Despre spovedanie, formalism si nepasare duhovniceasca

[Ekaterina]

Mi-ai trezit interesul pentru cartea descrisa. Ma bucur ca in ea se vorbeste si despre oamenii imbisericiti, nu doar despre cei incepatori. Nepasarea duhovniceasca si lipsa trairii ne pandesc la tot pasul, cel mai bine se observa acest lucru din faptele noastre sau mai bine spus din absenta lor. Care este oare cauza acestei nepasari? De ce omul ce cunoaste continutul Evangheliei ajunge sa traiasca intr-o amorteala si fara o autentica traire?Unde pierdem esenta? Ce anume ne impiedica sa traim cu adevarat crestineste si sa avem inima aprinsa?

In urma cu ceva timp am fost intr-un pelerinaj. In drum spre o anumita manastire, m-am rugat sa-mi spuna parintele de acolo un cuvant de folos. Eram echipata corespunzator cu batic, cu fusta lunga... Aspectul meu exterior era asigurat, sa spunem, si o doza de fariseism mi s-a strecurat imediat ce am vazut alte femei venite in pantaloni sau chiar fara batic.

Dumnezeu a vrut ca parintele sa ridice exact aceasta problema, in timpul predicii spunand ca nu aspectul exterior este cel mai important in viata duhovniceasca.

Am simtit ca pentru mine a rostit parintele acele cuvinte, iar cand a mai spus, fara alte indicii, si ca o anumita doamna de alaturi imbracata in pantaloni e mai inaintata duhovniceste decat alta imbracata cu fusta, am rosit si eu...

Nepasarea duhovniceasca ascunde patimi subtiri pe care nu intotdeauna le vedem singuri. Uneori ne trezeste o carte, alteori duhovnicul sau un pustnic. Dumnezeu sa ne ajute sa facem voia Sa.

[Florin-Ionut]

Bun. Cine știe pe dinafară toate rugăciunile dimineții și ale serii? Acela care le spune pe toate, inevitabil le și învață.

Cine știe cîțiva psalmi pe de rost? Pentru timpul zilei. Cine practică rugăciunea Lui Iisus, măcar din cînd în cînd?

Dacă nu puteți răspunde afirmativ fără să vă lăudați, atunci nu răspundeți.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Bun. Cine știe pe dinafară toate rugăciunile dimineții și ale serii? Acela care le spune pe toate, inevitabil le și învață.

Cine știe cîțiva psalmi pe de rost? Pentru timpul zilei. Cine practică rugăciunea Lui Iisus, măcar din cînd în cînd?

Dacă nu puteți răspunde afirmativ fără să vă lăudați, atunci nu răspundeți.

Astfel de intrebari nu se pun decat de duhovnici si nici ei nu le pun aiura in tramvai , ci doar cu anumite ocazii , in anumite momente bine stiute de ei .
Iar si iar smintesti , si pana la urma cred ca o faci chiar voit , caci stilul asta nu-i roditor Haisan !

[cezar_ioan]

În prealabil postat de cristiboss56

Astfel de intrebari nu se pun decat de duhovnici si nici ei nu le pun aiurea in tramvai , ci doar cu anumite ocazii , in anumite momente bine stiute de ei .

Bine ziseşi, Cristiane!
(Totuşi, s-ar putea să fie vorba doar de-o râvnă cam prea slobodă, tinerească; nimic malign, sper...)

[adam000]

În prealabil postat de Ekaterina

Care este oare cauza acestei nepasari? De ce omul ce cunoaste continutul Evangheliei ajunge sa traiasca intr-o amorteala si fara o autentica traire?Unde pierdem esenta? Ce anume ne impiedica sa traim cu adevarat crestineste si sa avem inima aprinsa?

Inima ne-o aprinde Dumnezeu prin darul Duhului Sau, oriunde exista Sfintenia (Sfintele Taine, moastele Sfintilor, sfintii, episcopii - caci ei au plinatatea Harului, preotii oamenii care l-au cunoscut pe Dumnezeu si traiesc cu Dumnezeu prin viata lor sfanta si duhul de rugaciune pe care il au, etc), oriunde este prezenta reala a Lui Dumnezeu, Duhul Sau.
De ex in Luca 24:32, desi initial nu s-au prins ca este Hristos, prezenta Lui Dumnezeu au simtit-o de au ajuns sa se intrebe: "oare, nu ardea in noi inima noastra, cand ne vorbea pe cale si cand ne talcuia Scripturile?"

Problema este sa nu pierdem noi acest dar al Lui Dumnezeu prin pacatele noastre, sa nu ne departam noi de el facand pacate din nou (cum zice Sf Siluan ca si un singur gand rau - atat de fin si delicat si greu sa pastreaza acest dar).

Cred ca exista o cunoastere teoretica (cu mintea, fara fapte, fara traire) de ex si dracii cunosc Scripturile, dar fapte bune- fapte de crediinta nu fac si nu au nimic partasie cu Dumnezeu. Sau invers, poti sa cunosti teoretic ca ceva este pacat si astfel sa te poti feri, tocmai de aceea sa nu il faci, adica sa nu cunosti si la nivel experential, de partasie (sa se mentina in dragostea Lui Dumnezeu, ferindu-se de pacat).
si cred ca exista o cunoastere experentiala, de comuniune cumva (de partasie) - de ex savarsirea pacatului duce la pierderea perceptiei trairii (la nivel experential) a Harului (Harul care pazeste omul de pacat tocmai pt ca il tine in, arzand de dragostea Lui Dumnezeu) si partasia cu pacatul - caz in care apare nepasarea aceea ca absenta a trairii dragostei (Harului) lui Dumnezeu.

[Tomita]

În prealabil postat de Ekaterina

Care este oare cauza acestei nepasari? De ce omul ce cunoaste continutul Evangheliei ajunge sa traiasca intr-o amorteala si fara o autentica traire?Unde pierdem esenta? Ce anume ne impiedica sa traim cu adevarat crestineste si sa avem inima aprinsa?

nu stiu cauza nepasarii.
sunt si eu intr-o etapa caracterizata de formalism religios. Incerc sa nu lipsesc 3 duminici la rand de la biserica. Nu ma spovedesc pentru ca mi se pare o repetare fara traire...
Nu reusesc sau nu am vointa sa tin post...si acestea sunt "mici neajunsuri"..gandurile au suferit o transformare..nu e nevoie sa spun de care..si am momente cand ma deranjeaza dupa ce am zis ceea ce am zis si ma mir ca am putut sa spun asa ceva.
Nu pot sa citesc o carte religioasa cu simtirea..parca o citesc din avion.
Am o perceptie a vietii mult mai frumoasa si mai usoara...nici nu-mi vine sa cred ce usor de trait este viata...in ultimii ani am avut perioade cand fiecare zi era o povara.
Acum sunt prinsa in alt mod de viata...si nu pot sa ma fortez sa simt ce nu pot sa simt....am inceput sa citesc Filocalia, pe care doream de mult sa o citesc si parca citesc ziarul..si la ziar sunt mai interesata de ce citesc...
E trist...

[cristiboss56]

În prealabil postat de Tomita

E trist...

Nu-i trist , ci ai nevoie de un duhovnic bun si rabdator . Te rog incerarca sa te rogi Bunului Dumnezeu sa ti-l dea !
Nadejde si multa rabdare !

[adam000]

În prealabil postat de Tomita

nu stiu cauza nepasarii.
sunt si eu intr-o etapa caracterizata de formalism religios. Incerc sa nu lipsesc 3 duminici la rand de la biserica. Nu ma spovedesc pentru ca mi se pare o repetare fara traire...
Nu reusesc sau nu am vointa sa tin post...si acestea sunt "mici neajunsuri"..gandurile au suferit o transformare..nu e nevoie sa spun de care..si am momente cand ma deranjeaza dupa ce am zis ceea ce am zis si ma mir ca am putut sa spun asa ceva.
Nu pot sa citesc o carte religioasa cu simtirea..parca o citesc din avion.
Am o perceptie a vietii mult mai frumoasa si mai usoara...nici nu-mi vine sa cred ce usor de trait este viata...in ultimii ani am avut perioade cand fiecare zi era o povara.
Acum sunt prinsa in alt mod de viata...si nu pot sa ma fortez sa simt ce nu pot sa simt....am inceput sa citesc Filocalia, pe care doream de mult sa o citesc si parca citesc ziarul..si la ziar sunt mai interesata de ce citesc...
E trist...

Tomita, lasa Filocalia, ca aia o citesti tu cand vei fi cuprins de dragoste de Dumnezeu, cand vei tanji sa te apropii de El si vrei sa afli cum.

In starea aia in care esti tu acum trecem toti, de multe ori. Cum iesi din ea? Citeste cu buzele si fara nici o traire un acatist a vreunui sfant care iti este tie ocrotitor si in timp ce citesti acatistul si mintea iti fuge la orice altceva decat rugaciune, cand simti ca mintea fuge de la rugaciune, atunci spune-i sfantului direct, ca unui prieten drag caruia ii vorbesti cu cuvintele tale direct, pt ca iti este apropiat, fara formule de rugaciuni, ci cum ii vorbesti unui prieten, unuia drag - spune-i sfantului ca uite in ce hal ai ajuns si ca nu mai simti nimic. Spune-i sfantului cu cuvintele tale exact situatia in care esti si spune-i ca nici macar sa ii ceri ajutorul nu iti mai vine (asa scarbit esti), desi ti-ai dori sa te ajute nici nu stii cum si nici nu iti vine sa ceri ajutorul. La sfarsit roaga-l sa te ajute cum stie el mai bine. si apoi nu-ti mai bate capul cu asta, nu te mai incrancena, nu te mai forta (sa faci tu ceea ce nu poti/nu iti vine), ci lasa-l pe sfant sa te ajute cum stie el. Tu doar roaga-te sa te ajute sa iti revii. Ai sa fi surpris(a?) cat de repede si frumos ajutor vei primi

[cezar_ioan]

În prealabil postat de adam000

Tomita, lasa Filocalia

Pardon?....