Hranitul porumbeilor

[heaven]

Desigur porumbeii si nevinovatele animalutze nu perturba viata unui oras cand cer de mancare mai mult decat ar face-o mafia cersetorilor din Romania,dintre care doar un procent redus sunt oameni cu adevarat disperati,prea batrani sa bolnavi ce nu ar putea munci,in rest fiind o retea care scot din aceasta afacere mai multi bani decat am visa vreodata fiecare dintre noi sa avem pe luna.
Si,totusi,la ei ne gandim sa le oferim,pentru ca sunt oameni si na...e cazul sa fim buni crestini,insa un disernamant cred ca trebuie in toate.Crestinismul este un simbol al iubirii absolute,neconditionate si orice mi-ar spune oricine,eu nu cred ca aceasta iubire este supusa categorizarilor,sortarilor etc.Cred ca ea atunci cand exista se revarsa in mod natural asupra intregii creatii a lui Dumnezeu,pentru ca Dumnezeu este iubire si El este in toate!
Va dau un exemplu: chiar acum o saptamana in Brasov,la intarea dintr-un supermarket clientii erau la propriu "atacati" de niste tigancuse tinerele,cam intre 13-17 ani,care loveau cu mainile in geamurile masinilor care stationau acolo,unei doamne mai ca i-au smuls portmoneul din mana,desi le daduse ceva banutzi inainte,iar pe mine s-au napustit de la iesirea din masina,incercand sa imi smulga efectiv din mana cei 50 de bani destinati carutului...era o distractie pentru ele si aveau un tupeu iesit din comun.Atata agresivitate,va spun sincer ca nu am vazut pana acum la niste cersetori,nici chiar in Bucuresti unde numarul lor este foarte mare.
Desigur ca unor astfel de personaje nu ma voi gandi vreodata sa le dau ceva si cu toate criticile de rigoare pe care mi le-as atrage,prefer de o mie de ori sa hranesc porumbeii sau sa ofer mancare altor animale infometate.Nu stiu pentru altii cum este,insa veselia,bucuria si nevinovatia cu care ele primesc ceea ce li se ofera este pentru mine o adevarata bucurie a sufletului.
Si mai cred ca o parte din umanitatea noastra ar muri in momentul in care nu am mai fi deloc conectati cu natura,cu vietuitoarele ei,pentru ca am fost creati sa fim un intreg,sa traim in armonie.
Cu putina mobilizare,curatenia poate fi intretinuta si cred ca acest mic efort merita pentru ceea ce primim in schimb.
Acum,stiti vorba aceea "frumusetea este in ochii celui care priveste"...depinde de fiecare ce alegem sa vedem in jurul nostru!

[anita]

Ai dreptate ,animalele trebuie hranite si ele ,Dumnezeu le hraneste prin noi.
Deci in acest fel Dumnezeu are grija si de aceste animale.
Eu pun pe balcon intr-o cutie resturi de paine uscata ca sa nu o arunc si o dau cuiva care are gaini.
Vin vrabiutele si porumbeii salbatici si fura din paine.
Restul de mamaliga de la masa il pun pe marginea balconului si nu ramane nimic.
Nu am mizerie in balcon ,fiind pasari salbatice nu stationeaza in balcon ,deci nu e nevoie sa fac curat.
Hranirea unei pasarele nu presupune un efort financiar ci e un prilej de a face o fapta buna si de a ne bucura sufletul.

[Florin-Ionut]

Pe blocul unde locuiesc e invazie de porumbei. În oraş sînt foarte mulţi, dar la mine felul în care e construit blocul le permite să se adăpostească pe luminator mai ales. Din cauza lor nu putem dormi dimineaţa în zori. Cum se crapă de ziuă, cum încep concertul de bu-hu-hu şi se bat pe pervaz împărţind locul. E total aiurea să auzi în fiecare dimineaţă zgomotul aripilor lovind în geam.

Porumbeii au devenit o adevărată problemă, indiferent cît de simpatici sînt. Eu însumi am crescut unul, dar n-aş mai face-o a doua oară. În timp, mi-am dat seama că binele pe care-l fac porumbeilor devine un rău împotriva oamenilor. Da, echilibrul natural este stricat în oraşe, unde aceste păsări se înmulţesc de şase ori pe an, în comparaţie cu de două ori pe an în condiţii naturale.

Deci, contrar aparenţelor, nu e bine să hrănim porumbeii în caz că locuim în oraşe, deşi instinctul ne spune altceva. Dacă aş sta la ţară poate mi-aş construi o velieră, că mi-s dragi... dar aici nu sînt îndreptăţit să le creez condiţii să să înmulţească.

În prealabil postat de timeea89

Buna seara,

Am si eu o mica intrebare. Dvs cum procedati cu porumbeii care vin pe la ferestre sa le dati de mancare?
Eu le mai dadeam pe balcon, dar cand am vazut ca-si fac nevoile m-am mai calmat, mai ales ca tot acolo pun si rufele.
Cand a vent mama pe la mine s-a apucat sa le de aproape de 2 ori in fiecare zi sa manance. Si mi-a zis ca scrie si in Biblie (nu-si aduce aminte unde) o pilda cu o femeie care dadea mancare animalelor. Si ca oamenii au intrebat-o de ce da animalelor cand lor le e foame. La care ea ar fi raspuns ca le dam firimiturile, sau ceva cam asa. De aici mama a dedus ca si in Biblie scrie ca trebuie sa le dea sa manance. Eu nu-mi aduc aminde de aceasta pilda. Cineva stie la ce s-a referit?

Nu exista, din cate stiu eu, nici o referire la hranitul porumbeilor in Biblie.
Din pacate romanii sunt in marea lor majoritate un popor de necivilizati, pe care nu ii intereseaza de vecinii lor (nu ii intereseaza ca vecinii sunt deranjati de mizeria facuta de porumbei).
Nu exista respect pentru vecini si pentru oameni in general, exemplu oameni care hranesc animalele, galagia facuta de vecini, etc.
E o mare porcarie sa hranesti porumbeii si este inutil pentru ca ei oricum isi gasesc singuri hrana. In schimb nu faci altceva decat sa produci o gramada de mizerie prin hranirea lor.
Sunt in mod direct afectata la locul de munca unde trebuie sa fac curatenie zilnic in fata locului de munca din cauza oamenilor care hranesc porumbeii, de hranit stiu sa ii hraneasca dar de curatat dupa ei, niet... sa curete PROSTII!

În prealabil postat de timeea89

Pai eu m-am cam obisniut cu ordinea valorilor inversata la mama mea...Din pacate...
Pe mine ma lasa cu lunile la bunica, in schimb in privinta pisoiului abia poate sa stea o saptamana fara el. De cand a venit la mine, abia ce a ajuns pe aeroport si a inceput sa-mi povesteasca despre el. Si aproape in orice discutie trebuie sa-l aminteasca. Nu stiu daca se vede legatura dintre subiect si ce am spus acum...

E foarte trist ce ti se intampla, imi pare rau pentru tine ca ai o astfel de mama! E rau cand parintii tin mai mult la animale decat la proprii copii! Iubirea in exces de animale nu poate sa rezulte decat intr-o iubire mai mica de oameni! Toti oamenii pe care i-am cunoscut, mari iubitori de animale , iubeau in schimb oamenii mai putin! Trist! S-a inversat scara valorilor!

[timeea89]

În prealabil postat de DianaCornea1983

E foarte trist ce ti se intampla, imi pare rau pentru tine ca ai o astfel de mama! E rau cand parintii tin mai mult la animale decat la proprii copii! Iubirea in exces de animale nu poate sa rezulte decat intr-o iubire mai mica de oameni! Toti oamenii pe care i-am cunoscut, mari iubitori de animale , iubeau in schimb oamenii mai putin! Trist! S-a inversat scara valorilor!

Nu pot sa zic ca mama iubeste mai mult animalele decat pe mine. Doamne fereste. Dar in manifestari e ceva mai ciudat. in fine, mi se parea ciudata atitudinea ei cand eram mica, dar acum culmea, e mai dragastoasa. Recunosc insa ca de manifestari de dragoste aveam nevoie mai mult cand eram copil. Bine, repet, asta nu inseamna ca parintii mei nu ma iubesc. in fine, cica au vrut sa ma invete mai "dura". Rezultatu e contrar...

[heaven]

În prealabil postat de DianaCornea1983

E foarte trist ce ti se intampla, imi pare rau pentru tine ca ai o astfel de mama! E rau cand parintii tin mai mult la animale decat la proprii copii! Iubirea in exces de animale nu poate sa rezulte decat intr-o iubire mai mica de oameni! Toti oamenii pe care i-am cunoscut, mari iubitori de animale , iubeau in schimb oamenii mai putin! Trist! S-a inversat scara valorilor!

Inseamna ca nu ai cunoscut prea multi sau nu ai cunoscut iubitori adevarati de animale,ci doar oameni care isi ascund frustrarile,neimplinirile si cauta sa umple cu disperare un gol din suflet in acest fel.Insa aceea nu este iubire de animale...
Desigur,sunt oameni care se ascund astfel si cauta sa isi compenseze lipsurile interioare prin tot felul de dependente:dependenta de lucruri materiale,de munca,de fiinte,oameni sau animale,anumite pasiuni si chiar in spatele religiei si lista poate continua la infinit.Asta,totusi,intr-un caz fericit,pentru ca sunt si persoane care se arunca in dependenta de alcool,droguri,sex.
Eu nu cred in general in extreme,iar pentru mine acolo unde aud ca cineva iubeste mai mult animalele decat oamenii sau mai mult oamenii,ignorand restul Creatiei sau considerand-o chiar deranjanta,gasesc deja un mare semn de intrebare...
Oamenii spirituali,cu o constiinta trezita si care lasa sa se manifeste prin ei iubirea divina,o daruiesc neconditionat catre tot ce este viu,sunt ca si un canal prin care aceasta lumina interioara curge si se revarsa asupra tuturor fapturilor.
Nu suntem noi alesii...si restul, toleratii.Suntem un intreg,iar faptul ca suntem creati dupa chipul si asemanarea Tatalui Ceresc arata ca si noi ar trebui sa avem aceasi dragoste si respect pe care si El le are fata de aceste fiinte.