea.Oare de ce tolereza asta,EL care nu vede bucurie decat in sfintenie si dreptate in compartie cu noi care vedem in orice altceva? Prin intermediul lui Hristos ai tu sau eu acesta sansa.Uita-te in Vechiul Testament cine ii spunea Celui de Sus ,,Tata".Hristos,prin EL,ne-a dat acesta sansa incredibila,ca ultimul pacatos,de pe fundul marii pacatului,sa se roage catre Dumnezeu cu cuvantul,,Tata". Nici nu cred ca realizam ce inseamna asta.

Acel tinar,de care vorbim noi,nu numai ca vroia viata vesnica,nu numai ca deja considera,prin rationamentul lui strict uman,ca pazise perfect Legea,el deja tindea mai sus si Hristos a sesizat asta.Daca vrei sa fii desavirsit atunci trebuie sa fii la fel ca Hristos,caci EL a fost fara de pacat.Vrei sa stai in Fata Celui de Sus precum Cel care ,,Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc"(Matei 5:17)? Aunci renunta la tot,daca te consideri asa de sfant,traieste si sufera la fel ca si Hristos,fara sa te revolti,fara sa abandonezi,fara sa te superi cand sacrifici tot,mergi pe calea desavirsirii pina la capat fara exceptii.Acel tinar vroia sa fie precum Hristos iar Hristos i-a dat acesta sansa.Nu i-a cerut nici macar sa sufere cat a suferit EL ci doar sa renunte la bunurile materiale pentru a-l urma pe Cel care este Calea,Adevarul si Viata.

Mereu m-a gandit sa fiu foarte atent referitor la ceea ce solicit in rugaciunea catre Cel de Sus.De mult ori i-am multumit ca nu m-a ascultat si ca in mila Lui a pus lucrurile intr-o ordine la care eu nici nu gandeam macar ca ar exista.Am mai spus:ar trebui sa fim atenti cu ceea ce solicitam pentru ca daca Cel de Sus ne va pune la incercare Credinta s-ar putea sa se circule pe ,,autobahn" spre Iad.Pina sa ajung sa vreau sa fiu desavirsit eu iti spun ca in fiecare seara,dupa ce eu,sotia si copii ne rugam impreuna si ei se culca,ma gadesc la ce am facut in aceea zi.Nu am reusit sa gasesc niciodata,doar in baza actiunilor mele omenesti, nici macar o zi,in viata mea, cu care m-as duce,fara pacat, in Fata Celui de Sus.

Pina sa ajung sa cer sa fiu desavirsit sau un model de Credinta,incerc,cu frica,sa-i cer sa-mi arate,prin Mila Lui,pacatele din mine,asa cum le vede EL si nu cum le vad eu ca un vesnic las plin de justificari.Sper sa ma ajute pina la final sa lupt contra lor si ma multumesc cu atat.Eu cred ca acesta este un posibil mesaj al acelei situatii pe care am discutat-o noi:,,Aveti grija ceea ce solicitati pentru ca s-ar putea sa va solicit si Eu masura credintei voastre". Asa cum noi spunem ,,Tatal nostru"plini de indiferenta,ca ceva banal care ni-se cuvine,asa si Cel de Sus s-ar putea sa ne intrebe precum in Maleahi 1:6 ,,şi dacă Eu sunt Părinte, unde este cinstea ce trebuie să-Mi daţi?"

Mie,sincer,mie mi-ar fi teama sa ma gandesc la cum intelege Cel de Sus notiunea de ,,cinste" in comparatie cu modul meu duplicitar de a o intelege.Eu te rog sa ma scuzi daca te-am suparat cu ceva,sa-ti dea Cel de Sus bucurie in postul tau si putere in Credinta.

O seara placuta.

[Traditie1]

În prealabil postat de Scotsman

Urmarea lui Hristos este o urmare constienta,o urmare in spirit,in Credinta iar faptele nascute din Credinta vor fi roadele dupa care ii vei cunoaste pe cei care au facut asta.

Sunt două tendințe greșite în înțelegerea poruncii lepădării de lume din evanghelie. Una e să se creadă că ea se adresează doar călugărilor, că se referă la călugărie. Alta e să se creadă că e vorba doar de lepădarea păcatelor. În realitate, e vorba să nu fim prinși de nimic din lumea asta, nici de familie, să fim gata să le lăsăm de izbeliște dacă e cazul.


Porunca aceasta are două scopuri: unul e despătimirea, fiindcă legătura afectivă cu prietenii și familia va deveni un chin atunci când îi vom pierde. Celălalt este acela de a ne aduce sub călăuzirea lui Dumnezeu. Atât timp cât omul e legat de ceva din lume el e constrâns să acționeze potrivit unor cerințe ale lumii, nu potrivit voii lui Dumnezeu. Numai prin tăierea legăturilor cu lumea (fără a ne retrage din ea) putem începe să facem voia divină, trăind o viață "nebunească", în care nu mai urmăm ceea ce ne spune rațiunea ci ceea ce ne arată Dumnezeu că trebuie să facem. Așa cum zic și pe topicul Iubirea înțeleasă greșit, asta se realizează prin abandonarea preocupării de orice fel pentru cele exterioare și preocuparea permanentă doar cu contemplația.

[tigerAvalo9]

Mari oameni au fost..si nu numai Sfantul Evanghelist Matei,si toti Sfintii,toti Sfintii de dupa El ,l-au urmat pe Mantuitor chiar daca s-au nascut mai tarziu.L-au urmat ascultandu-I poruncile,cererile,spusele Lui.Noi ,simplii oameni,pacatosi,nu putem decat sa incercam sa mergem pe drumul cel bun,urmandu-l in totalitate greu ne va fi si aproape imposibil,fiindca ispitele si pacatele sunt la tot drumul.Dar trebuie sa avem puterea de a le da la oparte.Incercarea si lupta este binevazuta in ochii lui Dumnezeu.

[andreicozia]

În prealabil postat de Traditie1

Așa cum zic și pe topicul Iubirea înțeleasă greșit, asta se realizează prin abandonarea preocupării de orice fel pentru cele exterioare și preocuparea permanentă doar cu contemplația.

Noroc cu staretul Mihail de la minastirea de linga granita cu Romania care a inteles ca fiind monah "doar cu contemplatia" celor "inalte si sfinte" copiii lor CRESTINI ajung pe strazi cu pantalonii plini de rahat si urina sau in orfelinate mizerabile in conditii insalubre leganindu-se si dind cu capul de pereti in propriile fecale.
Bravo lor ca intr-un tirziu mama Rusie se ridica din propria cenusa monahica, de fapt din conservarea adusa de comunism si isi sufleca minecile intelegind adevaratul sens al crestinismului si al poruncilor sale.

În prealabil postat de Traditie1

Sunt două tendințe greșite în înțelegerea poruncii lepădării de lume din evanghelie. Una e să se creadă că ea se adresează doar călugărilor, că se referă la călugărie. Alta e să se creadă că e vorba doar de lepădarea păcatelor. În realitate, e vorba să nu fim prinși de nimic din lumea asta, nici de familie, să fim gata să le lăsăm de izbeliște dacă e cazul.


Porunca aceasta are două scopuri: unul e despătimirea, fiindcă legătura afectivă cu prietenii și familia va deveni un chin atunci când îi vom pierde. Celălalt este acela de a ne aduce sub călăuzirea lui Dumnezeu. Atât timp cât omul e legat de ceva din lume el e constrâns să acționeze potrivit unor cerințe ale lumii, nu potrivit voii lui Dumnezeu. Numai prin tăierea legăturilor cu lumea (fără a ne retrage din ea) putem începe să facem voia divină, trăind o viață "nebunească", în care nu mai urmăm ceea ce ne spune rațiunea ci ceea ce ne arată Dumnezeu că trebuie să facem. Așa cum zic și pe topicul Iubirea înțeleasă greșit, asta se realizează prin abandonarea preocupării de orice fel pentru cele exterioare și preocuparea permanentă doar cu contemplația.

Sper ca Cel e Sus sa tina cont de cat de las si slab sunt inauntrul meu si in Mila Lui sa nu ma supuna la acest test pentru ca inca nu am inteles ce inseamna ,,Cred Doamne ajuta necredintei mele"si il pic sigur.Cine poate asta sa-i multumeasca Celui de Sus pt ca i-a dat calea cu spini spre mantuirea lui.Restul,paradoxal,vom trudi si mai mult in caderea noastra.Sa va dea Cel de Sus,atat dvs cat si la toti ceilalti, suficienta putere si Credinta pentru a suferi in Numele Lui.