Exerciţii de gândire: probleme filosofice - Page 2

catalin2 · #11 09.11.2013, 14:32:51

Citat:

În prealabil postat de Barsaumas

In regula: sa zicem ca dvs. (la modul general de fapt, ma adresez oricui poate si vrea sa raspunda) v-ati nascut la un asa moment din istorie, incit in biserica este deja normativa invatatura monotelismului, sau a iconoclasmului, daca preferati (a durat mai mult). Ati fost botezat si ati ajuns la virsta gindirii abstracte si a deciziilor personale constiente ca si credincios al bisericii cu o astfel de invatatura. Intrebare: ce v-ar spune ca si/sau ce este adevarat, avind in vedere ca in timpul vietii dvs, ati apuca rasturnarea intoarcerii la iconodulie, tot din motive politice ("binecredincioasa" imparateasa Irena, care si-a orbit propriul fiu, etc., etc). Cum ati simti/defini ca infailibila o credinta schimbatoare si/sau o institutie supusa politicului (memento: "Imparatia Mea nu este din lumea aceasta.").

Chiar am raspuns de cateva ori pe forum la aceasta problema. Este similara cu intrebarea de ce unii evrei l-au urmat pe Hristos si altii au vrut sa il rastigneasca. Sau cand se duceau Apostolii intr-o localitate o parte din locuitori se botezau, atlii doreau sa ii omoare. Sau de ce puteam sa ii explicam ani intregi unui ateu toata invatatura si nu devine credincios, in timp ce alt ateu devine credincios fara sa ii explice nimeni.
Raspunsul il da si Hristos in parabola semanatorului (depinde pe ce sol cade cuvantul) si este o invatatura clarificata mai bine in sec. IV, odata cu aparitia pelagianismului.
Asadar, orice om vede adevarul datorita harului, este luminat cu ajutorul acestuia. Iar acestea e primit in functie de faptele acelui om si de ceea ce e in inima lui. Astfel, fariseii, din cauza mandriei si a altor pacate, nu au putut vedea adevarul (doar unii din ei, ca au fost si farisei care au crezut in Iisus).
In al doilea rand, intrebarea "care e adevarul" isi gaseste raspunsul prin rugaciune, e cel mai simplu mod.
Nu in ultimul rand, adevarul era aratat intotdeauna prin minuni. De exemplu iconoclastii nu aveau parte de nicio minune, in timp ce de partea cealalalta erau minuni, la fel ca intotdeauna. Crestinii faceau minuni, in timp ce romanii nu aveau parte de nicio minune.

florin.oltean75 · #12 09.11.2013, 15:12:32

Citat:

În prealabil postat de catalin2

Nu e nevoie de contemplatie, ci doar de logica si ratiune pentru a raspunde la aceste afirmatii.
Cele doua afirmatii nu sunt imposibile, sunt doar false, contin o eroare de logica inclusa in enunt.
De exemplu prima propozitie: "Dumnezeu fiind atotputernic poate crea o piatra atat de grea astfel incat El sa nu o poata ridica."
Avem in enunt, in ipoteza, ca Dumnezeu e Atoputernic. Ultima afirmatie din fraza, "El sa nu o poata ridica" este in contradictie cu ipoteza folosita. Dumnezeu fiind Atoputernic poate ridica orice piatra. Deci poate crea orice piatra, oricat de grea, si poate ridica orice piatra, oricat de grea. Aici e vorba doar de fraza respectiva, pentru ca altfel e o aiureala, nu are legatura cu teologia.
A doua propozitie: "Alege o culoare dintr-un set de culori care nu o contine."
La fel, avem in ipoteza un set de culori. Din acestea spune sa alegem o culoare. Partea cu "care nu o contine" neaga ipoteza de la care am pornit, o schimba. E acelasi lucru cu "cati kilometri pe ora poate sa parcurga un copac (care sta pe loc)."

Contemplatia in zen budism nu este angajata in sfera efortului analitic - pentru identificarea veridicitatii sau unei posibile erori de logica.

Eroarea de logica este premeditata.

Este introdusa voit in fluxul conceptual tocmai pentru a-l suspenda, pentru a separa "intelgerea pura" de "suportul intelegerii".

Astfel ofera posibilitatea unei intelegeri directe a intelegerii insasi - fara suport, fara reprezentari mentale.

Este o arta care se invata progresiv alaturi de cineva care o stapaneste.

Este arta trezviei - privirii directe a mintii - dincolo de orice inchipuire.

Pentru a capitaliza "perplexitatea" se recomanda o intelegere prealabila a naturii mintii / asimilarea aspectelor cheie ale acestui fenomen -
si evident, a rezultatului unei astfel de meditatii si necesitatea acesteia.

Erori de logica utilizate in mod clasic>

"Bea apa dintr-o ceasca goala!"

"De unde provine sunetul cand aplauzi? De pe mana dreapta sau stanga?"

DragosP · #13 09.11.2013, 15:15:42

"Pomul după roade se cunoaşte", cu alte cuvinte.

florin.oltean75 · #14 09.11.2013, 15:45:05

Citat:

În prealabil postat de DragosP

"Pomul după roade se cunoaşte", cu alte cuvinte.

Sau altfel spus, toate optiunile noastre (religioase sau nu), au la baza ... logica.

#15 09.11.2013, 16:09:33

Citat:

În prealabil postat de catalin2

Chiar am raspuns de cateva ori pe forum la aceasta problema. Este similara cu intrebarea de ce unii evrei l-au urmat pe Hristos si altii au vrut sa il rastigneasca. Sau cand se duceau Apostolii intr-o localitate o parte din locuitori se botezau, atlii doreau sa ii omoare. Sau de ce puteam sa ii explicam ani intregi unui ateu toata invatatura si nu devine credincios, in timp ce alt ateu devine credincios fara sa ii explice nimeni.
Raspunsul il da si Hristos in parabola semanatorului (depinde pe ce sol cade cuvantul) si este o invatatura clarificata mai bine in sec. IV, odata cu aparitia pelagianismului.
Asadar, orice om vede adevarul datorita harului, este luminat cu ajutorul acestuia. Iar acestea e primit in functie de faptele acelui om si de ceea ce e in inima lui. Astfel, fariseii, din cauza mandriei si a altor pacate, nu au putut vedea adevarul (doar unii din ei, ca au fost si farisei care au crezut in Iisus).
In al doilea rand, intrebarea "care e adevarul" isi gaseste raspunsul prin rugaciune, e cel mai simplu mod.
Nu in ultimul rand, adevarul era aratat intotdeauna prin minuni. De exemplu iconoclastii nu aveau parte de nicio minune, in timp ce de partea cealalalta erau minuni, la fel ca intotdeauna. Crestinii faceau minuni, in timp ce romanii nu aveau parte de nicio minune.

Catalin, gindeste-te mai bine: NU e aceeasi problema. Repet, daca te-ai fi nascut ca iconoclast, intr-o familie iconoclasta, cind iconoclasmul era normativ in biserica, ai fi considerat atunci, repet, atunci, in acel Tn istoric si in acea ipostaza eclesiologica si dogmatica, ca ai fost demn, din pdv-ul tau, de mantuire? Da, sau nu? NU e un exercitiu abstract: au fost, si nu putini, oameni aflati in acea situatie. E un fapt istoric si real, desi trecut. Doar pentru ca iconodulii au invins (la scara istoriei totul e temporar, sper ca esti de acord cu asta), nu inseamna ca iconoclastii, care au facut doar sa isi urmeze ierarhia la acea vreme iconoclasta, sunt acum cu totii in Tartar, ca sa fiu poetic. Incearca sa nu dai un raspuns subiectiv si inregimentat de genul "nopi suntem iconoduli, acum suntem invingatori, deci inseamna ca credinta noastra e de la Dumnezeu", ca nu tine. Repet, orice idee este, la scara isotirca, temporara ca aplicatie, si supusa incercarilor si contrazicerilor. Crede-ma, pe vremea Copronimului (stii cine, imparatul iconoclast caruia i-a mers buhul ca s-a cacat in cristelnita cind l-au botezat) ai fi fost obligat sa fii iconoclast, ca deh, era nomra bisericii. Nu sunt sigur ca nu erau minuni si la iconoclasti. Insa oricum, pentru un ortodox care il citeaza pe Cleopa sau pe Nil Sinaitul, esti surprinzator de neinformat cu privirea la puterea perversa a falsului in miracole. Ia mai citeste ce zic acesti doi autori bisericesti despre cel numit anticrist si miracolele sale... Nu miracolele decid "adevarul" unei credinte. Uite, aderarea la o credinta e o opera a inimii, o cautare si, in caz "fericit", o gasire, profunde.

#16 09.11.2013, 16:18:40

Citat:

În prealabil postat de florin.oltean75

Sau altfel spus, toate optiunile noastre (religioase sau nu), au la baza ... logica.

Excelent punctat, stimate coleg. Uni prefera misticismul ca abordare, nici macar unul izvorit din propria fiinta, ci imprumutat de la autoritati spirituale.