Mi-e frica!

[fallen]

Se prea poate, insa mie tot imi este ingrozitor de frica.

http://invitatielaortodoxie.wordpres...intunericului/

[Demetrius]

În prealabil postat de cezar_ioan

Suflete, Domnul ne iubeşte şi ne lasă o libertate atât de mare încât noi putem inclusiv să facem mari nebunii, cum am văzut de mii de ori şi la mine.
Am trecut şi eu prin stări asemănătoare cu tine. Uneori mai trec şi acum, în ultima vreme. Dar mă bat pe mine însumi cu nădejdea în Mila Domnului.
Mult m-aş bucura să aflu că harul Domnului a lucrat în inima ta şi că ai bătut ispita grea. Mergi degrabă, cu nădejde în nemăsurată milă a Domnului nostru iubit, Care S-a jertfit tocmai ca noi să avem mereu deschisă Uşa Milostivirii. Aleargă cu braţele deschise, cum fuge copilul în braţele mamei sau în cele ale tatălui, plîngând, şi spune-i Domnului ce ţi-au făcut ţie câinii răutăţii duhurilor care vor să te sfâşie. Nu pe tine te va bate Domnul, ci pe ei, gonindu-i din jurul tău, aşa încât să fii iar copilul care se bucură, ziua şi noaptea, de dulcea iubire a adevăraţilor noştri Părinţi.
Aleargă la Domnul, soră, aleargă! O, cum ne aşteaptă El ca să ne aline rănile şi să ne dea puteri noi pentru a ne bucura de viaţă!
Mă rog şi eu pentru tine, împreună cu toţi ceilalţi care ţi-au aflat necazul.

Frumos răspunsul tău, cezar_ioan!

[Mariatwix]

Dragii mei, vreau sa va multumesc din suflet pentru cuvintele voastre, gandurile bune si rugaciunile voastre. M-au ajutat tare mult, mi-ati facut un mare bine netrecand peste problema mea si rupandu-va din timpul vostru pentru a-mi raspunde si a ma incuraja.

Vreau sa va spun ca Dumnezeu si Sfanta Fecioara asculta rugaciunile pacatosilor. M-am rugat zi de zi sa imi dea putere sa-mi depasesc frica si sa-mi arate calea spre Biserica. V-am scris la inceput ca ezitam intre Biserici, intre preoti, nu stiam ce sa fac. M-am rugat si mi-a venit raspunsul atunci cand l-am cerut: intr-o zi m-am intalnit cu parintele intr-un loc unde nu-l mai vazusem pana atunci, in partea mea de sat, am vorbit, a vorbit cu baietelul meu, ne-a invitat la joaca la fetita lui... Atunci am inteles ca era semnul pe care l-am cerut si i-am spus ca as vrea sa ma primeasca la Spovedanie. M-a chemat, m-a primit cu bunatate si intelegere, am descoperit exact preotul pe care-l cautam, bland dar nu superficial, intelegator si diplomat. Nu mi-a dat Sfanta Impartasanie, nici nu ma asteptam, m-a mai chemat in postul acesta la Biserica, mi-a dat un canon, m-a sfatuit, mi-a daruit o carte de rugaciuni... Am simtit ceea ce am cautat ani de zile si n-am gasit. Ma simt linistita, pentru ca simt ca Dumnezeu mi-a mai dat o sansa. Ii multumesc Sfintei Fecioare pentru ajutorul pe care mi l-a dat, pentru ca nu ma indoiesc ca a fost mult mai mult decat o intamplare ca am ajuns la acest preot. Si va multumesc si voua, din nou, pentru incurajari si pentru ca am invatat foarte multe de la voi in aceste doua saptamani cat am citit forumul acesta.

Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

[stoicadorina]

În prealabil postat de Mariatwix

Dragii mei, vreau sa va multumesc din suflet pentru cuvintele voastre, gandurile bune si rugaciunile voastre. M-au ajutat tare mult, mi-ati facut un mare bine netrecand peste problema mea si rupandu-va din timpul vostru pentru a-mi raspunde si a ma incuraja.

Vreau sa va spun ca Dumnezeu si Sfanta Fecioara asculta rugaciunile pacatosilor. M-am rugat zi de zi sa imi dea putere sa-mi depasesc frica si sa-mi arate calea spre Biserica. V-am scris la inceput ca ezitam intre Biserici, intre preoti, nu stiam ce sa fac. M-am rugat si mi-a venit raspunsul atunci cand l-am cerut: intr-o zi m-am intalnit cu parintele intr-un loc unde nu-l mai vazusem pana atunci, in partea mea de sat, am vorbit, a vorbit cu baietelul meu, ne-a invitat la joaca la fetita lui... Atunci am inteles ca era semnul pe care l-am cerut si i-am spus ca as vrea sa ma primeasca la Spovedanie. M-a chemat, m-a primit cu bunatate si intelegere, am descoperit exact preotul pe care-l cautam, bland dar nu superficial, intelegator si diplomat. Nu mi-a dat Sfanta Impartasanie, nici nu ma asteptam, m-a mai chemat in postul acesta la Biserica, mi-a dat un canon, m-a sfatuit, mi-a daruit o carte de rugaciuni... Am simtit ceea ce am cautat ani de zile si n-am gasit. Ma simt linistita, pentru ca simt ca Dumnezeu mi-a mai dat o sansa. Ii multumesc Sfintei Fecioare pentru ajutorul pe care mi l-a dat, pentru ca nu ma indoiesc ca a fost mult mai mult decat o intamplare ca am ajuns la acest preot. Si va multumesc si voua, din nou, pentru incurajari si pentru ca am invatat foarte multe de la voi in aceste doua saptamani cat am citit forumul acesta.

Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

Ma bucur nespus pentru tine. Intr-adevar, nu lasa Dumnezeu nici un suflet nemiluit si ne asculta intodeauna rugaciunile. Noi cautam preot deosebit prin locuri indepartate dar de cele mai multe ori el este foarte aproape de noi. Pe fiecare data Ingerul pazitor ne aduce la credinta intr-un anumit fel. Undeva, cineva s-a rugat pentru tine! Si aici pe forum sunt persoane deosebite care in taina se roaga pentru cei aflati in nevoi trupesti si lipsuri duhovnicesti.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de Mariatwix

Dragii mei, vreau sa va multumesc din suflet pentru cuvintele voastre, gandurile bune si rugaciunile voastre. M-au ajutat tare mult, mi-ati facut un mare bine netrecand peste problema mea si rupandu-va din timpul vostru pentru a-mi raspunde si a ma incuraja.

Vreau sa va spun ca Dumnezeu si Sfanta Fecioara asculta rugaciunile pacatosilor. M-am rugat zi de zi sa imi dea putere sa-mi depasesc frica si sa-mi arate calea spre Biserica. V-am scris la inceput ca ezitam intre Biserici, intre preoti, nu stiam ce sa fac. M-am rugat si mi-a venit raspunsul atunci cand l-am cerut: intr-o zi m-am intalnit cu parintele intr-un loc unde nu-l mai vazusem pana atunci, in partea mea de sat, am vorbit, a vorbit cu baietelul meu, ne-a invitat la joaca la fetita lui... Atunci am inteles ca era semnul pe care l-am cerut si i-am spus ca as vrea sa ma primeasca la Spovedanie. M-a chemat, m-a primit cu bunatate si intelegere, am descoperit exact preotul pe care-l cautam, bland dar nu superficial, intelegator si diplomat. Nu mi-a dat Sfanta Impartasanie, nici nu ma asteptam, m-a mai chemat in postul acesta la Biserica, mi-a dat un canon, m-a sfatuit, mi-a daruit o carte de rugaciuni... Am simtit ceea ce am cautat ani de zile si n-am gasit. Ma simt linistita, pentru ca simt ca Dumnezeu mi-a mai dat o sansa. Ii multumesc Sfintei Fecioare pentru ajutorul pe care mi l-a dat, pentru ca nu ma indoiesc ca a fost mult mai mult decat o intamplare ca am ajuns la acest preot. Si va multumesc si voua, din nou, pentru incurajari si pentru ca am invatat foarte multe de la voi in aceste doua saptamani cat am citit forumul acesta.

Dumnezeu sa ne ajute pe toti!

Bucurie!!!
Bravo, soră!
Slavă lui Dumnezeu pentru necuprinsa Lui Iubire şi Înţelepciune!

[mateimatei]

Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta; astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecăţii. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste. (1 Ioan 4:17-18)
Hristos e dragoste, Sacrificiul Sau a impartit timpul in doua si Legea cea veche a apus odata cu moartea pe cruce. Legea talionului s-a stins intr-o piata prin Palestina unde Domnul a oprit o lapidare. Pietrele acelea s-au rostogolit pe jos si n-au mai ucis pe nimeni.
Frica? Pentru ce? Sa te duci in fata Tatalui tau si sa recunosti c-ai gresit din nou? Crezi ca el nu stie?! Nu astepta! Asa cum tu-ti privesti copilul asteptand sa vezi daca recunoaste ca iar s-a jucat cu mingea prin bucatarie (lucru evident, doar e plin de cioburi pe jos!) tot asa asteapta si El.
Mergi la biserica si vorbeste-I, cauta un preot ca sa-ti spuna cum sa-ti rascumperi gresala si doreste-ti cu adevarat sa nu mai cazi in pacat. Vorbeste cu orice preot, pentru ca de fapt, nu vorbesti cu el, ci cu Dumnezeu, functia preotului este similara cu cea a unei oglinzi in care te vezi asa cum esti de fapt.
Mai este un lucru, sunt putini cei care nu au trecut prin senzatia aceea de nod in stomac cand au intrat la spovedanie, numele lor sunt de gasit prin calendar, pentru ca i-am canonizat, dar acel sentiment nu cred ca este frica, ci mandrie. Acesta e semnalul ca mai avem de lucrat cu noi insine, trupul se supune, dar mintea inca nu.
Incet, cu vointa, cu ajutorul Bisericii (ca de-asta a fost lasata pe pamant) si in special cu Dragostea Lui Hristos, o sa invingem.

[Mariatwix]

În prealabil postat de Demetrius

Frumos răspunsul tău, cezar_ioan!

Da, foarte frumos, m-a impresionat enorm, nici n-am gasit cuvintele sa raspund. Nici acum nu le gasesc, pot sa spun doar ca m-a "atins" exact unde aveam nevoie si ii multumesc.