cum sa le gasesc copiilor un tata?

[viviana]

Buna ziua, am citit tot ce s-a scris la acest subiect.Si eu am un copil de 12 ani, minunat si binecuvantat de Dumnezeu pe care de la varsta de 8 luni il cresc fara tata,pentru ca el ne-a parasit.Dar cel mai mare si cel mai mangaietor sprijin pentru noi a fost Sfanta Biserica.Mi-am educat copilul crestineste ,avem acelasi duhovnic,tinem toate posturile, nu lipsim de la slujbele bisericii si facem ascultare, toate acestea pentru ca asa vrea Dumnezeu.Imi este greu cateodata la sarbatori sau in week-end-uri dar rugaciunea ne mangaie si ne da putere sa megem mai departe, si intr-adevar copilului ii lipseste un tata discutam despre asta, am vb si cu parintele duhovnic, dar nu imi doresc un barbat in casa ...ca pana la urma Dumnezeu imi da tot ajutorul sa-l cresc, ci un sprijin intr-o casnicie crestina adevarata, si cum spune si parintele duhovnic trebuie sa avem rabdare,si eu cred cu tarie ca ne va scoate omnul potrivit in cale. Asa si tu , draga de tine trebuie sa ai rabdare si sa nu te mai pripesti , rugaciune cu copiii, mers la duhovnic si ascultare. Dumnezeu sa te auda si sa te ajute!

[LapetiteMoc]

Viviana, te laud, desi stiu ca mai bine ar fi sa tac. Dar nu ma pot abtine... Dumnezeu sa va ocroteasca cu Mare Dragoste Lui ! Mesajul tau a stors lacrimi, ata de bland si intelept este!

În prealabil postat de maria_june

eu ma refeream la rolul de "tata", o figura, un exemplu masculin. daca Dumnezeu imi da un barbat care sa imi fie si sot , atunci cu mult mai bine! resping preconceptia absolut necrestineasca - ca "cine ma mai ia cu 3 copii in ziua de azi", o fi o realitate, nu ravnesc la situatii imposibile, dar nici nu ma impiedic de platituni de genul asta, no offense:) lucrurile sunt mult mai profunde si viata e mult mai complicata asa incat sa o poti cuprinde in niste tipare.

Rolul de tata nu si-l asuma nimeni daca n-are "afinitati" cu mama. "O figura, un exemplu masculin" nu este suficient pentru a simti cei 3 copii, existenta si prezenta unui tata in viata lor.

Cum adica " daca Dumnezeu imi da un barbat care sa imi fie si sot , atunci cu mult mai bine! "?? Chiar credeti ca puteti gasi un tata la copii fara sa va implicati dumneavoastra intr-o relatie cu el? Pai numai daca il cautati la Mica Publicitate. In ziua de azi gasesti orice acolo, contra cost.

Nu e vorba ca nu va ia nimeni cu 3 copii. Daca sunteti frumusica, va ia in fiecare saptamana altul daca vreti. Problema este sa va ia IN CASATORIE si sa-si asume cresterea si educarea celor 3 copii. Care, ATENTIE, nu reprezinta un handicap pentru dumneavoastra. Ci 3 daruri de la Dumnezeu! De aceea va spuneam sa nu faceti compromisuri ca nu aveti de ce. Sa nu va fie rusine ca aveti 3 copii, sa fiti mandra de ei.Sa nu fiti complexata ci sa fiti bucuroasa ca aveti 3 motive de-a trai frumos! Si repet, decat sa-i cresteti in umbra pacatului, dandu-le exemple negative, mai bine ii cresteti singura, asa cum frumos v-a sfatuit Viviana!

[dianadi]

Nu sunt in masura sa imi dau cu parerea deoarece nu am trecut prin situatii asa grele dar din moment ce ati adresat o intrebare publica: nu este posibil ca copii sa aiba contact si o relatie cu tatal natural, asta pt a suplini ceea ce va doriti dumneavoastra, o prezenta masculina in viata lor? Banuiesc ca in ciuda patimii are si dragoste fata de copii sai si poate nu e un caz critic de alcoolic in care nu se mai trezeste din bautura si ar influenta copii negativ.
Dumnezeu sa va intareasca!

[machho]

În prealabil postat de maria_june

e atata pripire in a trage concluzii:)
mai ales aia cu " macho man pt trupul meu" .... nici nu stiu de unde sa prind conceptia asta- e total neadevarata in cazul meu....
dar multumesc pentru citatele frumoase pe care mi le-ai adus aminte.
si imi cer scuze celor carora le-am gresit, la randul meu, cu concluziile pripite. acum imi dau seama ce am putut sa le fac unora cu asta.
Dumnezeu sa ne ajute pe toti!:)

"este preferabil sa' gresesti fiind in biserica',decat sa' lucrezi fie si cu indrepatatire inafara ei''
...am recitit ce am scris.Imi cer iertare,nu m-am referit la.. "macho men pt. trupul tau", ca si cum asta se urmareste,sau ca conceptie,daca' se poate folosi termenul asta.Era doar o parere,visavi de intrebarile D-vstra',ca o "presemnalizare" sa' spun asa.Daca' nu asta doriti,lucrurile se simplifica' mult, deoarece de copii D-vstra' are grija' Tatal Ceresc(prin D-vstra) si atunci va' puteti "petrece viata"cu mai multa' pasiune sufleteasca',alaturi de copii si mai ales alaturi de Dumnezeu. Doamne ajuta'..

''Omul sfatuieste pe aproapele precum stie; iar Dumnezeu lucreaza în cel ce aude, precum acela a crezut.''

[machho]

În prealabil postat de viviana

Buna ziua, am citit tot ce s-a scris la acest subiect.Si eu am un copil de 12 ani, minunat si binecuvantat de Dumnezeu pe care de la varsta de 8 luni il cresc fara tata,pentru ca el ne-a parasit.Dar cel mai mare si cel mai mangaietor sprijin pentru noi a fost Sfanta Biserica.Mi-am educat copilul crestineste ,avem acelasi duhovnic,tinem toate posturile, nu lipsim de la slujbele bisericii si facem ascultare, toate acestea pentru ca asa vrea Dumnezeu.Imi este greu cateodata la sarbatori sau in week-end-uri dar rugaciunea ne mangaie si ne da putere sa megem mai departe, si intr-adevar copilului ii lipseste un tata discutam despre asta, am vb si cu parintele duhovnic, dar nu imi doresc un barbat in casa ...ca pana la urma Dumnezeu imi da tot ajutorul sa-l cresc, ci un sprijin intr-o casnicie crestina adevarata, si cum spune si parintele duhovnic trebuie sa avem rabdare,si eu cred cu tarie ca ne va scoate omnul potrivit in cale. Asa si tu , draga de tine trebuie sa ai rabdare si sa nu te mai pripesti , rugaciune cu copiii, mers la duhovnic si ascultare. Dumnezeu sa te auda si sa te ajute!

... Bunul Dumnezeu sa' va' binecuvanteze si sa' va' intareasca' in lupta cu viata si cu problemele ei. Cu siguranta' D-vstra' puteti fi un exemplu pt. multe mame(nu neaparat singure), dar si pt. mine.Asa este,Dumnezeu prin Sf.Biserica',dar si pt.sufletul nostru curat, ne daruieste mangaierea de care avem nevoie.Pana la urma' ,sufletul conteaza' si faptul ca' va' cresteti copilul in credinta si frica' de Dumnezeu.Rasplata va veni cu siguranta' de la Bunul Dumnezeu si sufletului D-vstra'. Rugati-va' si pt. noi,Doamne ajuta'.

[planoristul]

Am si eu de luat o decizie si nu as vrea sa gresesc pentru ca tin foarte mult la dreptate si nu vreau sa sufere nimeni din aceasta poveste.In prezent sunt somer si acest lucru ma facut sa ma gindesc sa fac ceva pentru a supravietui pina la atingerea virstei de pensionare care se arata undeva peste vreo 10 ani.Am 34 de ani lucrati (14 in subteran) si cum sanatatea mea e cam subreda m-am gindit impreuna cu fiul meu sa facem ceva (o microferma avicola)unde eu sa am de lucru si sa ne iasa si ceva venituri ,repet pentru supravietuire.Fiul meu este in servici si ca atare nu poate participa la activitatile ce se desfasoara in cadrul microfermei.In schimb el a investit banii pentru popularea cu pu de o zi.Din vinzari el a incasat banii si a asigurat mincarea pentru cele existente eu lucrind pentru intretinerea lor din placere si din dorinta ca intr-un viitor apropiat lucrurile se vor regla si voi avea si eu un beneficiu care ar insemna bani pentru a putea supravietui.
Au trecut 4 luni si a sosit ziua cind am deschis subiectul in legatura cu rolul meu aici.Mentionez ca sa cumparat pui de o zi de la inceput si pina acum ,eu avid grija de ei pina in momentul de fata.Fiul a zis dupa judecata lui in felul urmator:Tata daca vrei hai sa fim parteneri egali ....numaram tot ce avem (pasari)impartim in doua si imi achiti contravaloarea partii care iti revine.Poate nu e locul potrivit sa scriu aici dar ar conta f mult parerea unor oameni din afara ca poate nu vad eu bine lucrurile bine cum spune fiul sau ar trebui sa am si eu partea mea pentru ce am muncit si daca vreau sa fiu egal cu el in afara de partyea care mi se cuvine sa achit contravaloarea pina la jumatate?din pasari.Poate ca nu trebuia sa spun ca partenerul este fiul meu ca se va da nastere la interpretari de genul....ce fel de tata esti tu care vrei sa fii platit de fiul tau dar eu nu vreau sa fiu si sa-l socotesc pe el ca pe unul strain , tot el ar fi avut de cistigat insa e prea drastic cu impartyirea asta ceia ce ma intristat f.mult . Eu va multumesc oricare ar fi parerea fiecaruia.

[horatiu.miron]

Sfatul meu: cautati un al treilea tata. Poate apare si al patrulea copil. Aveti sanse din ce in ce mai mari sa aveti o echipa de fotbal la juniori. Poate si la seniori, una de tati.

[florentina26luca]

În prealabil postat de maria_june

buna ziua. stiu ca nu ar trebui sa caut un raspuns pe forumuri dar as vrea macar pareri bine intentionate. nu am nevoie de misto-uri , pt ca durerea mea este mare. unii ar putea spune ca eu mi-am facut-o cu mana mea, nu ma apar zicand ca nu-i asa, dar Dumnezeu stie conditiile in care am ajuns sa am trei copii si nici un tata prezent in viata lor. daca ma veti judeca, primesc si va multumesc. as vrea sa fiu iertata de Dumnezeu pe orice cale posibila.
deci: am divortat dupa o casnicie cu un sot alcoolic, cred, desi ma doare sa pun eticheta asta asupra tatalui copiilor mei. nu am divortat in ideea de a pleca imediat la altul, nici nu aveam o alta persoana in viata mea in timpul casniciei. Insa ispita a facut ca dupa ce am stat mai mult de un an de la divort in aceeasi casa cu fostul sot, sa imi apara cineva in cale, un alt barbat. pot spune ca mi-a dat motivatie sa imi iau cei doi copii si sa ma mut din casa betiilor si scandalurilor si dezmatului si mizeriei morale in care lancezea el si in care ma trasese si pe mine. m-am mutat singura cu cei doi copii. imediat dupa plecare , am avut o relatie care a functionat ca un "pansament" pentru ce am trait si ce am simtit in casnicie. dupa 1 an, a venit cel de-al treilea copil al meu, cu acest barbat, care intre timp si-a reorientata viata, ca sa spun asa.
Pe scurt, am 3 copii fara tata. Desi din punct de vedere financiar o ducem bine, multumim lui Dumnezeu, intrebarile copiilor mai mari, nefericirea pe care le-o vad pe chip , chiar si celui mai mic cand vede persoane de sex masculin, nu imi iese din minte si imi spune ca trebuie sa fac ceva in acest sens. Insa ce? pt ca nu as mai vrea sa mai calc in strachini inca o data. nu am unchi la indemana, nici bunici, nici prieteni de sex masculin care sa le fie ca un partener de joaca, de discutie, etc. imi tot spun ca mi-ar trebui un sot, sa fie prezent in casa si in viata copiilor, ca asa, un sot care e mereu plecat si e tata doar cu numele, nu multumesc. stiu ca imi trebuie o "strategie", o ordine, un plan cu ce am eu de oferit, ce angajamente sunt capabila sa imi iau, ce viitor sunt in stare sa ofer impreuna cu familia mea compusa din mine si cei 3 copii. sunt destul de toleranta, rabdatoare, fac compromisuri rationale, sunt oricand pregatita sa imi recunosc greselile, adica nu am orgolii aiuristice.
sunt intr-o cumpana totala: cum sa aiba si copiii mei un tata EXISTENT in vietile lor, pt ca vreau sa fie echilibrati psihic, chiar daca conditiile vietii nu le-a putut oferi asta de la inceput.
merg la Biserica si ma spovedesc( postul asta l-am ratat). ma rog la Dumnezeu si la Maica Domnului sa nu fi dat gres in privinta copiilor mei, pentru ca pana la urma la asta se reduce viata mea. Simt ca daca am esuat aici, am trait degeaba.
Va multumesc pentru sfaturi si idei. Doamne Ajuta!

Eu cred ca un al treilea sot n-ar rezolva problema sau poate da,asta numai Dumnezeu o stie.Nu stiu ce varsta au copiii dumnevoastra insa stiu din experienta ca imaginea tatalui(si al meu a fost si inca mai este consumator infocat)ramane in mintea si in sufletul oricarui copil.Incercati sa le oferiti copiilor o relatie apropiata cu tatii lor,chiar daca nu sunteti sub acelasi acoperis. Un "tata" ramane tata pentru totdeauna chiar daca nu e un exemplu bun pentru copii,vegheati asupra celor mici "sa culeaga " doar ce le e de folos sufletului.E dificil sa fi mama si tata in acelasi timp,dar cu ajutorul lui Dumnezeu vei face fata eventualelor probleme pe viitor.Numai bine va doresc...

[zaharia_2009]

Iacata un caz serios, un caz care necesita mult ajutor de la Dumnezeu si poate ca si din partea noastra .
Iata un caz in care rugaciunea fiecaruia dintre noi ar pute ajuta cu ceva .
Dupa parerea mea cam asa arata situatiile care merita , este bine si indreptatit, sa ne dam ajutorul in rugaciune si nu precum cea propusa mai daunazi, in care la scurta vreme dupa ,,marele" ajutor , sora incriminata si-a si dat in petec cu morala si comportamentul.

Dar , trecind peste aceste amanunte privitoare la fratii lesne emotivi, recomandarea mea este ca trebuie urmata o invatatura mai vecehe ortodoxa : noi oamenii, suntem obligati sa facem totul ce tine de noi , in orice situatie a vietii am fi ,si de acolo in colo sa-l lasam pe Dumnezeu sa lucreze .
Ce inseamna sa facem tot ceea ce tine de noi ?
Inseamna in primul rind sa ne rupem de trairea si conceptia lumeasca a vietii si sa incepem din ce in ce mai mult sa traim in Hristos . Sa fim cinstiti, corecti, buni, iertatori, iubitori de aproapele, sa tinem rinduiala vietii noastre in Hristos (adica sa avem o legatura f. strinsa cu biserica, sa postim - cum vine aceea , am sarit un post ? , pai traim sau nu cu Hristos !- sa facem milostenii dupa puterea noastra , sa ne crestem copii obligatoriu in Hristos, sa stim mai intii de toate de frica si rusinea lui Dumneze, sa implinim mai intii porumcile toate care ne sunt date de la Dumnezeu si mai ales sa nu ne punem pe noi pe primul plan la nimic, adica sa invatam si sa incepem sa ne smerim cit putem de mult) sa nu ne rusinam nici o data si fata de nimeni ca noi suntem cu Hristos si nu cu lumea , sa facem canon zilnic adresind lui Hristos rugaciuni de lauda dar si de cerere (sa nu il rugam nici o data sa ne dea ceva anume ci sa ne dea ceea ce ne este noua de folos si spre mintuire !) si din cind in cind , pt. vreo durere mai mare din viata nostra sa facem cu binecuvintare canon de 40 de zile de rugaciune si posta (asa cum evreii aveau obiceiul/practica juruintelor) pt. a cunoaste vrerea lui Dumnezeu sau chiar pt. a obtine ceva de la El.
Ne spune David proorocul in Psaltire : ,,... Arunca toata grija ta asupra Domului si el te va hrani pe tine ". Si adevarat este !
Noi nu stim nici o data ce voieste sa faca Dumnezeu cu noi . Poate sa ne dea un al treilea sot exact cum il dorim noi , sau sa nu il dea nici o data indiferent de cite rugaciuni sau posturi tinem , sau poate sa ne dea dar sa ne ceara ceva in schimb acum sau mai tirziu sau cine stie ce varianta poate alege El .
Iata deci ca treaba noastra nu este sa ghicim ce vrea El cu noi sau sa ne apucam sa facem tot felul de rugaciiuni care mai de care auzita sau sa umblam prin zeci de popi si sa pornim o suita de pelerinaje din care defapt sa nu ne alegem cu mai nimic , ci cu totul si cu totul altceva.

In concluzie (parerea mea este intocmai cu a userului ,,viviana") , noi trebuie sa traim cit mai bine si mai curat in Hristos , sa educam copii in realitatea lucrurilor (noi nu urim pe fratii crestini ci pacatu lor ; la fel copii trebuiesc invatati sa aibe dragoste fata de tatal lor deoarece pe acela l-a ales Dumnezeu de tata , dar sa urasca pacatul lui !) aratindu-le ca au 2 parinti cu bunele si rele lor , sa cercetam voia lui Dumnezeu din cind in cind (adica doar cind se face cu binecuvintare) cu post si rugaciune si in rest sa-l lasam pe El sa lucreze ca stie f. bine ceea ce ne trebuieste ca si momentul la care sa ni-l dea .

Daca incepem sa ne iubim numai pe noi si sa ni se para ca ce soarta rea am avut noi si ce nedreptatiti am fost noi de Dumnezeu , dar ca ce frunoasa si desteapta si destoinica si devotata sunt eu si ca astfel as merita mai mult si inca pe deasupra ca ,,...nu pt. mine Doamne vreau ceva , ci pt. pruncii mei "... deci daca gindim asa , deja suntem de mult in mina ispititorului care sigur ne va mai da ceva de lucru in care sa ne incurcam .
Sa traim deci in Hristos !